2,181 matches
-
a ordinului iezuit. În 1773, după desființarea temporară a ordinului, biserica a fost trecută în folosința parohiei greco-catolice din Viena. În 15 octombrie 1775, prin decretul imperial al Mariei Terezia, clădirea convictului iezuit a devenit sediu al Seminarului Greco-Catolic Sf. Barbara din Viena. Placa memorială din anul 1775, plasată la intrare, a reținut acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această biserică împreună cu convictul aferent în scopul formării tânărului cler al ritului
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această biserică împreună cu convictul aferent în scopul formării tânărului cler al ritului oriental. 1775". După trecerea în posesia comunității greco-catolice din Viena, Biserica Sf. Barbara a fost prevăzută cu un iconostas. Acesta a fost sculptat de meșterul sârb unit Arsenie Markovic și pictat de meșterul transilvănean Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. În Seminarul Sf. Barbara din Viena s-au format de-a lungul timpului
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
trecerea în posesia comunității greco-catolice din Viena, Biserica Sf. Barbara a fost prevăzută cu un iconostas. Acesta a fost sculptat de meșterul sârb unit Arsenie Markovic și pictat de meșterul transilvănean Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. În Seminarul Sf. Barbara din Viena s-au format de-a lungul timpului numeroși intelectuali transilvăneni și clerici de frunte ai Bisericii Române Unite cu Roma, între care Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu, Vasile Ladislau Pop, Ioan Para, Vasile Rațiu, Ion Ciocan ș.a.m.d.
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
este o șahistă germano-elvețiană. Ea obține în anul 1982 de titlul la femei de mare maestru la șah și Acul de argint de la Federația de Șah Germană. este fiica lui Gerhard și al Julianei Hund, și nepoata fizicianului Friedrich Hund. Barbara provine dintr-o familie cunoscută de șahiști. Sora ei Isabel Hund este de asemenea maestră a șahului. După luarea cu succes a examenului de bacalaureat în 1978, studiază matematica la Universitatea din Köln. În 1987 obține diploma de matematician, se
Barbara Hund () [Corola-website/Science/321815_a_323144]
-
1978, 1982 și 1984 este campioană germană la senioare. Successe internaționale le are la campionatele de șah la junioare în anul 1978 în Kikinda și 1979 în Kula, când ocupă locul 4, turneul fiind câștigat de capioana Georgiei Nana Iosseliani. Barbara Hund câțștigă câteva turnee internaționale de șah în 1977 în Biel, 1980 în Wijk aan Zee și 1982 în Belgrad. La turneul din 1979 în Tel Avil, ocupă locul doi. La marele turneu de șah din Rio de Janeiro, ocupă
Barbara Hund () [Corola-website/Science/321815_a_323144]
-
în final să ajungă pe locul 4 și 5. Prin rezultatele obținute i se acordă titlul de mare maestru la șah. Partidele ei de șah dintre anii (1976-1982) sunt descrise în cartea lui Helmut Pfleger, "Die besten Partien deutscher Schach-Großmeister". Barbara Hund a luat parte la 13 Olimpiade de șah, în Buenos Aires, Valletta, Luzern, Thessaloniki, Dubai și Thessaloniki, a fost de șase ori campioană națională. Obține la bronz la olimpiada în 1978 în Buenos Aires și 1980 în Valletta (Malta). În Moscova
Barbara Hund () [Corola-website/Science/321815_a_323144]
-
(n. 5 februarie 1948), pe numele său adevărat Barbara Lynn Herzstein, cunoscută și ca Barbara Seagull, este o actriță americană. Are o carieră de aproape 50 de ani, în care a jucat atât în producții de televiziune cât și lungmetraje. A jucat în producții diverse, de la comedii la western
Barbara Hershey () [Corola-website/Science/321880_a_323209]
-
(n. 5 februarie 1948), pe numele său adevărat Barbara Lynn Herzstein, cunoscută și ca Barbara Seagull, este o actriță americană. Are o carieră de aproape 50 de ani, în care a jucat atât în producții de televiziune cât și lungmetraje. A jucat în producții diverse, de la comedii la western-uri. Și-a început cariera la
Barbara Hershey () [Corola-website/Science/321880_a_323209]
-
a explica mișcarea planetelor în raport cu celalte corpuri cerești ce păreau a fi fixe pe cer. Se consideră că există șapte cupole sau <nowiki>"șapte ceruri"</nowiki> incluzând în acestea Luna și Soarele. Această temă este dezvoltată pe larg de către scriitoarea Barbara G. Walker in "The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects." În oglindă cu aceste șapte ceruri, existau și șapte iaduri, iar paznici ai acestor șapte iaduri erau zeitățile Anunnaki. Acest concept religios a fost preluat de mai multe
Anunnaki () [Corola-website/Science/316443_a_317772]
-
creatorii și producătorii serialului de televiziune Robot Chicken, unde a dublat mai multe personaje. A apărut în filme precum Rât Race, The Italian Job, Can't Hardly Wait, Without a Paddle. S-a născut în Overbrook Park, părinții săi fiind Barbara (născută Gesshel), artista, si Herb Green, un profesor de matematică. A fost crescut într-o familie de evrei, tocmai de aceea nu a avut nici o greutate să joace în filmul lui Woody Allen, Radio Days, un băiat evreu. Strămoșii săi
Seth Green () [Corola-website/Science/322347_a_323676]
-
familia în SUA la Palo Alto, în California, unde la 7 ani a început lecțiile de violoncel cu Irene Sharp, renumită profesoară din Bay Area. Mai apoi,la 9 ani a invatat la Academia de muzică a Vestului de la Santa Barbara, cu maestrul Gábor Rejtõ, unul din discipolii lui Pablo Casals . Remarcat din fragedă copilărie pentru talentul său muzical, el a cântat de timpuriu cu Orchestră de cameră din Palo Alto, si cu Orchestră Simfonica de tineret din Sân Francisco. La
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
de cameră din Palo Alto, si cu Orchestră Simfonica de tineret din Sân Francisco. La 10 ani talentul său făcut o impresie deosebită asupra renumitului violonist Itzhak Perlman care l-a auzit cântând la violoncel în campusul muzical de la Santa Barbara. La îndemnul lui Perlman, părinții au decis să se mute la New York pentru a permite copilului minune să ia vreme de trei ani lecții la Scoala Juilliard cu ilustrul violoncelist american Leonard Roșe, până la decesul acestuia în 1984. În 1983
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
Buddy DeSylva și Joseph Sistrom. Scenariul se bazează pe nuvela cu același titlu scrisă de James M. Cain în 1935, nuvelă care a apărut în opt părți în revista "Liberty". În film interpretează Fred MacMurray ca un agent de asigurări, Barbara Stanwyck ca o soție provocatoare care dorește ca soțul ei să moară și Edward G. Robinson ca responsabilul cu revendicările la aceeași agenție de asigurări a cărui sarcină este să descopere pe cei care vor să înșele firma pentru ca să încaseze
Asigurare de moarte () [Corola-website/Science/325499_a_326828]
-
său pentru a dicta un memo pentru colegul său Barton Keyes (Edward G. Robinson), un detectiv de asigurări. Această dictare audio devine povestea filmului, care este prezentată în stilul narativ flashback: Neff se întâlnește prima oară cu atrăgătoarea Phyllis Dietrichson (Barbara Stanwyck) în momentul când este chemat la ea acasă pentru a reînnoi o poliță de asigurare auto pentru soțul ei. Cei doi încep să flirteze unul cu celălalt, cel puțin până când Phyllis îl întreabă cum ar putea face rost de
Asigurare de moarte () [Corola-website/Science/325499_a_326828]
-
engleză și poate cea mai faimoasă din multele metrese ale regelui Carol al II-lea al Angliei, cu care a avut cinci copii. Influența ei a fost atât de mare, încât se făcea referire la ea ca la "regina neîncoronată". Barbara a fost subiectul multor portrete, în special cele ale pictorului de curte Sir Peter Lely. Extravaganța, temperamentul și promiscuitatea ei l-au provocat pe jurnalistul John Evelyn, s-o descrie ca "blestemul națiunii". S-a convertit la romano-catolicism de la anglicanism
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
Peter Lely. Extravaganța, temperamentul și promiscuitatea ei l-au provocat pe jurnalistul John Evelyn, s-o descrie ca "blestemul națiunii". S-a convertit la romano-catolicism de la anglicanism în 1663. Printre descendenții ei se include și Diana, Prințesă de Wales. Născută Barbara Villiers, în parohia St. Margaret, Westminster, a fost singurul copil a lui William Villiers, al II-lea viconte de Grandison și al soției sale Mary Bayning, moștenitoarea lui Paul Bayning, I viconte Bayning. Bunicul patern a lui Barbara, era frate
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
Wales. Născută Barbara Villiers, în parohia St. Margaret, Westminster, a fost singurul copil a lui William Villiers, al II-lea viconte de Grandison și al soției sale Mary Bayning, moștenitoarea lui Paul Bayning, I viconte Bayning. Bunicul patern a lui Barbara, era frate vitreg cu George Villiers, Duce de Buckingham. În 20 septembrie 1643, tatăl ei a murit în războiul civil englez, datorită unei răni din bătălia de la Newbury, unde lupta de partea regaliștilor. El a investit o avere în cai
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
de la Newbury, unde lupta de partea regaliștilor. El a investit o avere în cai și muniții pentru regimentul său, astfel la moartea sa, soția și fiica sa au rămas în condiții economice precare. La puțin timp după moartea lui, mama Barbarei, lady Mary, s-a recăsătorit cu Charles Villiers, al II-lea conte de Anglesey, un verișor al soțului ei. După execuția lui Carol I în 1649, clanul Villiers și-a transferat în secret loialitatea spre fiul lui, Carol. În fiecare
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
După execuția lui Carol I în 1649, clanul Villiers și-a transferat în secret loialitatea spre fiul lui, Carol. În fiecare an, în 29 mai, ziua de naștere a tânărului rege (care se găsea în exil și fără nici un ban), Barbara și familia sa coborau în pivniță, unde într-un întuneric total, beau în sănătatea lui. Barbara a fost considerată una din cele mai frumoase femei a regatului: avea părul castaniu, ochi oblici cu pleoape grele, pielea de alabastru și o
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
fiul lui, Carol. În fiecare an, în 29 mai, ziua de naștere a tânărului rege (care se găsea în exil și fără nici un ban), Barbara și familia sa coborau în pivniță, unde într-un întuneric total, beau în sănătatea lui. Barbara a fost considerată una din cele mai frumoase femei a regatului: avea părul castaniu, ochi oblici cu pleoape grele, pielea de alabastru și o gură senzuală. Cu toate acestea nu a avut noroc în dragoste. Prima relație a avut-o
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
toate acestea nu a avut noroc în dragoste. Prima relație a avut-o cu Philip Stanhope, al II-lea conte de Chesterfield; cei doi s-au despărțit deoarece Philip Stanhope era interesat de femei mai bogate. În 14 aprilie 1659, Barbara s-a căsătorit cu Robert Palmer împotriva voinței familiei lui. Palmer era catolic. Barbara și Roger nu s-au înțeles și în 1662 s-au separat, fără să obțină însă divorțul. Barbara e devenit amanta lui Carol al II-lea
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
Philip Stanhope, al II-lea conte de Chesterfield; cei doi s-au despărțit deoarece Philip Stanhope era interesat de femei mai bogate. În 14 aprilie 1659, Barbara s-a căsătorit cu Robert Palmer împotriva voinței familiei lui. Palmer era catolic. Barbara și Roger nu s-au înțeles și în 1662 s-au separat, fără să obțină însă divorțul. Barbara e devenit amanta lui Carol al II-lea în timp ce trăia încă cu soțul ei, iar Carol era încă în exil, la Haga
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
de femei mai bogate. În 14 aprilie 1659, Barbara s-a căsătorit cu Robert Palmer împotriva voinței familiei lui. Palmer era catolic. Barbara și Roger nu s-au înțeles și în 1662 s-au separat, fără să obțină însă divorțul. Barbara e devenit amanta lui Carol al II-lea în timp ce trăia încă cu soțul ei, iar Carol era încă în exil, la Haga. Familia Palmer, împreună cu un grup de nobili fideli lui Carol, au mers la regele exilat, la sfârșitul anului
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
de nobili fideli lui Carol, au mers la regele exilat, la sfârșitul anului 1659. Drept răsplată pentru serviciile ei, Carol al II-lea, în 1661, l-a făcut pe Robert Palmer baron de Limerick și conte de Castlemaine. În 1662, Barbara ca amantă a regelui, avea mai multă influență la curte decât regina Ecaterina de Braganza. Astfel, Barbara a decis să nască cel de-al doilea copil la Hampton Court, în timp ce regele și regina erau plecați în luna de miere. Unul
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]
-
serviciile ei, Carol al II-lea, în 1661, l-a făcut pe Robert Palmer baron de Limerick și conte de Castlemaine. În 1662, Barbara ca amantă a regelui, avea mai multă influență la curte decât regina Ecaterina de Braganza. Astfel, Barbara a decis să nască cel de-al doilea copil la Hampton Court, în timp ce regele și regina erau plecați în luna de miere. Unul din cei mai înverșunați dușmani ai ei a fost Edward Hyde, I conte de Clarendon, consilierul regelui
Barbara Palmer, Ducesă de Cleveland () [Corola-website/Science/327414_a_328743]