4,386 matches
-
sugerează ideea că în lumea modernă înțelegerea vieții în latura ei sublimă nu o mai au decât copiii și dezmoșteniții soartei, care, chiar și bătrâni, își păstrează ingenuitatea. Constrângerile vieții adulte alterează fondul prim, originar edenic, al fiecăruia. În romanul Bal mascat, plasat în ambianța citadinismului ieșean, autorul e înclinat să smulgă măștile și să releve realitatea în nuditatea ei. Existența burgheză, asimilată pervertirii și pragmatismului, este incompatibilă cu aspirația spre puritate și elevație intelectuală. T. încearcă aici să reunească procedee
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
1925-1927; ed. I-III, introd. Marian Popa, București, 1970; ed. I-III, îngr. și pref. Nicolae Ciobanu, București, 1988; ed. I-III, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1997; Turnul Milenei, București, 1928; ed. îngr. Aurelia Rusu, pref. Nicolae Ciobanu, București, 1970; Bal mascat, București, 1929; ed. pref. Ovidiu Papadima, București, 1970; ed. Craiova, 1994; Fata din Zlataust, I-II, București, 1931; Golia, I-II, București, 1933; Crăciunul de la Silivestri, București, 1934; ed. îngr. Valeriu Câmpeanu, Craiova, 1993; Lorelei, București, 1935; ed. București
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
cu aprecieri de valoare nuanțat contextualizate), difuzată prin rubricile „Aspecte literare” (Ionel Jianu, Les Thibault), „Pe marginea cărților”, „Cronica literară” (Emanoil Bucuța, Eminescu în manuscrise și în viață) sau prin articole mai ample, autonome în pagină (Petru Comarnescu, Citind „La bal cu Marcel Proust”, Al. Negură, Poezia lui Aron Cotruș). Tot în zona literaturii intră „Cronica revistelor”, ținută de Constantin Noica alternativ cu Octav Șuluțiu, care și-o personalizează schimbându-i titlul în „Considerații pe marginea revistelor”, și de Petru Comarnescu
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
e împușcat de fratele lor, în confruntarea cu grănicerii români pierzându-și viața și una din fete. Dar și atunci când nu se întâmplă nimic, zilele nu sunt chiar toate la fel. Crăciunul devine marele moment al anului, mai ales prin balul de la prefectură, la care participă întreaga lume bună, o zi specială e și cea de Sfânta Marie. Spațiul romanesc depășește însă orizontul citadin. Inginerul bucureștean, protagonist și narator în același timp, trăiește cu adolescenta Nadia o idilă paradisiacă, scriitorul contrapunând
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
teatru, lui U. (membru în Comitetul Teatrului Național din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
colaborare cu Marie Boucher), București, 1858; Schițări de literatură română, Iași, 1859; O vorbă despre literatura desfrânată ce se încearcă a se introduce în societatea română, Iași, 1863; Les Sept montagnes (histoire moldave) (în colaborare cu Marie Boucher), Paris, 1863; Balul mortului sau Mortul și danțul, București, 1865; Cronicele noastre, București, [1865]; De clasicism, romantism și realism, București, 1865; Femeia română dupre istorie și poezie, București, 1865; Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Despre elocința română
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
noi ca o luntre în trestii”. Cu cel de-al doilea volum, Colomba, V. se detașează de modele, construindu-și o personalitate poetică integral proprie. Fondul său prim, elegiac, e luat în stăpânire autoritar, adeseori chiar strangulat (în Invitație la bal, spre exemplu) de inteligența estetică. Poetul se autoconstruiește în limbaj prin destructurarea discursului. În izbitoare contradicție cu propriile pledoarii patetice pentru constructivism și integralism, pentru „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”, el sfidează orice construcție, cedând inițiativa nu cuvintelor
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
de Constantin Brâncuși, Paris, 1929; Brățara nopților, cu un desen de Victor Brauner, București, 1929; A doua lumină, București, 1930; Zodiac, cu un desen de M.H. Maxy, București, 1930; Incantații, cu un portret de Milița Petrașcu, București, 1931; Invitație la bal. 1924-1925, București, 1931; Act de prezență, București, 1932; Petre Schlemihl, cu ilustrații de Michonze, Victor Brauner și S. Perahim, București, 1932; ed. (Poèmes parmi les hommes), cu un portret de Edmond Vandercammer, Bruxelles, 1934; Patmos și alte șase poeme, București
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
406; Octav Șuluțiu, „Brățara nopților”, VRA, 1929, 87; Sebastian, Eseuri, 219-223, 233-235; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 349-352; Geo Bogza, Pulsul recenziei, „unu”, 1930, 21; Ionescu, Război, I, 146-148; Octav Șuluțiu, „Invitație la bal”, VRA, 1931, 193; Constantinescu, Scrieri, V, 227-240; Al. A. Philippide, „Zodiac”, ALA, 1931, 540; Șerban Cioculescu, „Incantații”, ADV, 1931, 14 691; Al. A. Philippide, „Incantații”, VR, 1932, 1-2; Călinescu, Ulysse, 136-140; Stephan Roll, „Act de prezență”, „unu”, 1932, 46; Șerban
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
mai bogate resurse poetice alimentând compunerile cu caracter narativ-descriptiv. Acestea introduc, cu incontestabile efecte literare, exoticul, un exotic atenuat (grecesc în Levante și Calavryta, oriental în Câinele nizamului, boreal în Alina-Linda), bizarul și fabulosul (Bjali, Nebuna din Herăști), macabrul (La bal mascat). În Harpista romantismul mizerabilist îl anunță pe cel din simbolismul decadent și din literatura impulsionată de școala de la „Contemporanul”. Versurile rezistă la lectură și azi în virtutea substanței epice, a plasticității expresiei unor stări de tensiune provocate fie de pasiuni
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
că a fost odată o fată care a rămas orfană de mică. Mama vitregă și fetele ei i-au pus numele Cenușăreasa. Ele se purtau foarte urât cu biata fată. Dar, cu ajutorul mamei sale, fata cea bună a ajuns la balul feciorului de împărat. Acesta a ales-o de soție și a dus-o la palat. Dar știi tu cum a reușit feciorul de împărat s-o găsească pe Cenușăreasa, după ce aceasta a fugit de la bal? Scrie răspunsul la întrebarea din
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cea bună a ajuns la balul feciorului de împărat. Acesta a ales-o de soție și a dus-o la palat. Dar știi tu cum a reușit feciorul de împărat s-o găsească pe Cenușăreasa, după ce aceasta a fugit de la bal? Scrie răspunsul la întrebarea din text. Desparte în silabe cuvintele: orfană, vitregă, Cenușăreasa Scrie enunțuri cu ajutorul cuvintelor: Cenușăreasa, surorile, pantoful. 13. Numește fructele pe care le produc următorii pomi fructiferi: mărul, prunul, părul, cireșul, caisul 14. Scrie cuvântul din paranteză
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
77. A reabilita lucrurile vechi, demodate ale lumii, a repune în circulație obiectele uzate, rămase de căruța civilizației moderne. Toată poezia lui Petre Stoica poate fi considerată un lung război cu faptele vechi ale lumii. O înviere din morți. Un bal de fantome. Poze vechi, istorii vechi, funcționari de odinioară, profesiuni de demult: o adevărată „înviere” a unei lumi. Un cimitir Spoon River regăsit, repus în drepturi, resacralizat. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Poeme, București, 1957; Pietre kilometrice, București, 1963; Miracole, București, 1966
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Neguri de aur și de violet, RL, 1982, 43; Ciobanu, Opera, 170-173; Raicu, Fragmente, 243-246; Simion, Scriitori, III, 187-201; Flămând, Intimitatea, 107-113; Grigurcu, Existența, 118-135; Cistelecan, Poezie, 100-105; Dimisianu, Subiecte, 158-164; Regman, De la imperfect, 229-230; Holban, Literatura, 179-182; Al. Cistelecan, Balul melancoliei, CNT, 1990, 5; Alex. Ștefănescu, Aparent o cronică a vieții domestice, RL, 1990, 13; Cornel Ungureanu, Poezia lui Petre Stoica, O, 1990, 16; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 179-187; Fanache, Vârstele poeziei, 211-216; Alex. Ștefănescu, Petre Stoica și arta restaurării
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală, Toni Iordache, Horia Șerbănescu și Nicu Constantin. O vreme lucrează ca șofer și tractorist la SMT Chitila. În
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
română modernă și ia gradul didactic de profesor; va fi pensionat în 1970. Debutează în 1932 la revista „unu”, publicând în două numere consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
literare, științifice și artistice”. Sunt incluse în sumar versuri de H. Coșoi, Lazăr Spiridon Bădescu (sub pseudonimul Delacăscioare), Al. Gherghel, Const. Nutzescu, M. Rusu, I. Apostolescu, G. Tutoveanu, Constantin Muche, Leontin Iliescu și proză de Artur Gorovei (nuvela Bilet de bal), G. T. Niculescu-Varone, D. Ionescu-Morel, Ioan M. Russu. În ultimul număr este semnalată vizita la redacție a lui Badea Cârțan. Cronica plastică, consacrată unei expoziții a lui Ștefan Popescu, este semnată cu pseudonimul P. Lucullus. P. C.
SPRE IDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează mai degrabă de diversitatea tipurilor umane și de varietatea manifestărilor spiritului decât de pitorescul unor peisaje insolite. Povestirile și nuvelele din Călătorie cu bucluc, ca și cele din Pământul spânzuratului (1957), Afișe de bal (1960), Faetonul (1970) sau din Ploaia bleu (1970) valorifică înzestrarea epică a lui P. în construirea unor scene pline de vivacitate, cât și predilecția pentru studiile de caracter. Dacă publicistica lui are tentă literară prin interesul pentru psihologic sau simbolic
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
opera unui scriitor prolific, nu întotdeauna și semnificativ. SCRIERI: Călătorie cu bucluc, București, 1955; Lauda tinereții. Cronică de reporter de pe șantierul Salva-Vișeu, București, 1956; Pământul spânzuratului, București, 1957; Paralela 45, I-III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București, 1963; Pieton în Cuba, București, 1963; Triunghiul, București, 1964; Orga de bambus, București, 1966; Criza de timp, București, 1969; Amfora sabină, București, 1970; Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
-i de făcut?, București, 1951 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); V.G. Korolenko, Muzicantul orb, București, 1951 (în colaborare cu Isabella Dumbravă), Opere alese, București, 1953; A. S. Pușkin, Poezii, București, 1953, Povestea pescarului și a peștișorului, București, 1954; L.N. Tolstoi, După bal, București, 1953; Thomas Mann, Mario și vrăjitorul, pref. Alfred Margul Sperber, București, [1955], Lotte la Weimar, București, 1964, Moartea la Veneția, pref. Eugen Schileru, București, 1965 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); Friedrich Schiller, Don Carlos, infante de Spania, București, 1955
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
cum le-ar spune Balzac) ale vieții publice din Bucureștii anilor ’20. Trestian, Sanda, Lelia, Cora, Dinu Rareș și ceilalți prânzesc și cinează în localuri, merg la teatru, la slujba Învierii, asistă la o cursă de cai, participă la un bal mascat - prilejuri pentru narator de a proiecta tablouri de epocă, înfățișând „lumea bună” în intimitate. Lui Ion Crevedia, bădăranul boierit, afemeiatul, i se urmărește ascensiunea politică până la fotoliul ministerial, ceea ce include și zugrăvirea faunei politicianiste, inclusiv a celei gazetărești. Cu
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
profesorului de limba franceză A. M., unde se conturează o atmosferă sordidă, de mitocănie generalizată, cu navetiști apatici, cu seraliști semianalfabeți și cu duhori de țuică, peste care plutește sumbru obsesia vidului și a ratării: „e cazul să ieșim și noi/ balul bobocilor deși a început/ atacul nemilos al cheliei e cazul/ să dați și voi ceva nu-i așa un început fericit/ mult succes în carieră hip hip ura/ și la gară desigur cât mai repede dar nici/ prea repede să
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
str. Caragiale 3. 946. Banciu Ștefan, 38 apartamente, București, str. G-ral Broșteanu 9, str. Traian 4, Splaiul Unirii 13, str. 30 Decembrie 36. 947. Besă Eugen și Hilda, 13 apartamente, București, str. Maria Roșeți 15. Sinaia, Calea Codrului 16. 948. Bal��cescu Constantă, 7 apartamente, București, str. Columb 6-8. 949. Baicoianu Alexandru, 32 apartamente, București, str. 30 Decembrie 62. 950. Berindei C. Elenă, 11 apartamente, București, str. Silvestru 6, B-dul N. Bălcescu 24. 951. Baltaceanu Maria, 27 apartamente, București, str. Andy
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]