2,393 matches
-
Unul sau doi au rămas în picioare, ca doi marinari lângă catargul ce înfruntă marea agitată, spumegând de furia lui Poseidon. Șoferul accelerează chiuind și cei doi temerari sunt zgâlțâiți de colo colo prin marile hârtoape, dar nu se dau bătuți. Restul pasagerilor, mai cuminți, stau jos și privesc cu sau fără luare aminte pe geam, afară. De-a lungul șoselei n-a mai rămas decât un gard cenușiu, iar dincoace un câmp de gunoaie. Însă zăpada, gerul și lumina roșcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Scrie În Black că alcoolul trebuie evitat În cazuride astea. N-ar trebui să bei. — Molo! strigă el. — Da, bwana. — Adu-mi un whisky cu sifon. — Da, bwana. N-ar trebui să bei. Asta Înțeleg eu prin a te da bătut. Scrie că-ți face rău. Știu că-ți face rău. — Ba nu. Îmi face bine. Deci s-a sfârșit totul, Își spuse el. Deci nu va mai apuca să termine cu toată tărășenia asta. Așa se sfârșea, cu ciondăneala asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Habar n-am cum e sportul ăsta. La baseball ar fi un avans frumușel. Dar despre fotbal nu știu nimic. S-ar putea să nu Însemne nimic. Mă-ntorc la capelă să mă rog până se termină meciul. — Sunt deja bătuți. Crede-mă. Stai aici cu mine să ascultăm restul. Nu. Nu. Nu. Nu. Nu. Nu. Nu, spuse. Mă duc chiar acum În capelă să mă rog. Domnul Frazer continuă să trimită vorbă de câte ori marcau cei de la Notre Dame și, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Și-ați luat SEDEPO... Da, că mi-a zis că-s bune când am întrebat dacă-s bune. SEDEPO ? Da. Semințe de porc. Că SEDEPE-urile îs de pește și se numesc icre când îs în stare liberă și icre bătute când sunt bătute. Și-ați plantat semințele de porc... Plantat științific, două câte două la cuib și apă și sapă, și apă ! Și-au răsărit ? Sigur c-au ieșit, sărăcuții, dar cred că s-a-ncurcat borcanele. C-or ieșitără
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
bănuit că în interiorul unei case bengaleze se pot găsi asemenea minunății, atâta lumină filtrată prin perdele transparente ca șalurile, atât de dulci la pipăit covoare și sofale din lână de Kashmir, și măsuțe cu picior asemenea unui talger de alamă bătută, pe care se aflau ceștiie de ceai și prăjiturile bengaleze, aduse de Narendra Sen pentru lămurirea lui Lucien. Stam și priveam încăperea, parcă atunci aș fi picat în India. Viețuisem doi ani aici, și niciodată nu fusesem curios să pătrund
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fără ca eu să le bag în seamă. Revoluția civilă amenința iarăși, cu cei 50 000 de naționaliști în temnițe. A trebuit să asist la câteva scene brutale, câteva șarje de poliție călăreață, o devastare a cartierului sikh din Bhowanipore, copii bătuți și femei rănite, ca să mă revolt și eu de-a binelea. Dar atunci n-am mai judecat și osândeam pe britoni fără rezervă, mă înfuria orice nouă brutalitate pe care o afiam din ziare, priveam scârbit orice alb întîlnit în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
voi. Știu, acum că nu se va întîmpla nimic. Și îndată ce se va potoli ninsoarea... Se întrerupse pe neașteptate și-și opri privirile în fundul sălii, unde se distingea, anevoie, un perete curios reparat, care părea o ușă blocată cu scânduri, bătute una peste alta, oarecum la întîmplare. - Dacă nu e vorba de o întîlnire cu adevărat importantă, spuse Manole subliniind cu înțeles cuvântul, te rog să mai ai puțină răbdare. Așa ceva n-ai să întîlnești pe acolo, pe la Charlottenburg, de unde vii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
punîndu-i mâna lui grea pe umeri. Cât o fi de genial conu Manolache în muzică, nu-l întrece nimeni în șah. Ar fi putut ajunge oricând campion pe țară. Oricînd! Dar nu vrea. Nu-l interesează. În finală se lasă bătut, parcă ar vrea să ne facă în necaz nouă: nouă, prietenii și admiratorii lui!..." Antim deschisese de mult ochii, dar nu îndrăznea s-o privească. Ușor aplecată asupra violoncelului, Maria zâmbea trist, ca în somn. Aceste măsuri inimitabile, care pregăteau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce ai scris, așa cum ștergi o tablă cu buretele. Și rămĂsesem cu obiceiul Ăsta nenorocit care, iată, Îmi făcea rău. Dar proprietara, mirosul ei, simțul ei practic și hotărÎrea mi-au pătruns În miezul acelei disperări ca un cui bine bătut, și mi-am zis că trebuie să fac ceva În privința asta. Ceva practic. Ceva care să-mi facă bine, deși nu mai am cum să recuperez povestirile alea. Eram deja pe jumătate fericit că se pierduse romanul, pentru că Începeam deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
împreună toate ulițele Iașilor, vreme de un an și mai bine? Ai dreptate, dragule. De atunci pot să spun că mai știu și eu câte ceva despre bătrâna cetate... Asta mă bucură. Da’ cam ce iscodeai pe aici pe hudița asta bătută cândva de moș Creangă cu ciubotele lui de iuft? Că Bojdeuca nu-i departe. Uite-o colea. Ei! Mă gândeam și eu că oi descoperi măcar o țandără de piatră care să-mi povestească cam ce vorbea moș Creangă cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asemenea obiect? Apoi, la acea vreme, se adunau strugurii, se puneau în „călcătoare” și... Aici, i-aici! Flăcăii își suflecau izmenele, își spălau picioarele cu apă curată și,... urcau în „călcătoare”... Acolo, dă-i dans, vere!... Și nu se dădeau bătuți, până ce, și ultima bobiță nu era zdrobită!... Cred că n-ai să mă crezi lăudăros dacă am să-ți spun că umblând pe dealurile albastre ale Iașilor am dat peste oameni care încă mai păstrază documente vechi originale. Mai zilele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rudele Gealalăului așea fără de nemică, ce de voia lui le-au dat... casăle din Iași, pre Ulița Brașovenească și viile de la Miroslava; iar pentru dughene ce simtu pre Podul ai Hagioaiei încă le-au mai dat o sută de lei bătuți”. Știi cumva cum a mai fost numită mănăstirea Galata? Drept să spun, aici ai aruncat întrebarea pe loc gol. Gheorghe Duca voievod, în hotărârea dată la 9 iunie 1669 (7177) în discordia între Ștefan Stanețschi iuzbașă, Mihaiu și Anton cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu vin ulcica lui Pâcu. După ce au băut vinul cu multe vorbe în doi peri, Pâcu a ieșit, grăind așa, de unul singur: Măi, da’ bun vinișor are Dumitru ista! Dacă știam asta mai de multă vreme, apoi făceam cărare bătută încoace. Da’ nu-i târziu nici de-acu-ncolo. Deși moș Dumitru a auzit foarte bine tot ce a spus Pâcu, l-a întrebat totuși: Ce tot bodogănești acolo, Pâcule? Ei, vorbeam și eu așa, de unul singur, că alta nu am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
n-o ții, nu ne interesează. Noi vrem să aflăm dacă i-o făcut otopsia fimeii și ce îi aceea - a intervenit Ion Cotman, cu privirea luminată de râs. Până luleaua nu a scos fum, Pâcu nu s-a dat bătut. Pe urmă a pus mâna pe ulcica cu vin, a tras o dușcă bună și, cu o privire poznașă, din care se vedea că a întins coarda cât a putut mai mult, a pornit a vorbi: Păi de unde să știe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cele ale tatălui tău natural. Bărbatul ăsta, cel mai de temut și mai detestat din sistemul penitenciar, ținut izolat pentru siguranța lui și a celorlalți. Bărbatul care a devenit cunoscut sub numele simplu, Bestia. Tu trebuia să nu te dai bătut, să fii mereu ocupat, să-ți reprimi gîndurile. Tu erai normal. Ai plecat din mină și te-ai Înscris În forțele de ordine. Apoi te-ai căsătorit. Te-ai așezat la casa ta. Ai făcut un copil. Tu erai normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și pătrunjel. Locului, cei ai casei îi ziceau ,,arie” fiindcă acolo se aduceau cartofii, porumbul cu tot cu hlujdani pentru curățat, și răsărita (floarea soarelui) care trebuia bătută. Se apropie de poarta mare, pentru căruțe, făcută din scânduri lungi, bătute-n cuie. Privind locurile familiare odată, căruța veche uitată în curte de ani de zile și casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se revăzu cu ani în urmă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
va fi pansat, să mă chemați și pe mine, să văd cum se prezintă plaga. Doctore Cuc, timp de cel puțin trei zile, vei urmări minut cu minut evoluția postoperatorie a pacientului - a ordonat profesorul. Cu o privire de câine bătut - drept urmare a observației făcută de profesor cu câteva zile În urmă - „doctorașul” a răspuns: ― Am Înțeles, domnule profesor... Când au terminat vizita bolnavilor, au ieșit. ― Cum ți s-a părut atitudinea „doctorașului”? ― Se vede că a Învățat lecția, dar cine știe ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
spre dreapta. Am Înaintat puțin, cât să-i avem În câmpul vizual. Din câte ne-am dat seama, era o patrulă care păzea perimetrul din lungul șoselei... „Păpădie, ia-o pisicește și vezi dacă pe acolo e o anume cale bătută sau acești doi ruși s-au rătăcit doar” - am hotărât eu. Omul a dispărut pe dată... Zgomotul de motoare grele părea că se apropie din ce În ce mai mult. Din câte Îmi dădeam seama, șoseaua nu era departe de locul unde ne aflam
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a dispărut pe dată... Zgomotul de motoare grele părea că se apropie din ce În ce mai mult. Din câte Îmi dădeam seama, șoseaua nu era departe de locul unde ne aflam. În câteva minute, Păpădie s-a Întors. „Pe acolo nu e cărare bătută. E doar o urmă mai veche. Cu alte cuvinte, se trece rar prin zonă”. „Asta Înseamnă că nu se patrulează În mod regulat, respectând un anumit orar... Fugi la Toader și spune-i să vină Încoace, ca să putem lua o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vergangenheitsbewältigung e titlul unui program școlar privind asumarea trecutului. La noi n-ar trebui să funcționeze, la fel ca-n Germania, un program de acest tip? Poate că spațiul în care trăim n-ar mai fi frunză de plop tremurător. Bătut, zgîlțîit, răsturnat de tot felul de vijelii est-vest, vest-est. Una dintre recentele doxe/noxe e că istoria nu mai contează. A spus-o și Antofiță, la oră de vîrf, cu glas ascuțit și sărind consoanele. (Se poartă în mass-media vocile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
real" al romanelor tale", nu mă tolerează vocea de-a doua. În loc să am coșmaruri cu ploi de gheață (freudist, s-ar descifra așa: o imensă nevoie de tandrețe, un uriaș rezervor afectiv neconsumat), în loc să mă simt ca pielea de pe tobă, bătută și răzbătută pînă la a nu mai ști dacă a fost vreodată animal viu ("L'animal que donc je suis"), în loc să tot aud nebunește liniile vitraliului, scîrțîind, scrîșnind, o să mă duc la Dorobanț. Ar trebui să fie simplu să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
robot. A fost iarăși un copil obișnuit și a fost mai bucuros așa. (De fapt, vom face o carte, da... Asta e prima poveste din carte... O numim Copilul Electronic.) 5 ani și 1 lună Locomotiva care nu se dă bătută Dragoș are o idee și pentru a doua poveste din carte. Un copil avea o gară cu locomotive vii. Da, și printre ele era un tren viu care era fericit dar, într-o zi, copilul care avea jucăria-tren, da, i-
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
și a venit și tatăl copilului și i-a ajutat pe toți trei să facă toate treburile. Și a venit seara și toți s-au culcat mulțumiți și s-a terminat povestea! Acum o numim! Locomotiva care nu se dă bătută. Adică n-a vrut să renunțe la asta, la treaba pe care o avea ea.) Așa să se cheme povestea. 5 ani și 1 lună Agu (= Dragoș) povestind la geam despre Agu din lumea (clădirea) paralelă, prima poveste SF, postrealitate
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
durere. Până a doua zi, se uita toate scârba. Era mai greu pâna se adunau copiii, odată adunați, începeau alte jocuri mai interesante. Cineva s-a gândit să facem trenulețul cu săniile. Este o sanie care lunecă bine pe zăpada bătută și lunecoasă care formează un strat de cristal. Celelalte sănii se pun una după alta, dar toate sunt aninate între el. Și porneam la vale. Uneori, se mergea foarte greu și toți își luau săniuțele și se dădeau singuri. Alteori
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mă pot opri să-l evoc nici după trecerea anilor. Evocând grav și responsabil Colectiva, autorul amintește acuzator pe oamenii de nimic care, în vremurile amăgirii trudeau ca să propage și la noi mirajul raiului Colhoznic din SoareRăsare - în timp ce gospodarii „Legați, bătuți, curgând prin buruieni,/ Sătenii mei fugeau de silnicie/ Și mulți s-au cam dus pe veșnicie” (cu nemiluita au fost exterminați în acea vreme de cumpănă) că „Mulți se rugau să iasă morții afară/ Să intre ei și apoi să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]