3,424 matches
-
unul din ei va muri. Am stat lîngă dînsa 3 zile. S-a stins Într-o liniște desăvîrșită. Dumnezeu să o ierte! Mortul este spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și de la picioare, le bagă Într-o batistă, care se pune În sicriu. Dacă este bărbat este bărbierit, pieptănat, Îmbrăcat cu haine noi, ca pentru o călătorie aleasă. În sicriu se așterne un macat nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît corpul. Într-o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sunt atâtea fete frumoase, o lași în pace și îți zici că „ar merge, cel mult o dată“. De fapt, ce preferi: o fată cu un corp frumos și față urâtă, sau una cu o față frumoasă și corp urât? Cu batista pe față Această întâmplare simplă și răspunsurile la aceste în trebări spun despre tine fie că ești interesat de o satisfacție în fața propriei persoane, fie că ești interesat de o satisfație în fața celorlalți. Trupul partenerei tale este important pentru intimitatea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui lot agricol în formă de pătrat cu latura de 125m. Ce lungime va avea gardul dacă acesta are o poartă de 5m? I.2 O bucată de mătase se taie conform figurii de mai jos. Din ea se confecționează batiste pe marginea cărora s-a pus dantelă. Câți cm de dantelă s-au folosit pentru batiste? Dar dacă din întreaga bucată s-ar fi făcut o față de masă? Acest mod de organizare al evaluării necesită mai multă atenție și mai
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
dacă acesta are o poartă de 5m? I.2 O bucată de mătase se taie conform figurii de mai jos. Din ea se confecționează batiste pe marginea cărora s-a pus dantelă. Câți cm de dantelă s-au folosit pentru batiste? Dar dacă din întreaga bucată s-ar fi făcut o față de masă? Acest mod de organizare al evaluării necesită mai multă atenție și mai mult exercițiu pentru a se putea derula fără a se înregistra puncte slabe. Sarcinile de lucru
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pentru buna lui știință. Mărgă ri ta rul i se pare prea mărunt, unul din cearșafuri este vechi și ponosit, salteaua este din atlaz prost, lingurița de argint cu farfuria ei nu cân tă resc decât 25 de dramuri, din batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
La rândul ei, soția dăruiește soțului un cal de ginere complet echipat. Harnașamentul este bogat ornamentat cu pietre prețioase, aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc cămăși și batiste special țesute și cusute pentru el. Aceste două daruri sunt în tot deau na prevăzute în foaia de zestre a unei fete de boier, negustor sau țăran, nu se precizează însă când se desfășoară livrarea acestor daruri, în ce moment
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din mahala. Printre lucruri le care lipsesc se numără în primul rând cele care fac parte din zestre: haine, bijuterii, vase de bucătărie, lenjerie. Barbu pescarul a vândut de la mărgelele de urmuz și dimensiuni de alagea și până la ii, basmale, batiste, și chiar șervetele din bucătărie și plap ma de pe pat. A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituie o con dui tă dezonorantă din partea partenerului. Economia, și așa precară, a multor cupluri nu supraviețuiește în atare condiții. Din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pusă pe un su port numit zarf (far fu rioa ră). fustaș = ostaș român din gar da vo ie vo du lui, în ar mat cu su li ță și care avea misiunea de a păzi interiorul palatului domnesc. gevrea = batistă de muselină sau mătase cu broderie în fir de aur și fluturași. gherdan = șirag, colier, lanț de aur. ghermeșut = postav oriental scump de atlaz în flo rat. ghiordie = haină scurtă femeias că croi tă pe ta lie, mai largă în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un plan de ansamblu: "[P. Ans] Se simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipa să se audă strigat din spate. Dar necunoscută șovăia. Atunci își rezema cutia violoncelului de peretele coridorului și, alene, începu să-și caute batistă. Începu prin a-și descheia laborios pardesiul."8 Suspansul este sporit prin faptul ca vocea Mariei se aude hors-camp. Fiindcă nu o cunoaștem încă pe Maria, vocea ei "limpede și robustă" sporește neliniștea și curiozitatea. Autorul ne descrie în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lui Antim: "[voce hors câmp] Maestre! auzi deodată, în spatele lui, o voce neașteptat de limpede și robustă, de contralta. Maestre, e adevărat, nu mai dați lecții particulare? [P.P.] Antim întoarse capul și o privi, încercând să pară surprins, isi scoase batistă, și-o trecu, absent, pe frunte, apoi rămase cu ea în mână. E adevărat, spuse. M-am hotărât să nu mai dau lecții particulare pentru că..." Urmează, după o întârziere psihologică, momentul când Antim îi vede față Mariei. Momentul este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
clar prin întreruperea replicii și descrisă doar prin privire și mimica: "[G.P. fața lui Antim] În clipa aceea parcă ar fi văzut-o pentru întâia oară și o privi adânc, mirat, aproape în panică. Începu să se șteargă repede cu batistă pe frunte, pe obraji. Să nu crezi că-mi tremura mâna, spuse, încercând să zâmbească. [voce hors câmp] Sunteți obosit, maestre... E și oboseala, dar e și altceva. Mi s-a părut că am mai zărit undeva figură asta, figură
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Maestre! Va urmăresc de cinci ani, de când eram încă la Conservator... Și din toată orchestră, nu vă privesc și nu va ascult decât pe d-stră!... Nu, nu mă gândeam la asta, o întrerupse, continuând s-o privească și trecându-și batistă dintr-o mâna într-alta. Ești româncă? Vreau să spun, ai trăit aici, in București? [P.P. Maria] Față se îmbujora brusc. Părinții mei sunt din provincie, dar eu am fost crescută aici. Ah, deci am avut dreptate. Într-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
umedă, cănd mata, a dinților." Urmează un moment canonic în dramaturgia inițierii: refuzul de la început al maestrului. În cazul lui Antim el este însoțit de gestul de a-si îmbrățișa violoncelul singurul care îl poate înțelege: "[P.M. Antim] Își împături batistă, o puse în buzunar și începu să-și încheie nasturii de la pardesiu. Îmi pare rău, spuse apucând cutia violoncelului. M-am hotărât să renunț la lecțiile particulare când mi-am dat seama că nu izbutesc. Nu izbutesc nici în doi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
tânăra din fața lui. Așa că, intuim, pune ceva la cale: "[P.M] Își retrase încet mâna și, întorcând capul, făcu semn chelnerului. [G.P.] Nu mi mulțumi, spuse, pentru că nu știi ce urmează... Zâmbind misterios, [P.M.] își scoase fularul, apoi își caută batistă și își șterse ochelarii." Martor la această scenă, chelnerul intra și el în jocul seducției acordându-i lui Antim un respect deosebit. El va acționa în continuare cu complicitate masculină, întrerupând din când în când în discuția celor doi, așa încât
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
durase o secetă încropita, o arșiță uscată care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile cu batistele. Seară, nici un cunoscut..." Nici schimbarea decorului cu cel autumnal ("Răsuflarea vântului scutură salcâmilor de pește zid frunze mici, îngălbenite, ovale. Era trist, umed, frig") nu aduce o modificare de perspectivă: același mediu închis
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile cu batistele. Seară, nici un cunoscut..." Nici schimbarea decorului cu cel autumnal ("Răsuflarea vântului scutură salcâmilor de pește zid frunze mici, îngălbenite, ovale. Era trist, umed, frig") nu aduce o modificare de perspectivă: același mediu închis, sufocant, în care o sensibilitate exacerbata nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
halucinații, de delir, momente care erau de fapt prezente permanent în ultima etapă din viața sa, în care aproape că se izola sau dispărea. În paginile astea, eu văd un Vidal care, coborând în adâncurile infernului, ne mai flutură o batistă de adio, ca unul care ar spune niște ironice și delirante cuvinte de despărțire, sau poate gesturi disperate de ajutor, întunecate și disimulate de infatuarea și orgoliul sau"98. Sau, am adaugă noi, poate că noi, cititorii, suntem Sectă și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acestei priviri în oglindă ceva ireal și trist, ceva ce seamănă într-adevăr cu umbletul orbilor care tatonează febril trotoarul cu bastonul, în timp ce ochii albi privesc indefinisabil în vag. Bolnavul din trăsură e de altfel îmbrăcat corect, are haină, cravată, batistă albă în buzunarul de sus și mănuși. Cine ar bănui că sub cămașă el poartă o carapace de ghips, o adevărată capcană ermetică pe măsura corpului, o zale rigidă și albă, pe care, poate, n-a dezbrăcat-o de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
personaj pe Bălălău. Motivul: acesta atenta la securitatea națională când, într-o strofă, își spunea "Bălălău de Scornicești". De cotele de muzică "națională" de la restaurante (pentru radio și televiziune putea fi invocat oricând exemplul din De Gaulle Country). De punerea batistei pe țambalul romancierilor care credeau că pot face bani și glorie scriind despre "obsedantul deceniu" (cum o făcuseră oportuniștii avizați în primii ani ai regimului "socialismului național"): editorii (aveam s-o aflu de la un prozator, îl voi numi Theobald von
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vorbelor starețului, acesta din urmă pune la încercare virtuțile gestului: "Părintele Procopie, ridicându-se de unde ședea se duse la el și-l sărută pe obraji". Replica vine tot în termenii istoriei biblice: "Sărutarea Iudei, rânji Pahomie, ștergându-și obrajii cu batista înmuiată în vin" (1964, 59, s.n.). Invocarea istoriei sacre face parte din jocul și din limbajul interacțiunii monastice: orice e permis atâta timp cât se realizează în acord cu regulile locului. Gest și cuvânt, limbajul repertoriului sacru e un instrument a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
iubea. Și toți îl respectau, fiindcă era cumpătat și cu grijă la toate. Donei Ariadna chiar el îi spusese povestea. Din Bolivia, lumea se vedea undeva foarte jos, și copiii aruncau pietricele spre ea. Uneori, fetele frumoase primeau din senin batiste pictate. În semn de iubire. La prima comuniune, Claudia îmbrăcase o rochiță albă, ca de zînă. Se întîmplase parcă foarte demult. Pe-atunci tatăl ei nu se mutase încă în nord. Împărțeau cu toții aceeași casă. Acum Claudia era în România
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
în atenție mai vechea temă a păcatului originar, care a prezidat la izgonirea lui Adam și a Evei din Paradis. Loghi a redus impactul alegoric al dimensiunii religioase la nivelul unui simbolism difuz. În picioare, o femeie care ține o batistă la gură, întinde mâna către un fruct care se află pe o masă, însă fără a-l atinge. Sub aspect formal, tratarea temei se îndepărtează de tradiția iconografică, atenția pictorului s-a focalizat mai degrabă asupra unei reprezentări feminine a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temei se îndepărtează de tradiția iconografică, atenția pictorului s-a focalizat mai degrabă asupra unei reprezentări feminine a dorinței, cu o senzualitate însoțită de anxietate, care caracterizează sfârșitul de secol XIX. Gestul prin care femeia își acoperă gura cu o batistă rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-o sferă mondenă sau are relevanță simbolică sugerând camuflarea unei dorințe interzise. Cu ocazia Expozițiilor de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
haine nici prea largi, dar nici prea strâmte! Încălțămintea să nu fie prăfuită, ci curată, lustruită și potrivită cu locul în care te afli. Parfumul trebuie să lase un miros discret. c) Gesturile Tușitul nu este jenant atâta timp cât folosești o batistă sau un șervețel pentru a nu împrăștia microbii către ceilalți. Strănutul poate fi mai puțin zgomotos, dacă vei pune un șervețel sau mâna la nas. Când îți vine să strănuți, întoarce capul într-o parte și nu sufla în fața celui
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]