2,578 matches
-
de argint în 1907, împăratul Wilhelm al II-lea le-a făcut cadou lui Georg și Marie Anne reședința ancestrală a familiei, castelul Schaumburg. Castelul a fost controlat de Hohenzollern încă de când bunicul lui Georg s-a situat d epartea austriecilor în 1866 în războiul austro-prusac. Cadoul a fost de asemenea menit să fie o recunoaștere a susținerii lui Georg în disputa asupra succesiunii la tronul Lippe-Detmold.
Georg, Prinț de Schaumburg-Lippe () [Corola-website/Science/333013_a_334342]
-
Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
brigăzi de infanterie și atacă fortul Onegalia. Soldații piemontezi și englezi sunt decimați. La 9 aprilie, în fruntea oamenilor săi, el pătrunde în Onegalia și câteva zile mai târziu ia parte la cucerirea orașului Ormea. În timp ce Masséna îi bate pe austrieci la Muriato și începe marșul victorios spre pasul Tende, Bonaparte se întoarce la 25 aprilie spre Nisa. El face presiuni pe lângă bolnăviciosul Dumerbion pentru a obține întăriri. Pentru a cunoaște și a aprecia forțele de care dispune Genova și fortificațiile
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
începutul secolului al XIX-lea. Geograful german Eduard Robert Rösler a reluat în 1871 tezele lui Sulzer. Cartea lui s-a bucurat de un succes favorabil în Ungaria, în contextul afirmării națiunii maghiare în urmă succesului încheierii pactului dualist cu austriecii, care a înăbușit succesele politice românești de la mijlocul secolului al XIX-lea. Teoria imigraționistă a fost denumită ca teoria lui Roesler, în condițiile disputelor dintre cei care o susținea sau o neagă, până în zilele noastre. Conform teoriei rosleriene, Dacia a
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
fiind singurul oraș lombardez care s-a raliat în ultimul an lui Charles Albert, motiv pentru care poetul Giosuè Carducci l-a numit "Leonessa d'Italia" ("Leoaica Italiei"). Din păcate însă după lupte îndârjite de stradă orașul a cedat în fața austriecilor conduși de Haynau. În 1796 orașul a fost devastat când Biserică Sân Nazaro a fost lovită de fulger. Focul rezultat din aprinderea a 90,000 kg de praf de pușcă ce era depozitat acolo, a cauzat o explozie masivă ce
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
să se integreze în sânul țărănimii, menținând doar privilegile legate de scutirea de dări. Aceasta a avut drept cauza tradiția română a împărțirii moștenirii, alături de împrejurarea că geografia și economia zonei nu favoriza marea proprietate. În secolul al XVIII-lea, austriecii consemnau că în Maramureș se aflau 15.000 de nobili români, cei mai mulți din imperiu raportat la populația regiunii, care nu depășea 45.000 de suflete. Din aceast motiv sistemul feudal nu s-a putut impune în foma clasică, încât în
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
8 Aprilie 1821 Novară a fost teatrul unei bătălii în care trupele regulate sarde și austriace i-au învins pe liberalii constituționali piemontezi; în și mai teribilă Bătălie de la Novară din 23 Martie 1849, armata piemonteza a fost învinsă de austriecii mareșalului Radetzky; acest lucru a dus la abdicarea lui Carol Albert de Savoia și la ocuparea orașului de către austrieci. Înfrângerea piemontezilor poate fi văzută ca începutul mișcării de Unificare a Italiei. Monumentul cel mai celebru din Novară este bazilica Sân
Novara () [Corola-website/Science/297327_a_298656]
-
pe liberalii constituționali piemontezi; în și mai teribilă Bătălie de la Novară din 23 Martie 1849, armata piemonteza a fost învinsă de austriecii mareșalului Radetzky; acest lucru a dus la abdicarea lui Carol Albert de Savoia și la ocuparea orașului de către austrieci. Înfrângerea piemontezilor poate fi văzută ca începutul mișcării de Unificare a Italiei. Monumentul cel mai celebru din Novară este bazilica Sân Gaudenzio, construită la sfârșitul secolului XVI și începutul secolului XVII, a cărei caracteristică o constituie prezenta imponentei cupole neoclasice
Novara () [Corola-website/Science/297327_a_298656]
-
a Adriaticii și o parte semnificativă din teritoriul continental, punând capăt republicilor Veneția și Ragusa, înființând Provinciile Ilire. Ca răspuns, Marina Regală britanică a declanșat blocada Adriaticii, ducând la bătălia de la Vis din 1811. Provinciile Ilire au fost capturate de austrieci în 1813, și absorbite de Imperiul Austriac după Congresul de la Viena din 1815. Aceasta a dus la formarea Regatului Dalmației și la readucerea litoralului croat în granițele Regatului Croației, ambele sub aceeași coroană habsburgică. Anii 1830 și 1840 au fost
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
proclama "Guvernul Provizoriu al Municipalității Veneția". Pe 16 mai 1797 trupele franceze au ocupat orașul. În 17 octombrie 1797 "Municipalitatea Veneția" încetează să mai existe, fiind cedata Austriei. Veneto, Istria, Dalmatia și Cattaro au format "Provincia veneta a Imperiului Austriac. Austriecii au intrat în oraș pe 18 ianuarie 1798. Din 1866, Veneția a intrat în componență Regatului Italiei. Azi orașul Veneția este împărțit în șase părți, numite sestiere: Dorsoduro, Santa Croce, Sân Polo, Sân Marco, Cannaregio și Castello, cuprinzând 118 insule
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
au atins "Vârsta lor de Aur" în timpul domniei Suleiman Magnificul. Încetarea cuceririlor în Europa au marcat sfârșitul celor 230 de ani de creștere. Asediul Vienei nu a fost parte a extinderii otomane în Germania. Turcii au reacționat la intervenția Habsburgilor austrieci în Ungaria. Acțiunea această a îndepărtat pe unii dintre aliații otomani, iar pe altii i-a întors împotriva turcilor. Papă a abandonat interesele lui seculare pentru a agită spiritele pentru o nouă cruciada împotriva otomanilor. În deceniile care au urmat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
germani și polonezi să le vină în ajutor. Turcii au început să piardă din poziția dominantă din Europa după înfrângerea dezastruoasă de la Viena. Un alt vizir,Mustafa Kuprili,a preluat conducerea în 1690,care a reușit să-i alunge pe austrieci din teritoriile proaspăt ocupate,dar a fost ucis în 1691. Carol al V-lea de Lorena și Ludovic-Wilhelm de Baden-Baden i-au izgonit pe otomani din Ungaria.Venetienii au ocupat în 1687 teritorii din Pelepones,inclusiv Atena.Nici reîntoarcerea măriilor
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Alianta otomanilor cu Prusia în 1761 a continuat până în Primul Război Mondial.In timpul Primului Război Ruso-Turc (1768-1774),rușii au înaintat în Moldova și Transcaucazia distrugând în 1770 flotă otomana.Intre 1774 și 1783,otomanii au cedat rușilor Crimeea și austriecilor Bucovina.Ecaterina cea Mare a uzurpat în 1784 protectoratul principatelor creștine din Georgia.Turcii au intrat încă o dată în război cu Austria și cu Rusia între 1787 și 1792.Rusia a continuat să câștige teritorii,devenind puterea dominantă din jurul Mării Negre
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
posesiunilor austriece din Țările de Jos unde s-a desfășurat o revoltă pe care a înăbușit-o în iarna 1790 și și-a îndreptat atenția spre Polonia din care Rusia și Prusia voiau să obțină teritorii. După fuga la Varenne, austriecii au început să-l sprijine pe Ludovic. În august 1791, au semnat împreună cu Prusia Declarația de la Pillnitz, fiind gata să-l readucă pe rege pe poziție. Părea că o intervenție austriacă era improbabilă după ce Leopold a salutat constituția. Maria Antoaneta
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
1792, Prusia și Austria s-au aliat, crezând că îi pot intimida pe francezi. Prusia ocupase Provinciile Unite în 1789 doar cu o mică armată, iar Austria ocupase Belgia în mai puțin de două săptămâni, ambele considerând Franța slabita. Amenințările austriecilor și atacurile girondinilor la adresa comitetului austriac de la curte l-au silit pe rege sa demita ministrii feuillanti în în martie 1792 și să numeasca un guvern radical, inclusiv cativa ministri girondini. Adunarea, guvernul și noul ministru de externe, Dumouriez, doreau
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
contrarevoluție. Nici una nu avea majoritate în Adunare, fiecare având nevoie de sprijinul "câmpiei". Inițial, i-au sprijinit pe pe girondini, de unde proveneau mulți miniștri. În august, armata franceză se afla într-o situație deplorabilă pentru că La Fayette a fugit la austrieci pe 17 august. Prusacii au traversat frontiera franceză și au cucerit Longway, iar Verdun era pe cale să se predea. Comuna i-a chemat pe toți patriotii la arme, mii de voluntari oferindu-se să apere capitala. Însă odată plecați, a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
din 52.000 de soldați a învins armata de 34.000 de prusaci. Braunschweig s-a retras spre frontieră și armata franceză a reluat ofensiva, ocupând într-o lună malul stâng al Rinului. În noiembrie, Dumouriez i-a înfrânt pe austrieci la Jenmapes și a ocupat Belgia, iar în sud, Nisa și Savoia au fost cucerite, în care s-a instalat o administrație revoluționară. Cum armatele trebuiau să fie întreținute, pământurile bisericii și ale celor considerați inamici al noului regim au
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fraternitate tuturor popoarelor care vor să-și câștige libertatea. Marile puteri s-au alarmat la anexările teritoriale și extinderea Franței. În februarie, Convenția a declarat război Angliei și Olandei, în martie, a declarat război Spaniei. Dumouriez a fost înfrânt de austrieci la Neerwinden. A decis să se îndrepte spre Paris pentru a dizolva Convenția și să reinstaureze Constituția din 1791 și monarhia. Fiindcă armata a refuzat, el a dezertat la austrieci alături de ducele de Chartres, viitorul rege Ludovic Filip. Franța a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
martie, a declarat război Spaniei. Dumouriez a fost înfrânt de austrieci la Neerwinden. A decis să se îndrepte spre Paris pentru a dizolva Convenția și să reinstaureze Constituția din 1791 și monarhia. Fiindcă armata a refuzat, el a dezertat la austrieci alături de ducele de Chartres, viitorul rege Ludovic Filip. Franța a pierdut Belgia și malul stâng al Rinului. Guvernul a ordonat înrolarea a 30.000 de soldați în februarie. S-a produs o mare răscoală în patru departamente de la sud de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Marsilia, Lyon și Toulon au dezavuat Convenția, urmate de alte orașe mici din valea Ronului și din Proventa. Însă orașele n-au putut strânge forțe considerabile, iar cooperarea între centrele revoltei era slabă. Guvernul a putut ataca fiecare zonă rebelă. Austriecii au intrat în Franța, spaniolii au invadat Roussillon în sud, aliații având 160.000 de soldați la granița Țărilor de Jos cu Franța, unde li s-a opus armata franceză inferioară numeric. Aliații nu și-au putut coordona planurile, iar
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
rezolvat problemele ce amenințau existența republicii. Revoltele federaliste au fost reprimate, orașele erau aprovizionate cu alimente și valoarea asignatului creștea. Armata franceză a alungat trupele spaniole din Roussillon și trupele piemonteze din Savoia. Englezii au fost înfrânți la Hondschoote, iar austriecii la Wattignies în octombrie. Un conflict cu sanculoții era inevitabil, iar în toamna 1793, anarhia domnea în departamente pentru că comitetele revoluționare locale, armatele revoluționare și reprezentanții ca Fouche interpretau legea după bunul plac sau o ignorau. Comitetul siguranței generale a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a fost Paul Barras. Războiul continuă cu Coaliția a Doua, mai ales cu Austria, fiind conceput un front secundar de diversiune, reprezentat de o campanie în Italia, în fruntea acesteia fiind numit generalul Bonaparte. Acesta duce o campanie strălucită împotriva austriecilor, Italia devenind teatrul principal de operațiuni. Napoleon, după aceste victorii, a impus un armistițiu, acționând independent. În octombrie 1797 este încheiată pacea de la Campoformio. Austria a cedat Belgia și a recunoscut Lombardia ca Republică Cisalpină. Pentru a lupta cu Marea Britanie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
(născut Sigismund Schlomo Freud la 6 mai 1856, Freiberg, Imperiul Austriac, astăzi Příbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze: Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. s-a
Sigmund Freud () [Corola-website/Science/297670_a_298999]
-
care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ruteni și turci. Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de germani, însă numărul acestora s-a diminuat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când în teritoriile aflate sub influență sovietică etnicii germani au fost deportați în regiunea Uralilor, din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]