4,413 matches
-
lui Mahomed transmiteau și ele semnale. Cereau sprijin din spate. Armata Moldovei aștepta porunca voievodului. Voievodul aștepta decizia lui Oană. Oană privea În el Însuși. Clipele treceau greu. Se auziră noi semnale ale Cuceritorilor. Atac pe trei coloane, arcașii În avangardă. Oană nu tresări. Aștepta. Primul care Înțelese fu Pietro. Știa ce Înseamnă această liniște. Concentrare. Apropierea unei decizii. Privi spre Ștefan. Ștefan Înțelese și el și făcu un semn ușor cu mâna. Amândoi Îl cunoșteau pe Cosmin Oană de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o infinitate de vieți, Ștefănel Îl chema din nou. Îl chemase și atunci, dar el nu putuse auzi. Acum auzea. Sări În șa, strânse frâul și, cu mișcarea lui obișnuită, alunecoasă și extrem de rapidă, scoase spada. - Cincizeci de arcași În avangardă! Săgeți aprinse În adâncime, la o sută de pași În fața Cuceritorilor! Deschideți-le drumul! Lăncierii lateral, spadasinii pe două coloane! Corpurile doi și trei cavalerie pregătite pentru atac pe patru rânduri, În urma Apărătorilor! Răzeșii În formație de apărare! La cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu poate angaja lupta din cauza diferenței numerice. 28 august. Bătălii În munții Vrancei. Ne apropiem de zonele joase. Mesaje vin și pleacă. Cei doi voievozi pregătesc ceva. Pedestrimea s-a schimbat În straie ciobănești. Arcași travestiți au fost trimiși În avangardă. Mâine s-a ordonat... somn!!! Dacă nu mă Înșel, În 1462 Vlad a masacrat trupele lui Mahomed Într-un atac de noapte... 30 august. Seara. Copitele cailor sunt Învelite În cârpe. Vlad conduce flancul stâng, Ștefan e În centru, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cea mai puternică oaste a oricărui continent. Cu avântul marilor campanii și cu sentimentul marilor victorii. Eliberaseră Moldova de turci. Acum eliberau Țara Românească. Valul lor se rostogolea cu o forță pe care nimeni n-ar fi putut-o stăvili. Avangarda munteană a fost răsturnată În câteva minute. Laiotă și suita lor au fugit. Atacul, Însă, nu mai putea fi oprit. Cu Vlad În prima linie, transilvănenii au dat peste cap Întreaga oaste dușmană. Puținele formațiuni care rezistau erau alcătuite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai sunt trei săptămâni până la începerea trimestrului, totul este cufundat într-o liniște profundă. Numele scrise cu frunze aurii pe panou și busturile de ghips ale foștilor directori privesc spre acest cadru de un calm ciudat, ca niște posturi de avangardă din timpul unui armistițiu. Jonathan zăbovește prea mult asupra unei vitrine din sticlă cu trofee sportive, până când Briggs începe să tușească cu subînțeles, sugerând că dată fiind situația, ar fi bine să urce. Îl urmează sus pe scări, trec pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
veștile transmise la comandament nu-i trezeau lui Takeda Katsuyori nici un zâmbet de satisfacție. Dimpotrivă, toate rapoartele erau tulburătoare. — Kiso e încăpățânat. — Terenul este deluros și au mijloace bune de apărare, așa că, va fi nevoie de mai multe zile pentru ca avangarda noastră să se apropie. De fiecare dată când auzea asemenea lucruri, Katsuyori își mușca buzele și mormăia: Dacă m-aș duce eu însumi acolo... Era ceva obișnuit pentru el să devină furios și exasperat, când o situație de război se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Anayama Baisetsu, îl părăsise și, ca și cum, asta n-ar fi fost de ajuns, nu numai că-i predase inamicului castelul său din Ejiri, dar se și angajase să-l călăuzească pe Tokugawa Ieyasu. Acum, se spunea că se află în avangarda trupelor care invadau provincia Kai. Așadar, propriul lui cumnat îl trădase pe față și chiar încerca să-l distrugă. Știind acest lucru, era acum nevoit să reflecteze puțin la sine însuși, în toiul agoniei. „Unde am greșit?“ se întreba Katsuyori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a unsprezecea zile din Luna a Treia. Unul dintre vasalii personali ai lui Katsuyori se dusese în sat, de cu noapte, și reveni după ce făcuse o recunoaștere a pozițiilor inamice. În dimineața aceea, îi dădu seniorului său raportul, gâfâind sufocat: — Avangarda forțelor Oda a intrat în satele din apropiere și pare să fi aflat de la țărani că dumneavoastră și familia dumneavoastră sunteți aici, stăpâne. Se pare că cei din Oda au înconjurat zona și au tăiat toate căile, începând, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de dușmani, iar alți douăzeci au fost luați prizonieri, dar numai fiindcă erau grav răniți. — Era de așteptat, spuse Hideyoshi. Acest castel nu va cădea fără vărsare de sânge. Dar se pare că cei din Ukita au luptat bine. Loialitatea avangardei din Ukita fusese, într-adevăr, pusă la încercare. * * * Odată cu Luna a Cincea, vremea deveni însorită și uscată. Clanul Ukita, care suferise pierderi grele în luptele inițiale, săpă o tranșee în fața zidurilor Castelului Takamatsu, în timp de cinci nopți, la adăpostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
văzură că oamenii din Ukita înaintaseră până la poarta și zidurile exterioare ale castelului, începură să-i împroaște cu insulte. Era ușor de imaginat furia pe care o simțeau față de acei oameni care înainte fuseseră aliații lor, dar acum luptau în avangarda lui Hideyoshi. De cum prinseră o ocazie, apărătorii deschiseră poarta principală și năvăliră afară. — Moarte viermilor! strigau ei. — Omorâți-i pe toți! Samurai cu samurai, soldat cu soldat, se încăierau și se loveau. Capete erau tăiate și ridicate, și se luptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
praf și fum. Privindu-i crunt pe cei din Ukita care se retrăgeau, apărătorii se lăsară purtați de dorința de a-i strivi sub picioare. Porniră pe urmele lor, strigând: — Doborâți-i! — Până la steagurile lor! Prea târziu, comandantul călare al avangardei castelului zări, în față, tranșeea armatei Ukita. Văzând capcana, încercă să-și oprească oamenii, dar aceștia se repeziră înainte, neputând vedea pericolul. Cât ai clipi, din tranșee se stârni o salvă de gloanțe și fumul gros al prafului de pușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
iar, prin spărtura aceea, canalizăm apele îndiguite ale râului Ashimori. Hideyoshi urmări linia munților îndepărtați, de la apus, la miazăzi. Direct la sud, sub bolta cerească, se distingea Muntele Hizashi de la graniță. Odată cu ivirea zorilor, pe munte apăruseră nenumăratele steaguri ale avangardei clanului Mori. — Sunt dușmanii, dar nu poți să nu-i compătimești pe Kikkawa și Kobayakawa, pentru ceea ce au simțit, desigur, azi dimineață, când au ajuns și au văzut lacul. Trebuie să fi bătut cu piciorul în pământ, de furie, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mesaj? Mitsuhide intră imediat în casă, se așeză și ascultă respectuos dorințele seniorului său. Ordinul de a fi eliberat din funcția ta de azi și de a pleca rămâne valabil, dar mai sunt și alte instrucțiuni cu privire la plecarea ta ca avangardă în provinciile apusene. Forțele clanului Akechi urmează să mărșăluiască din Tajima, în Inaba. Poți intra, după voie, în provinciile lui Mori Terumoto. Nu fi delăsător și nu lăsa să treacă timpul. Trebuie să te întorci imediat la Tamba, să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
oamenii dinăuntrul porții, cât și cei din afara ei. Când fu anunțat Mitsuhide, focul fu răspândit de la o feștilă la alta, până când numărul luminilor păru să se multiplice aproape la nesfârșit. Apoi, ținând torțele sus, vasalii plecară unul după altul, urmând avangarda. După ce străbătură cam o jumătate de leghe, începu ploaia, stropii împroșcând flăcările torțelor. — Se pare că oaspeții din castel încă nu s-au dus la culcare. Poate vor petrece toată noaptea. Mitsuhide nu remarca ploaia. Când se răsuci în șa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și Masataka priveau un călăreț care se apropia grăbit, prin ceața dimineții. — Matabei. În timp ce-l aștepta pe noul sosit, Mitsuhide se întoarse și li se adresă comandanților din jurul lui: — Luați-o înainte și traversați râul. Vă urmez și eu imediat. Avangarda străbătuse deja vadul râului Kamo, până pe malul opus. Pe când restul comandanților plecau de lângă Mitsuhide, caii lor stârneau spume albe în mijlocul apei limpezi. Unul câte unul, trecură râul. Mitsutada profită de ocazie ca să întrebe: — Unde luăm masa? N-ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
capetele la loc și trânteau ușile, încuindu-le cât mai bine. Printre numeroasele unități care alergau spre Templul Honno, forțele care se apropiară cel mai repede erau cele conduse de Akechi Mistuharu și Saito Toshimitsu, care puteau fi văzuți în avangardă. — E greu de văzut pe străzile astea strâmte, pline de ceață. Nu vă rătăciți, încercând să ajungeți înaintea celorlalți. Luați-vă ca semn de reper salcâmul din dumbrava Templului Honno! Țintiți marele pâlc de bambuși dintre norii de ceață. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
corpul de gardă de lângă poartă apucau toate armele pe care le găseau, încercând să stăvilească potopul acelui râu năvalnic. Însă era totuna cu a încerca să sprijine un baraj spart cu mâinile goale. Neluând în seamă săbiile și lăncile apărătorilor, avangarda clanului Akechi se repezi cu iuțeală printre ei, călcând peste cadavrele oamenilor care se angajaseră în luptă și care erau scăldați în sângele abundent al inamicilor. Parcă pentru a spune că nu voiau decât să viziteze reședința Seniorului Nobunaga, alergară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de război, Sebei și Ukon începură, pe neașteptate, să se certe, nici unul nedorind să cedeze teren. — Din cele mai vechi timpuri, e o chestiune de etichetă a samurailor ca seniorul castelului care e cel mai apropiat de inamic să conducă avangarda, spuse Ukon. Deci, nu există absolut nici un motiv ca trupele mele să le urmeze pe ale lui Sebei. Sebei refuza și el să se dea bătut: — Împărțirea între avangardă și ariergardă nu poate avea nici o legătură cu distanța dintre câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
seniorul castelului care e cel mai apropiat de inamic să conducă avangarda, spuse Ukon. Deci, nu există absolut nici un motiv ca trupele mele să le urmeze pe ale lui Sebei. Sebei refuza și el să se dea bătut: — Împărțirea între avangardă și ariergardă nu poate avea nici o legătură cu distanța dintre câmpul de luptă și castelul cuiva. Ceea ce contează e calitatea trupelor. — Bine, și-atunci vrei să spui că sunt nedemn de a conduce avangarda împotriva inamicului? — De tine, nu știu ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să se dea bătut: — Împărțirea între avangardă și ariergardă nu poate avea nici o legătură cu distanța dintre câmpul de luptă și castelul cuiva. Ceea ce contează e calitatea trupelor. — Bine, și-atunci vrei să spui că sunt nedemn de a conduce avangarda împotriva inamicului? — De tine, nu știu ce să zic. Sunt ferm convins că eu unul nu voi ceda în fața nimănui. Și nu voi face un secret din dorința mea de a conduce avangarda în această bătălie. Ordinul trebuie să mi se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vrei să spui că sunt nedemn de a conduce avangarda împotriva inamicului? — De tine, nu știu ce să zic. Sunt ferm convins că eu unul nu voi ceda în fața nimănui. Și nu voi face un secret din dorința mea de a conduce avangarda în această bătălie. Ordinul trebuie să mi se dea mie, Nakagaba Sebei. Sebei insista ca Hideyoshi să-i acorde lui onoarea, dar și Ukon făcea plecăciuni și îl privea, așteptând să primească ordinul. Hideyoshi, așezat pe scaunul de campanie, luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
raport, pe chipurile generalilor apăru brusc o expresie de încordare. Distanța dintre Yamazaki și tabăra lor de la Amagasaki era mai mică decât o lovitură de trăsnet. Deja simțeau prezența inamicului în jur. Sebei și Ukon primiseră responsabilitatea de a conduce avangarda și, ridicându-se, întrebară: N-ar trebui să pornim imediat spre Yamazaki? Hideyoshi, neclintit de agitația oamenilor și de tensiunea momentului, răspunse, extrem de calculat: — Cred că ar trebui să așteptăm aici, încă o zi, sosirea Seniorului Nobutaka. Este limpede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să pornim spre Yamazaki, orice s-ar întâmpla. Odată ce întreaga armată se va fi adunat la Yamazaki, vom lua din nou legătura, așa că trebuie să mergeți amândoi înainte și să avansați imediat. Sebei și Ukon ieșiră. Ordinul de plecare a avangardei era alcătuit după cum urmează: mai întâi, unitatea lui Takayama; apoi, unitatea lui Nakagawa; și, în sfârșit, unitatea lui Ikeda. De cum plecară din Tonda, cei două mii de oameni ai lui Takayama o luară la fugă ca și cum ar fi ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înapoi la tabăra sa din Tonda și, împreună, porniră spre Yamazaki. Ajunseră în Yamazaki la Ora Maimuței, cei zece mii de oameni ai armatei lor de rezervă adăugându-se celor opt mii cinci sute de oameni din cele trei unități de avangardă. Nu mai exista nici un loc, în munți sau în sat, unde să nu se vadă oameni și cai. Tocmai ni s-a raportat că o armată a clanului Akechi a atacat unitatea lui Nakagawa în colinele de la răsărit de Tennozan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vorbă cu tine. Obține un răspuns de la el, chiar dacă va fi noaptea, târziu. Am înțeles, stăpâne. Dengo porni imediat spre Koriyama. Înainte de a apuca să se întoarcă, însă, sosiră cercetași anunțând că forțele lui Hideyoshi se îndreptau spre răsărit, iar avangarda ajunsese deja în provincia vecină, Hyogo. — Cu neputință! Trebuie să fie o greșeală! izbucni Mitsuhide, când auzi vestea. Nu-i venea să creadă că Hideyoshi putuse încheia pace cu clanul Mori și, chiar dacă o făcuse, că reușise să-și deplaseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]