2,148 matches
-
în primul rând de descrierea acțiunilor lor; tot atunci a început să fie analizat conceptul de conducere. Totuși, scrierile privind conducerea nu au dus la dezvoltarea unei teorii bine definite asupra subiectului. Ele sunt vaste, fie în forma biografiilor sau autobiografiilor; la fel sunt și scrierile psihologice despre liderii de nivel mediu și manageri. Dar studiile comparative asupra conducerii politice rămân limitate, deși a existat o creștere remarcabilă a interesului față de acest domeniu, în special în Statele Unite, de la jumătatea anilor '70
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu o masă de titulari de funcții cenușii și fără personalitate, ci de a vedea în ce condiții acești deținători de funcții pot deveni cu adevărat lideri. Bibliografie suplimentară Scrierile privind liderii individuali sunt vaste, în forma biografiilor sau a autobiografiilor; la fel și lucrările psihologice despre liderii de nivel mediu și manageri. Studiile comparative privind conducerea politică rămân totuși limitate, deși a existat o creștere remarcabilă a interesului în domeniu, în special în Statele Unite, de la jumătatea anilor 1970. Între cărțile
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără să știi unde. J.-J. Rousseau, Confesiuni, p. 75 Se înțelege așadar că descrierile expresive aparțin cu prioritate ceea ce nu înseamnă exclusiv structurilor narative cu anumite proprietăți organizatorice: sînt romane la persoana I (autobiografii cum sînt Confesiunile lui Rousseau sau romane epistolare precum Obermann de Sénancour sau Crinul din vale al lui Balzac), în care descrierile sînt asumate de un eu omniprezent; sînt romane care se bazează pe o structurare spațială a ficțiunii (călătoria
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scrisori de recomandare sclipitoare, atașează-le la CV fără a sta pe gînduri. încearcă să nu depășești două pagini, cu o aranjare elegantă. Viitorul tău angajator nu vrea decît să-și facă o idee despre tine, nu să-ți citească autobiografia. Nu uita că singurul scop al unui CV este cel de a obține un interviu, de a păși dincolo de ușă; CV-ul este o prezentare a ta care îi ajută pe oameni să decidă dacă merită să te pună pe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
1989: 74-84) postulează existența a trei mari clase de interogări narative (questionnements narratifs): * acțiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc, povestirea fantastică, Bildungsroman, legendele urbane contemporane; * existența (LE VIVRE) sub semnul lui "Cum să dăm sens vieții", evocată de biografii, autobiografii sau narațiuni psihiatrice; * existența ca ÊTRE (ființare) actualizată de seria metafizică a miturilor, basmelor, romanelor care se în-treabă și ne întreabă "de ce existăm". Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură, ci și despre natura cogniției
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
miturile fondatoare, la referințele verticale ale memoriei colective pentru a lumina referințele orizontale ale lui "aici și acum" (cf. și Gina Stoiciu, 1997:194). Paul Ricoeur prezenta în Temps et récit construirea identității ca o operație narativă; pornind de la analiza autobiografiei, el constata că istoria unei vieți este refigurată de toate istoriile veridice sau fictive pe care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ne confirmăm sau să ne clarificăm impresia Iată alte câteva exemple de ascultare activă: SUE: N-o să găsesc o altă slujbă. MĂRIE: Te simți într-adevăr frustrată. (Ascultare activă ) SUE: Da. Oriunde mă duc mi se spune să las o autobiografie și apoi nu mă mai caută nimeni. MARIE: Ai sentimentul că ești plimbată degeaba. (Ascultare activă. ) SUE: Exact. Dacă nu au nici un post, de ce nu îmi spun? *SOȚUL: Nu vreau să te duci în seara asta să joci cărți. SOȚIA
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
scrierilor sale din aceeași perspectivăa vieții ca artăscoate la iveală o serie de modalități lingvistice și literare prin care se constată arta de a trăi a autorului (în scrierile autobiografice) sau a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a personajelor sale (în celelalte scrieri). Din Fragment de autobiografie, Corespondență sau Articole, transpare originalul Creangă, cel ce a încheiat pactul autobiografic cu cititorul, dezvăluind identitatea autornaratorpersonaj(32, pp. 14-15). În Amintiri din copilărie, autoficțiune luată în mod greșit drept autobiografie de către mulți cititori, întâlnim o gamă variată de personaje care închipuie o lume foarte aproape de cea în mijlocul căreia a trăit Creangă. Și aici, ca și în Povești, Povestiri, în Versuri, Poezii populare sau Povestiri didactice, lumea pestriță a satelor și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
147, r. 23 25: „Înțelegem, în sfârșit, critică dăscălească, serioasă, nepărtinitoare și neinteresată, întemeiată pe dreptate și adevăruri științifice și pedagogice” critica în scop nobil, educativ și progresist și întemeiată pe adevăr este întotdeauna de bun augur. POSTUME [FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale ce sfidează limitele superficiale impuse de cotidian. ANEXĂ Repere biografice 1837. Într-un fragment de autobiografie scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de sus, din părinți români: Ștefan al lui Petrea Ciubotariul și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
apare că s-a născut la 10 iunie 1839. Ea nu trebuie considerată corectă deoarece mai există o însemnare ( identică ) în 1842. 1846 (sau 1847). „Poate să fi fost de vreo unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Învățătorul copiilor”............................................ ...................................................89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie ....................................90 Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de rînd pot produce și procesa narațiunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nimic pe lume care să facă mai multă plăcere, chiar și oamenilor celebri (și chiar și oamenilor care au folosit și cuvinte peiorative la adresa matematicii), decât să descopere sau să redescopere o teoremă matematică adevărată. Herbert Spencer a republicat în autobiografia sa o teoremă despre cerc pe care o demonstrase când avea douăzeci de ani (neștiind că fusese demonstrată cu două mii de ani înainte de Platon). Profesorul Soddy este un exemplu mai recent și mai frapant (dar teorema lui era într-adevăr
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași temă. Având coordonate identice, ele par
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut. Și mai conturate apar asemenea experiențe în Vară vrăjmașă, unde protagonistul, Matei, om
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
naratorul poate fi considerat a fi, până la un anumit punct, scriitorul însuși, ceea ce atrage după sine tentația lectorului de a descoperi alte identități reale, dar această operație suferă relativizări succesive, datorate prismelor subiective prin care sunt văzute. La granița între autobiografie și ficțiune, între jurnal și roman, personajul-narator duce o viață sfâșiată, prinsă între destinele obsedante ale unor cărți începute și abandonate și un cotidian agitat, amestec de adaptare și de rezistență, de evazionism și înfruntare, atmosferă atât de caracteristică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
autobiografică este transpusă în ficțiune (prin modificări de nume și situații) și literaturizată (cu vădite concesii făcute comandamentelor propagandistice ale epocii), prin narare obiectivată, la persoana a treia, sub aspectul unui roman „de acțiune” realist-socialist. Eclipsa este o scriere-mărturie, o autobiografie propriu-zisă, construită pe mai multe registre: cel al rememorării anecdotice și al confesiunii, cel al reconstituirii documentare și cel al comentariului de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
poetice; pentru acestea a fost distins cu Premiul pentru poezie al Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Ecorșeu este un fel de antologie, o selecție de autor, o recuperare a literaturii de sertar, poemele fiind meticulos datate, alcătuind, parcă, o autobiografie poetică. A. scrie poezii scurte sau ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
se întoarce la preocuparea mai veche pentru literatura confesivă, „personală”, a „pactului autobiografic” (definit, cu unele nuanțări, după Philippe Lejeune, ca și în cartea despre Creangă). Obiectul analizei îl fac jurnalul intim (de la C. A. Rosetti la Petre Stoica) și autobiografia literară (de la Teodor Vârnav la Valeriu Cristea). Volumul anunță o serie mai amplă și pledează cauza integrării între granițele literarității a unor scrieri ce tematizează și textualizează viața, făcând din persoana autorilor personaje, oameni „de hârtie”. Salonul refuzaților (1993; Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
de opt comori” și așa mai departe, până la numărul 90. SCRIERI: Proza criticilor, București, 1983; Ion Creangă. Spațiul memoriei, Iași, 1984; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; ed. 2, Iași, 2002; Profiluri epice contemporane, București, 1987; Literatura subiectivă, vol. I: Jurnalul intim. Autobiografia literară, București, 1989; Albumul Iași, Iași, 1994 (în colaborare); Cimitirul Eternitatea, Iași, 1995 (în colaborare); Prin Iașii de odinioară, Iași, 1995 (în colaborare); Salonul refuzaților, Iași, 1993; Poarta lumii. Jurnal în China, Iași, 1999; Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
să repete la nesfârșit/ Să nu osândesc cumva bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun și să aștept și să tac/ Căci steaua mea va surâde lumii într-o zi / [...] / Dar nu cunosc eu mai bine decât ei/ Tăcerea stelei care ucide?” (Autobiografie). Ca urmare, poetul se „apără” cu luciditate, sedus, totodată, de jocul pur al imaginarului: „Să nu știi nimic în afară de faptul conștiinței tale.../ Să iei ca subiect de diplomă Poezia/ Și să crezi că lucrurile se vor vedea de aici mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
de acord cu acesta sau pentru că îl aprecia în mod special, ci doar din dorința de a fi receptată, de a imita pe cei care se bucurau de o apreciere generală. 321 Imitarea avea un scop pur persuasiv. Își construiește autobiografia din corelarea acestor texte ce învinovățeau femeile rele, cum era și cartea celui de-al cincilea soț, Jankin.322 Ca și soția regelui Midas, nu poate ține un secret, este conștientă de locvacitatea ei.323 Cunoaște acuzele aduse femeilor și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încă. Nu e de mirare că nu am uitat niciodată acest moment.“10 În corespondența cu prietena lui, Ottoline Morrell, Russell relata că pe măsură ce-l cunoaște mai bine este tot mai impresionat de noul său student și prieten. Iar în Autobiografie își va rezuma impresiile pe care le-a câștigat deja în primele luni ale comunicării sale cu acesta în felul următor: „Wittgenstein este poate cel mai desăvârșit exemplu al geniului, așa cum era el conceput în mod tradițional: pasionat, adânc, încordat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]