3,051 matches
-
de valoare dar, din păcate, nu sunt solicitați de instituțiile din tară. Conlucrarea dintre diasporă și instituțiile din România va da coeziune și unitate În aspirații a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de ilustrul savant basarabean sunt o afirmare mai recentă a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
tabelul privitor la asimilarea lingvistică În anul 1989. Datele consemnate În perioada 1989-2001 deși arată o scădere a numărului elevilor „moldoveni” sunt Încă scăderi blânde față de ritmul rusificării de după anul 2005. GĂGĂUZII din Sudul Basarabiei Își Încep istoria pe pamânt basarabean În anii 1768-1774 când ostilitățile rusoturce determină un grup de circa 2000 bulgari și găgăuzi din sudul Dunării să se stabilească În Basarabia. După războaiele ruso-turce din perioada 1809-1812 Basarabia trecând sub jurisdicție rusească colonizează 3000 găgăuzi și bulgari iar
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
comune românești, 8 ucrainiene, 7 mixte ( În 4 localități nu se menționează apartenența etnică). Cu această componență națională, și neținând seama de dreptul istoric, Sovietul Suprem al U.R.S.S. În august 1940 a invadat și a pus stăpânire pe teritoriul basarabean. Urmare a represiunilor sângeroase, a injustiției față de populația românească, un număr mare de etnici au trecut frontiera În România, unde, cu tot tragismul Înprejurărilor refugiații basarabeni au fost primiți cu toată Înțelegerea și ospitalitatea. Nordul județului Hotin evocă personalități românești
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
al U.R.S.S. În august 1940 a invadat și a pus stăpânire pe teritoriul basarabean. Urmare a represiunilor sângeroase, a injustiției față de populația românească, un număr mare de etnici au trecut frontiera În România, unde, cu tot tragismul Înprejurărilor refugiații basarabeni au fost primiți cu toată Înțelegerea și ospitalitatea. Nordul județului Hotin evocă personalități românești strălucite. O bună parte din oamenii de cultură porniți de pe meleagul hotinian s-au consacrat În țară Înbogățind tezaurul culturii românești. Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838 - 1907
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cuprins Între Nistru și Bug. O contribuție de mare importanță În dezvoltarea teritoriului a avut mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni, originar din Transilvania, care păstorind În regiunea dintre Nistru și Bug a reunit Transnistria cu Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului. Astfel Întreg teritoriul basarabean și al Transnistriei până la Bug, măcar și pentru scurt timp, a beneficiat de pastorație creștină În limba română. În timpurile apropiate moldovenii regiunii Odesa sunt reprezentați prin organizația culturală a Consiliului Național al Uniunii Interregionale Odesa ( 2005-2008). Pentru menținerea culturii
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ea descrie crâmpee din viața satelor românești de peste Bug regiunea Kirovograd. Prin politica rusă de colonizare a stepelor nelocuite, la chemările dar și măsurile aspre din timpul țarinei Ecaterina a II- a (1762 - 1796) au fost colonizați țărani din ținuturile basarabene - Lăpușna, Orhei, Soroca. În perioada sovietică, În anii 1924 - 1930 emigranții au beneficiat de școli cu limba de predare după programele Republicii Moldovenești. După acest interval o buna parte din școlile moldovenești se desființează dar În intervalul 1955 - 1957 se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
gurile Dunării talvegul brațului Chilia, care este ultimul ambranșament (ramificație) septentrional(ă) ale celor trei ieșiri principale ale Dunării la mare. Însă brațul Chilia se divide el însuși în mai multe ramificații secundare, dintre care cea mai apropiată de malul basarabean poartă numele de brațul Oceakov, iar cea mai îndepărtată Starîi-Stambul. Pe talvegul acestei ultime ramificații maritime trebuie să se prelungească talvegul brațului principal Chilia, pentru a determina marginile fluviale ale Basarabiei cedate din partea Deltei Dunării. Este în afara oricărei îndoieli faptul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
hulitor cum e acum dacă sub Antonescu nu s-ar fi spus asta de dimineață până seara și dacă persecuțiile n-ar fi fost atât de mari asupra noastră. Doar cuvântul „Jude” e așa cum ne numim - cum dumneavoastră vă numiți basarabeni, noi ne numim Jude. Dar pentru că legionarii au tot vorbit numai de rău și ne-au persecutat, și ne-au hulit ș.a.m.d., sigur că cuvântul „jidan” a devenit astfel foarte jignitor pentru noi. Măcar dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cetățean de vreo două ori circulând, că nu era departe templul de noi, dar după aceea a murit. S-a aflat că a fost un mare profesor universitar din Chișinău, cum Îl chema nu pot să spun. Despre soarta evreilor basarabeni se discuta mereu și se povestea că au fost duși, aduși, iar duși și tot așa, peste Nistru, și nu mai aveau absolut nimic, nici măcar de vânzare, nici măcar putere de muncă. Primul an a fost cel mai greu - a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și cu unchiul, care l-au așteptat. Au plecat prin Cernăuți, iar noi am plecat prin Basarabia; cam un an de zile am stat la Briceni, că granița era Închisă... — La Briceni unde ați stat? — Într-o casă de țărani basarabeni, români basarabeni. Am stat acolo, Însă eu eram grav bolnavă, iar degetele de la mâini și de la picioare Îmi erau degerate - am și acum semne de la răni, că aveam răni cu puroi și dureri foarte puternice. Mătușă-mea, când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
toate neregulile existente... În anul 1940-1941 au existat zvonuri că trebuia să se Întâmple ceva cu evreii? Zvonuri au existat: și vă spun și de unde: tata avea mulți prieteni În Basarabia - lucra cu o serie de firme ale unor evrei basarabeni și de la ei a aflat, chiar la Începutul anului 1940, că populația evreiască din zona Basarabiei avea să fie evacuată În cele mai groaznice condiții. Adică, cum să spun, nu se ținea cont de nimic, se dădea foc la tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ploua. Când am ajuns la Atachi era lapoviță, o vreme mizerabilă. Atachi era destinația? Nu, nu ajunsesem Încă la destinație: Atachi era o etapă, o stație până unde mergea trenul. La Atachi ați fost cazați undeva? Atachi era o localitate basarabeană distrusă de război, În care locuințele erau libere, dar dărâmate În bună parte. Și noi ne-am găsit refugiul printre dărâmăturile alea - fiecare căuta un loc să nu plouă... Deci Între zidurile unor case dărâmate de luptele care se dăduseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Început la Atachi? Ce-mi aduc aminte din etapa aceasta nu este nici frigul (era deja foarte frig), nici faptul că eram În pribegie, ci Întâlnirea noastră, În Atachi, cu o coloană de evrei care venea dintr-o localitate basarabeană, Edineț: ei veneau pe jos, iar noi veniserăm cu trenul - era o mare diferență. Erau ca niște schelete ambulante, Învelite În cârpe, zdrențe și care, văzându-ne pe noi, un grup compact de oameni relativ bine la acea oră, Încercau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Tisei, Someșului, Crișurilor și Mureșului și lăsați-i fără apă în pusta lor. Și pentru că avem și noi „faliții noștri”, cred că nici Președintele, nici Primul ministru nu vor lua măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame și religia creștină sunt gratuite și absolut saturante
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
folosit orice mijloc, politic, diplomatic și militar pentru a recupera teritoriul pierdut. Imperiul roșu, urmând politica țarilor, a folosit cu abilitate dorința românilor transnistreni de a avea un stat al lor. Cu scop propagandistic și de a atrage pe românii basarabeni la marea familie a popoarelor sovietice, autoritățile bolșevice creează între granițele Republicii Unionale Ucraina, o republică autonomă socialistă sovietică moldovenească, cu capitala la Balta. R.A.S.S.M. avea o suprafață de 7.516 km2, împărțită în 11 raioane și avea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din august 1968, pe măsură ce se amplifică opoziția față de Moscova, revizionismul își intensifică acțiunea, vorbind de discriminarea minorității maghiare din Transilvania. Peste Prut, la incitarea Moscovei, apare lucrarea de mari dimensiuni, semnată de A.M. Lazarev: „Organizarea statului sovietic moldovenesc și problema basarabeană” (Chișinău, 1974, 910 pagini), conținând toate tezele din arsenalul cominternist, afirmând categoric că „Moldova sovietică nu va deveni un teritoriu românesc”. Toate acuzațiile aduse de unguri și Ungaria la adresa României, privind practica apartheid-ului și etnocidului față de minoritatea secuio-maghiară din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Europa. Acum, Prutul o desparte de Uniunea Europeană, iar ea, care nu face decât politica bunului-simț, este nevoită să stea față-n față cu politica lumii și nu înțelege de ce România nu i-a băgat în seamă și pe ei, românii basarabeni. Că, uite, i-a lăsat de Andrei Ivanțoc și pe Tudor Petrov-Popa să facă cincisprezece ani de pușcărie în închisorile lui Smirnov, ca pe urmă să le dea câte o decorație; nu le acordă cetățenie română nici celor care s-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
14 puncte” de către președintele american W. Wilson în ianuarie 1918, au fost elaborate de către Lenin și puterea bolșevică de la Petrograd Decretul asupra păcii, Decretul asupra pământului și Declarația drepturilor popoarelor din Rusia, în care se specifica dreptul de autodeterminare. Țăranii basarabeni se temeau să nu piardă pământul promis, dacă se unesc cu România, care nu le spunea mare lucru; ei erau victimele propagandei rusești a „Maicăi Rossia” și a „tătucului Țar”. De acolo, de la Rossia pravoslovnică, așteptau ei mântuire, speranță și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rusești a „Maicăi Rossia” și a „tătucului Țar”. De acolo, de la Rossia pravoslovnică, așteptau ei mântuire, speranță și dreptate. Câțiva studenți entuziaști din Basarabia și-au deschis urechile și la ce spuneau ardelenii despre o unire a românilor. Nici soldații basarabeni din armata rusă n-au mai vrut o întoarcere la trecut, voiau o viață națională proprie și reforme democratice. În acest sens s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni de la Chișinău din 25 septembrie-8 octombrie 1917, care a dus la crearea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
reforme democratice. În acest sens s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni de la Chișinău din 25 septembrie-8 octombrie 1917, care a dus la crearea unui organ reprezentativ numit Sfatul Țării, având ca organ executiv Consiliul Directorilor. Pe de altă parte, intelectualii basarabeni se organizaseră într-un Partid Național Moldovenesc și au scos un ziar, „Cuvânt Moldovenesc”. Confruntându-se cu greutăți neprevăzute, imposibilitatea de a apăra viața și averea cetățenilor, lipsa organelor de ordine, atacurile armate ale trupelor bolșevice, Consiliul Directorilor a cerut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prudență, nu l-a acordat dintr-odată. Evenimentele se precipitau, nu mai sufereau amânare, cereau rezolvări urgente, așa că președintele Consiliului Directorilor, Ioan Iuculeț, asigurând autonomia, a trebuit să proclame în decembrie 1917 Republica Democratică Moldovenească. Se evidențiază și alți fruntași basarabeni: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ștefan Ciobanu, D. Ciugureanu, care văd cu claritate direcția de urmat: unirea cu România, cu anumite condiții, drept garanție că programul lor politic se va îndeplini. Când generalul Broșteanu a intrat în Chișinău pe 13 ianuarie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
două oi și atunci când nu-ți iese nimic, ești sărac, e bine să ai pe cine da vina. Prototipul Voronin s-a născut după unirea Basarabiei cu România, în 27 martie 1918. Și atunci, în România întregită, elevii și studenții basarabeni erau ajutați, erau compătimiți, li se acordau burse, ajutoare în îmbrăcăminte, cărți și rechizite. Știu un caz concret de la tatăl meu, care, pe când era elev la Școala Normală din Bacău, l-a avut coleg pe unul Feodor, mai mare de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care-i motiva îngăduința; Bellegarde a fost promotorul antinaționalei "Misiuni austriece" și își îndeplinea datoria de creștin așa cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau fără nici o perspectivă, moldoveanul Iorga nu a renunțat niciodată la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit aici"208. Intelectualii basarabeni l-au anunțat pe Iorga că descoperiseră în organizația lor un informator al poliției pe care îl excluseseră imediat 209. În 1912, Rakovski se adresa socialiștilor, accentuînd că: "Rușii nu au nici un drept să rămînă în Moldova de Răsărit"210
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice ale României 221. Iorga a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți din biblioteca lui personală; a fondat biblioteci și în alte orașe ale României și în cîteva spitale militare și a organizat la București biblioteca Ligii, donînd 10 000 din cărțile lui. A donat cărți românești
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]