10,926 matches
-
materialismul de acest tip este inerent în realism. A doua acuzație este că logica realistă necesită anumite presupuneri materialiste despre natura umană și despre nevoile care guvernează comportamentul actorilor în politica internațională (Wendt, 1999, p. 30, pp. 131-133). Ipoteza specifică atribuită realiștilor include deseori prezența insecurității și a temerilor (Waltz, 1959; Wendt, 1999). Este adevărat că realiștii trebuie să pornească de la o anumită teorie a naturii umane. Într-adevăr, după cum a remarcat Wendt (1999, p. 131), toate teoriile sociale trebuie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chineze pentru noile state din Africa. Prin acțiuni clandestine și războaie prin intermediari, Statele Unite au combătut grupările considerate procomuniste, dar identificate de africani ca fiind proindependență. Asasinarea lui Patrice Lumumba în 1960, un erou naționalist în Congo, le este încă atribuită americanilor. Ascensiunea lui Mobutu Sésé-Séko la putere în Kinshasa a devenit un prim exemplu al disponibilității americane de a sprijini autocrați corupți și nedemocratici în numele combaterii comunismului. Opoziția Statelor Unite față de independența coloniilor portugheze din Africa a fost percepută ca un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o piață de formă pătrată scuarul va fi proiectat asemănător sau având un perimetru circular, ultimul caz fiind acceptat numai atunci când piața este înconjurată de jur împrejur de clădiri uniforme ca înălțime (după Negruțiu, F., 1980). O suprafață prea mică atribuită unui scuar este necorespunzătoare pentru o construcție monumentală, în timp ce o suprafață prea mare este considerată dezavantajantă. Vegetația, construită în special, din arbuști și arbori de mărimea a III-a, se dispune în grupuri, boschete, aliniamente de-a lungul aleilor și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot organiza spații verzi cu o funcționalitate complexă, realizate la o scară adecvată, dar pe terenurile mici se pot realiza doar un anumit tip de spații verzi, mai mici, cu o organizare restrânsă, în concordanță cu dimensiunile reduse și funcțiile atribuite. Forma terenului influențează asupra compoziției, mai ales când dimensiunile acestuia sunt mici. De exemplu, în cazul fâșiilor verzi stradale este necesar să fie luat în calcul faptul că lățimea mică a spațiului impune o tratare diferită față de spațiile largi. Corelarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
figura 11.5 redăm grafic (apud Taylor) tipul de structură funcțională așa cum a fost el schematizat de prietenul și discipolul său Gilbreth. Fig. 11.5 Structurile funcționale se bazează pe două principii: principiul divizării funcțiilor de conducere, care sunt apoi atribuite mai multor persoane; principiul limitării numărului de verigi intermediare în plan ierarhic și înmulțirii lor în plan orizontal. În literatura de specialitate se precizază că structurile funcționale sunt rareori întâlnite în practică, de aceea ele ar avea doar un interes
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Acest proces este și mai complicat dacă ne gândim la faptul că trăsăturile de personalitate în virtutea cărora unii sunt socotiți ca fiind mai importanți pot fi pozitive sau negative, pot exista în mod real sau sunt pur și simplu imaginate, atribuite, acordându-li-se o semnificație pe care nu o au în realitate; funcțiile diferite pe care le au cele două categorii de servicii permit ca reprezentanții lor să trăiască, sub raport psihologic, subiectiv, ca neplăcută situația în care se află
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
clasificare a teoriilor conducerii. Pornind de la premisa potrivit căreia conducerea este atât proces (adică utilizarea unei influențe noncoercitive pentru a dirija și coordona activitatea membrilor unui grup organizat în vederea realizării obiectivelor acestora), cât și proprietate (ansamblul de calități și caracteristici atribuite celor care exercită cu succes influența), el stabilește patru criterii (universalitate versus contingență; trăsături versus comportamente), din combinarea cărora rezultă patru tipuri de teorii (vezi figura 2). Fig. 2 În teoriile de tipul 1, conducerea este o trăsătură a liderului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Se știe și din experiența personală că nu reacționăm întotdeauna la structura reală a comportamentelor altora, ci la ceea ce presupunem sau ne închipuim unii despre alții; reacționăm nu la opiniile, atitudinile și comportamentele manifestate expres, nemijlocit, ci la încărcătura intențional-motivațională atribuită acestora. Și atunci, relațiile dintre noi se încheagă și se desfășoară greoi, cu tatonări, poticniri, suspiciuni, sunt însoțite și subminate de erori și iluzii care le denaturează și deformează. Pentru a elimina asemenea incoveniente, se propune membrilor grupurilor să-și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care manifestă un „devotament excesiv față de muncă”, el „nu-și poate lua timp liber și nici diversifica interesele”; „dedică mai mult timp gândirii și procurării muncii decât o cere situația”. Scott (1997), recurgând la un procedeu analitic sofisticat (recoltarea caracteristicilor atribuite workaholic-ului în literatura de specialitate; căutarea similarităților conceptuale dintre ele; diferențierea conceptului de altele relativ asemănătoare), ajunge la stabilirea unui criteriu compozit de identificare a workaholism-ului, care într-un fel le combină pe cele dinainte. El crede că patternul specific
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teamă sau supunere. Introvertiți - Oameni care își ascund emoțiile și își reprimă limbajul trupului, ceea ce duce la intensificarea reacțiilor interne, de exemplu, la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale. Bărbații sunt de obicei introvertiți. Intuiție - Un simț ascuțit al percepției atribuit adeseori femeilor și care se datorează cel mai probabil unei sensibilități crescute la limbajul trupului. Ipoteza reacției faciale - Diverse cercetări sprijină ideea că expresia facială poate influența starea sufletească. De exemplu, atunci când părem înspăimântați sau fericiți, chiar ne simțim astfel
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
izbit curând, Încă de la finele anilor ’40, de concluziile cercetărilor (influențate puternic de conceptele psihanalitice), efectuate de specialiști În psihologie socială, cu privire la prejudecăți și stereotipuri. Idealul educațional este de fapt condamnat să se lovească de evidența caracterului funcțional al iraționalității atribuite „prejudecății rasiale”, ceea ce pare să explice rezistența acesteia la tentativele de a o reduce prin stabilirea de fapte sau de date „științifice”. Subiectul cu prejudecăți refuză să admită faptele și pare să țină cu orice preț la ideile sale false
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Frenkel-Brunswik și R. Nevitt Sanford (in Simmel, coordonator, 1946): evreul este imaginat de acești subiecți antisemiți ca un criminal sexual, În același timp violator și seducător periculos, capabil să le Întineze pe tinerele creștine, pure și inocente. Mecanismele de apărare atribuite acestor incarnări ale „personalității antisemite” au funcția „să reducă anxietatea și culpabilitatea conștientă” (ibidem, p. 112). Dacă această descriere este corectă, putem trage concluzia că experiența și cunoștințele nu pot risipi prejudecata alofobă, oricare ar fi ținta acestei prejudecăți (un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a două limbi stimulează creierul de o manieră pozitivă, solicitându-l mai mult, și favorizează astfel dezvoltarea cognitivă. A jongla cu două coduri lingvistice nu este, desigur, lucru ușor, dar nu este nici nociv. Copilul Înțelege foarte repede că numele atribuite lucrurilor nu sunt inerente acestora, ci sunt rezultatul unei istorii legate de o cultură, al unei convenții Între oameni aparținând aceleiași comunități. Este un bun exercițiu de relativitate și de deschidere. Rezultatele sunt cu atât mai favorabile În cazul copiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
popor, teritoriu, istorie. Și totuși, deși acest individ consideră că nu datorează nimic colectivității, el știe că face parte dintr-o organizație În sânul căreia beneficiază de eforturile și de munca celorlalți. Astfel Încât nu poate, fără scrupule (de unde și numele atribuit modelului), să primească fără a da nimic În schimb. Să notăm Însă că ceea ce, În cazul primului model, era acceptat cu entuziasm, aici este trăit ca o obligație. Așa cum excelent rezumă Constant, „faptul de a ne Îndeplini obligațiile sociale de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-al doilea, legat În mod intim de primul, este principiul neutralității statului. Orice susținere pe care acesta o acordă unei revendicări colective apare ca o Încălcare a idealului de imparțialitate și deci ca o limitare a drepturilor individuale, misiunea atribuită statului fiind aceea de a oferi tuturor condițiile necesare pentru a-și concretiza concepția asupra unei vieți care să merite să fie trăită, fără a privilegia pe nimeni: „Acest ideal pretinde ca, atâta vreme cât concepția despre ceea ce Înseamnă o viață bună
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a-și putea păstra, extinde și difuza patrimoniul. La modul ideal, identitatea diferită ar deveni atunci o identitate afirmată și pozitivă (cei care Își afirmă o asemenea identitate o fac În mod deschis și cu mândrie), iar nu una atribuită și negativă (privită ca o Îndepărtate de ceea ce este considerat „normal” sau „natural”). Pe de altă parte, folosirea intensă a termenului subliniază riscurile de fragmentare inerente societăților post-industriale. Astfel, aproape orice grup poate să afirme că este o minoritate, adică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care percep naționalismul ca produs al unei emulații: cu cât culturile sunt considerate mai maleabile, cu atât dinamica naționalismului este mai complexă și mai evolutivă. Îmbinarea naționalismului cu relațiile interculturale poate fi imaginată În moduri foarte diferite, după cum anterioritatea este atribuită unuia sau altuia dintre fenomene și În funcție de definirea culturii ca dat imanent sau ca o construcție contingentă. Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi imaginată În moduri foarte diferite, după cum anterioritatea este atribuită unuia sau altuia dintre fenomene și În funcție de definirea culturii ca dat imanent sau ca o construcție contingentă. Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme. Une perspective anthropologique sur l’idéologie moderne, Paris, Seuil. ă (1991), L’Idéologie allemande. France-Allemagne, et retour (Homo Aequalis II), Paris, Gallimard. FERREOL Gilles (2002), „Nation
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă, indică deja sensul Întreprinderii lor, care avea să de naștere negritudinii, cuvânt ce apare pentru prima oară În acest ziar. Contextul deschiderii critice și reflexive care a dus la crearea acestui concept, a cărui paternitate Îi este În general atribuită lui Aimé Césaire, inclusiv de către Senghor, este cel al unei lumi În mișcare, atât În plan politic, cât și din punct de vedere cultural. Această fierbere are mai multe dimensiuni. Există o fierbere a diasporei negre, operă a „oamenilor săi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel mai adesea, inclusiv În anumite lucrări academice, să definim rasismul prin cele două presupuse componente ale sale. În primul rând, biologizarea diferitului sau a diferențelor pentru a naturaliza o inferioritate atribuită sau a stabili o clasificare ierarhizantă a grupurilor umane. În al doilea rând, o respingere a diferenței de tip „excludere”. Viziunea antirasistă obișnuită Își găsește aici nucleul: este stigmatizat ansamblul atitudinilor și comportamentelor care exprimă o irezistibilă și fundamentală „refuzare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1983 pentru culegerea sa de studii Le Regard éloigné, Lévi-Strauss emite următoarea definiție, care reduce rasismul la rasismul clasic, așa cum a fost el transformat În doctrină: „Rasismul este o doctrină care pretinde că vede În caracterele intelectuale și morale atribuite unui ansamblu de indivizi, indiferent cum Îl definim, efectul necesar al unui patrimoniu genetic comun” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). O asemenea abordare Îndeplinește o funcție critică, chiar polemică: ea constituie o replică și o punere la punct În fața „abuzului de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale proiectului social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului de a asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului atribuit instituțiilor supranaționale Îi conferă, din acest punct de vedere, o nouă semnificație. În schimb, suveranismul constituie o mișcare politică de afirmare care urmărește autodeterminarea pentru o populație dată. Deși se folosește deja pe scară destul de largă, această noțiune este un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discursive. Pe de o parte, discursul recurge la mijloacele limbii realizate în cadrul incidenței limbii cu realitatea, unde se articulează practica și folosirea limbii. Pe de altă parte, discursul modalizează relația pe care o stabilește cu realitatea, gradînd nivelul de realitate atribuit reprezentării. V. dialectică, realism, subiectivitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOGENEZĂ. În teoria lingvistică a lui G. Guillaume, fondată în 1929, cronogeneza este o operație mentală de dispunere a timpurilor verbale prin actualizarea limbii în discurs. Într-un enunț precum
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțul Verificarea de azi ar fi o etapă a examenului la această disciplină, are trăsătura de a fi dialogic, deoarece modalizarea subiectului enunțător, prin suspendarea validării indusă de condițional, se aplică la un enunț modalizat deja ori într-un avertisment atribuit unui alt enunțător: Verificarea de azi este o etapă a examenului. V. dialog, dialogal, dialogism, monologism. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN DIALOGISM. Conceptul "dialogism" a fost definit de M. Bahtin și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]