2,113 matches
-
fost tradus și în limba maghiară sub titlul : "Civilizációk Földünkön kívül", și publicat în revista Galaktika. După mai bine de douăzeci de ani, cartea a fost scanata de către domnul Dragoș Bora, si poate fi citită/descărcată gratuit din Bibliotecă de Astronomie Online aflată la adresa http://89.122.40.35/șarm/cărți/Mitul/. Înainte de 1989, Titus Filipaș scrie și i se acceptă articole de popularizare/divulgare științifică în revistele Contemporanul, Ramuri, Magazinul, Știința și tehnică. În 1987 apare cartea Materie și tehnologie
Adrian Năstase dă o veste cumplită: Au apărut știri despre moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101299_a_102591]
-
că el să primească o așa zisă educație modernă, Alături de ea a invatat coranul, un lucru destul de neobișnuit pentru mentalitatea vremii. Ahmad Khan vorbea persana, arabă, urdu, engleză, fiind format într-un spirit musulman ortodox. A invatat de asemenea matematică, astronomie și drept musulman. A început chiar și studiul medicinei pe care însă nu a reușit să îl finalizeze. Datorită fratelui său, deținător pe atunci al unei tipografii, a primit șansă să publice încă din primii ani de studiu foarte mult
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
redactor-șef adjunct al săptămânalului politic "La Savoie". După anexarea Savoiei de către Imperiul Francez, s-a întors la Paris unde a devenit redactor științific la revista "l'Avenir national" (Viitorul națiunii). Guillemin a început să scrie cărți de fizică și astronomie, care au devenit foarte populare. El a scris cartea "Cerul", care a fost tradusă în mai multe limbi străine. Opera sa, "Lumea fizică", era formată din cinci volume mari. Editorul său, Hachette, l-a încurajat să scrie o serie de
Amédée Guillemin () [Corola-website/Science/336516_a_337845]
-
devenit foarte populare. El a scris cartea "Cerul", care a fost tradusă în mai multe limbi străine. Opera sa, "Lumea fizică", era formată din cinci volume mari. Editorul său, Hachette, l-a încurajat să scrie o serie de broșuri despre astronomie și fizică sub titlul " Mica enciclopedie populară", lucrări științifice, dar accesibile despre științe și aplicațiile lor. Astronomul francez Jacques Crovisier de la Observatorul din Paris sugerează că el ar fi fost o sursă de inspirație pentru romanul " De la Pământ la Lună
Amédée Guillemin () [Corola-website/Science/336516_a_337845]
-
și politice, în special "La Nature", " la République Française" și "la Revue Philosophique et Religieuse". În plus, el a scris Electricitate și Magnetism în care a prezentat o teorie a magnetismului. Guillemin a fost cel care a elaborat capitolul de astronomie în cea de-a doua ediție a Dicționarului de istorie naturală Dorbigny. Guillemin a fost, de asemenea, implicat în politică și a rămas credincios convingerilor sale liberale până la capăt.
Amédée Guillemin () [Corola-website/Science/336516_a_337845]
-
originală în ulei face parte acum din colecția Cà Rezzonico și a fost înlocuită aici cu o copie prin anii 1900. Întregul decor pictural reprezintă interesele culturale ale lui Gregorio și Caterina, proaspăt căsătoriți. Patru picturi monocrome reprezintă Științele: Istoria, Astronomia, Geografia și Astrologie. Celelalte patru, cu șarpante mixtilineare reprezintă Artele: Pictura, Sculptura, Muzica și Poezia. Frescele de deasupra reprezintă "Meritul" și "Abundența". Acest ciclu întreg este influențat de tendința neoclasică care cucerise întregul orașul în această perioadă, prin motivele sale
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
italianul Galileo Galilei (1564-1642). Primul telescop a fost realizat, în 1671, de englezul Isaac Newton (1642-1727). Acum, astronomii profesioniști nu mai observă aștrii direct, ci analizează, cu ajutorul computerelor, diversele imagini și informații obținute cu ajutorul instrumentelor lor. Fotografia este utilizată în astronomie de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Față de ochi, are un mare avantaj: o placă sau o peliculă fotografică acumulează, puțin câte puțin, lumina pe care o primește Cu mai multe ore de poză, aștrii puțin luminoși apar pe suprafața sensibilă
Instrument astronomic () [Corola-website/Science/333504_a_334833]
-
sociale. Astfel printre laureații care au urcat pe scenă în cea de-a treia seară a festivalului pentru a-și primi omagiile, s-au numărat: actorul Mitică Popescu, directorul Observatorului Vasile Urseanu, Adrian Șonka - pentru succesele din acest an ale astronomiei românești pe plan mondial, (amintim descoperirea unei supernove făcută de Ciprian Vântdevară din Bârlad), actrița Stela Popescu, care a încântat miile de spectatori cu un minirecital de excepție, Andrei Roșu - locul 6 mondial la triatlon, Corul de copii Callatis din
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Efendi în 1843 pe când se afla la studii la Istanbul. După școala primară din Loveci, Ahmet cu ajutorul bunicului său, Hacı Ali Efendi în 1839 este înscris la Madrasa-ul Fatih. Pe lângă educația clasică de madrasa a mai fost interesat de matematică, astronomie, istorie și geografie. În vacanțe a urmat lecții de limbă persană luate la tekke -ul lui Molla Murad și a reușit să termine de citit opera lui Mevlana "Mathanawî". Mare parte a poeziilor sale au fost scrise în această perioadă
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
și s-a retras într-o fermă din Dijon, unde și-a petrecut ultimii ani din viață. Una din lucrările sale valoroase este: "Mémoires sur l'origine des constellations et sur l'explication de la fable par le moyen de l'astronomie", apărută în 1781. Dupuis mai publicat diverse lucrări despre cosmogonie privind popoarele vechi și noi, despre enigmele religiei grecești și ale tuturor celorlalte religii ale antichității.
Charles-François Dupuis () [Corola-website/Science/331184_a_332513]
-
detectoare de particule adiționale mai mici la o distanță de 420 de metri de locul punctelor de interacțiune ale experimentelor principale. Cox este cunoscut publicului ca prezentator al unui număr de programe științifice pentru BBC, sporind popularitatea unor subiecte precum astronomie și fizică. A fost descris drept succesorul natural pentru programele științifice ale BBC atât de David Attenborough cât și de Patrick Moore. El a avut de asemenea o oarecare faimă în anii '90 când a făcut parte din formația pop
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
vedere al fizicianului asupra vieții / istoriei naturale." El este co-prezentator la "Space Hoppers" și apare în "Dani's House" difuzat la CBBC. BBC Two l-a solicitat pe Cox pentru a fi co-prezentator la "Stargazing Live", o serie live de astronomie pe parcursul a trei zile, în ianuarie 2011 - alături de Dara Ó Briain și gazda show-rilor de televiziune Jonathan Ross - legată de evenimente de-a lungul Marii Britanii. O a doua și a treia serie în care apar mai mulți invitați de marcă
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de cunoaștere și cucerire a spațiului cosmic. Planetariul Baia Mare este o instituție muzeală și un obiectiv cultural turistic important din Maramureș, cu o rată anuală de vizitare ce depășește 20.000 de vizitatori din țară și din afara țării
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
cultural turistic important din Maramureș, cu o rată anuală de vizitare ce depășește 20.000 de vizitatori din țară și din afara țării. În 2012 Planetariul Baia Mare derulează două proiecte importante, unul vizând recuperarea și promovarea viziunii tradiționale românești asupra cerului (astronomie populară), celălalt urmărind modernizarea facilităților, tehnologiei și serviciilor oferite publicului larg. De la 1 iulie 2014, Planetariul Baia Mare a devenit instituție de sine stătătoare, prin desprinderea de Muzeul de Mineralogie și încadrarea ca centru cultural cu personalitate juridică, sub titulatura de
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
până acum care adăpostește viața. Specia noastră nu are, în viitorul apropiat cel putin, unde să migreze. Să viziteze, da. Să se stabilească, nu încă. Ne place sau nu, Pământul este locul unde trebuie să trăim. S-a spus că astronomia este o profesie care te învață umilință și îți clădește caracterul. Nu există poate o mai bună demonstrație a trufiei umane în nebunia să decât această imagine de la distanță a minusculei noastre lumi. Mie îmi subliniază responsabilitatea noastră de a
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
școala islamică juridică ce era dominantă în teritoriile estice ale Islamului. Educația lui Tirmidhi nu a inclus științe non-islamice, așa cum ar fi stiințele naturale sau filosofia, ambele de influență grecească. Deși a învățat să utilizeze astrolabul, aceasta implicând cunoștințe de astronomie și matematică, scrierile sale nu prezintă influențe ale științelor naturale. Căutarea cunoașterii și rezultatele obținute i-au adus numele ”al-hakim” (înțeleptul). În urma unui vis considerat cu semnificație în care i s-a cerut să renunțe la astrolab, al Tirmidhi renunță
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
șeicul El-Mokhtar Hamalla a fondat moscheea pentru un om sfânt ce va veni peste mulți ani în oraș, acesta fiind Sidi Yahya. S-a făcut remarcat prin cunoștințele lui superioare din diferite domenii, nu doar teologie, precum istorie, geografie sau astronomie. Astfel, el a devenit cunoscut că cel mai mare învățat al timpului său din întregul Mâli, fiind extrem de respectat. A murit în anul 1463 și a fost îngropat în incinta moscheii, alături de bunul său prieten, guvernatorul Mohamed Naddah. Încă de la
Moscheea Sidi Yahya () [Corola-website/Science/334197_a_335526]
-
aer respirabil. Cu cinci ani în urmă, dezamăgit de situația sa materială tot mai proastă, Hans Pfaall se gândea să se sinucidă. Într-o zi, pe când rătăcea deprimat prin oraș, el a găsit la o librărie locală o carte de astronomie care i-a atras atenția. Inspirat de cartea citită, Pfaall a început să se documenteze cu privire la astronomie și la aparatele de zbor, construind un balon cu aer cald care folosea un gaz necunoscut descoperit de un cetățean misterios de Nantes
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
se gândea să se sinucidă. Într-o zi, pe când rătăcea deprimat prin oraș, el a găsit la o librărie locală o carte de astronomie care i-a atras atenția. Inspirat de cartea citită, Pfaall a început să se documenteze cu privire la astronomie și la aparatele de zbor, construind un balon cu aer cald care folosea un gaz necunoscut descoperit de un cetățean misterios de Nantes. El crede că există aer rarefiat între Pământ și Lună, nefiind de acord cu savanții care susțin
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
Lună: „În aceste diferite opuscule, scopul este întotdeauna satiric, tema o descriere a moravurilor lunare în raport cu ale noastre. Dar în nici un caz nu văd efortul de a face plauzibile amănuntele călătoriei însăși. Toți autorii par absolut ignoranți în materie de astronomie; în "Hans Pfaall", intenția este originală în măsura în care reprezintă un efort către verosimilitate în aplicarea principiilor științifice (atât cât o îngăduie natura fantastică a subiectului) la călătoria de la Pământ la Lună.” Povestirea lui Poe nu tratează călătoria în Cosmos ca un
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
mocirla pământească spre stelele curate”. Autorul include la sfârșitul romanului o listă de lucrări folosite precum cărțile publicate de Victor Anestin ("Cum să înveți stelele", 1913), Ion Otescu ("Credințele țăranului român despre cer și stele", 1907), Camille Flammarion ("La Lune (Astronomie populaire)" și "Voyage en ballon"), Amédée Guillemin ("La Lune", 1866), abatele Théophile Moreux ("Les Eclipses", 1912; Un jour dans la Lune", 1912), Pierre Puiseux ("La terre et la lune", 1908), Philipp Johann Heinrich Fauth ("Was wir vom Monde wissert", 1906
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
18 iunie 1913), revista a publicat un rezumat al romanului, însoțit de o scrisoare a autorului către Victor Anestin în care afirma că dorește să scrie „literatură folositoare (...), sub forma unui roman, atrăgător de se poate, un adevărat tratat de astronomie populară, fără socoteli, fără cifre, fără statistică, și într-o formă literară cât mai îngrijită, cu fraza ritmată”. El critică abundența de romane de dragoste, considerând că s-a abuzat de tema iubirii. Fragmente din acest roman au fost publicate
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai multe pagini de popularizare a științei, prezentând probleme de astronomie ce reflectă nivelul de cunoștințe ale epocii și fiind din acest motiv foarte instructivă. Autorul descrie o călătorie imaginară în Cosmos, prezentând fenomenele științifice presupuse de depășirea gravitației, ieșirea de pe orbita terestră, deplasarea prin spațiu și aselenizarea. Autorul nu cunoștea
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
astrelor, relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]