2,615 matches
-
folclor românesc, ediție Îngrijită de Al. Dobre și Mihail M. Robea, Editura Minerva, București, 1999. 534. Elijahu Feldman, Jewish Artisans in Moldavia, Ierusalim, 1982. 535. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea I. 536. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea a II-a. 537. Arnold Schwefelberg, Amintirile unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea I. 536. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea a II-a. 537. Arnold Schwefelberg, Amintirile unui intelectual evreu din Romania, ediție, prefață și note de Leon Volovici, Editura Hasefer, București, 1999. 538. O idee similară apare În apelul (semnat de B.J.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O perspectivă antropologică”, În vol. Irina Culic, István Horváth, Cristian Stan (coord.), Reflecții asupra diferenței, Editura Limes, Cluj-Napoca, 1999, pp. 105-116. 553. The Tragedy of Romanian Jewry, ed. Randolph L. Braham, Columbia University Press, New York, 1994. 554. S. Stanciu, Lya Benjamin et alii (ed.), Martiriul evreilor din România, 1940-1944. Documente și mărturii, Editura Hasefer, București, 1991. 555. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, selecție și editare Jean Ancel, 12 volume, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986. 556
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1963. 726. Imaginea evreului călare era de regulă atipică pentru mentalul popular. „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, sună un proverb românesc (3, p. 38). Se pare că și englezii aveau o viziune similară, odată ce prim-ministrul Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. 728. Nicolas M. Nagy-Talavera, Fascismul În Ungaria și România, Editura Hasefer, București, 1996. 729. Max Weinreich, Universitățile lui Hitler. Contribuția intelectuali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Science Society, vol. 90, 1999, pp. 268-297. 760. Richard Kunisch, București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia [prima ediție, 1861], traducere din germană, prefață și note de Viorica Nișcov, Editura Saeculum I.O., București, 2000. 761. Michael Finkenthal, „Benjamin Fondane’s elective affinities with English literature”, Euresis, 1999-2000, pp. 154-168. 762. Lya Benjamin, „Imaginea evreului În textele mareșalului Antonescu”, Realitatea evreiască, nr. 166-167, 2002, p. 4. 763. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. I și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Ungaria, România și Turcia [prima ediție, 1861], traducere din germană, prefață și note de Viorica Nișcov, Editura Saeculum I.O., București, 2000. 761. Michael Finkenthal, „Benjamin Fondane’s elective affinities with English literature”, Euresis, 1999-2000, pp. 154-168. 762. Lya Benjamin, „Imaginea evreului În textele mareșalului Antonescu”, Realitatea evreiască, nr. 166-167, 2002, p. 4. 763. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. I și II, Fundația Luceafărul, București, 2001. 764. Corneliu Vadim Tudor, Saturnalii (versuri), Editura Albatros, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei din anii 1824-1825 pentru problema sudiților evrei din Moldova”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. I, Editura Hasefer, București, 1996, pp. 51-138. 778. Evreii din România În texte istoriografice. Antologie, ediție Îngrijită de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 2002. 779. George Bacovia, Opere, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, intro ducere de Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. 780. Otto Weininger, Sex și caracter [Geschlecht und Charakter ; prima ediție, Viena, 1903], traducere de Monica Niculcea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fondatoare ale antisemitismului. Din Antichitate până În zilele noastre, traducere de Țicu Goldstein, Editura Hasefer, București, 2005 (ediția franceză, Privat, Toulouse, 2003). 903. Paul Cernat, Avangarda românească și complexul periferiei. Primul val, Editura Cartea Românească, București, 2007. 904. Vezi Andrei Oișteanu, „Benjamin Fundoianu. Coordonate iudaice”, Revista 22, nr. 11, 14 martie 2000, pp. 10-11, și nr. 12, 21 martie 2000, pp. 10- 11 ; de asemenea, Andrei Oișteanu, „Editarea operei lui Fundoianu. O polemică păguboasă (de ziua Holocaustului)”, Revista 22, nr. 41, 7
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu ni se îngăduie să facem acest lucru. Degeaba ne străduim să sporim gloria patriei noastre prin realizări în artă și în știință, iar bogățiile lor prin contribuțiile noastre la comerț. Cele mai evidente idei sioniste le găsim exprimate de Benjamin Disraeli, primul ministru al Marii Britanii. Disraeli, în romanul „Alroy”, descrie încercarea eroului de a reda Ierusalimul evreilor, iar această temă reapare și în romanul „Tancred”. Încă din 1851, Disraeli a făcut cunoscut lordului Stanley planul său sionist: „Palestina are posibilități
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și colab., eds., Al doilea război mondial. Situația evreilor din România, I/1, 1939-1941, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1994. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.I. Legislația antievreiască, prefață șef Rabin dr.Moses Rosen, volum alcătuit de Lya Benjamin, coordonator științific Sergiu Stanciu, Editura Hasefer, București, 1993. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.II. Problema evreiască în Stenogramele Consiliului de Miniștri, prefață acad.prof Nicolae Cajal, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. Iancu, Carol, Shoah în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Rabin dr.Moses Rosen, volum alcătuit de Lya Benjamin, coordonator științific Sergiu Stanciu, Editura Hasefer, București, 1993. Evreii din România între anii 1940-1944, vol.II. Problema evreiască în Stenogramele Consiliului de Miniștri, prefață acad.prof Nicolae Cajal, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antoescu (1940-1944). Documetre diplomatice franceze inedite, traducere de Cosmina Ghebaur, Iași, Polirom, 2001. Idem, Lupta internațională pentru emanciparea evreilor din România. Documente și mărturii, vol.II (1919-1939), traducere
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1941, traducere de Carol Bines, prefață de Yehuda Bauer, Yad Vashem, Iași, Editura Polirom, 2005. Aderca, Marcel, F.Aderca și problema evreiască, Editura Hasefer, București, 1999. Attias, Jean-Christophe, Benbassa, Sther, Israelul imaginar, traducere de Șerban Velescu, Univers Enciclopedic, București, 2005. Benjamin, Lya, Prigoană și rezistență în Istoria evreilor din România 19401944. Studii, cuvânt înainte acad.prof.dr.Nicolae Cajal, Editura Hasefer, București, 2001. Bines, Carol, Din istoria imigrărilor în Israel 1882-1995, Editura Hasefer, București, 1998. Călugăru, Ion, Copilăria unui netrebnic, Editura Hasefer, București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
2001. Bines, Carol, Din istoria imigrărilor în Israel 1882-1995, Editura Hasefer, București, 1998. Călugăru, Ion, Copilăria unui netrebnic, Editura Hasefer, București, 1996. Dawidowicz, Lucys, Războiul împotriva evreilor 1933-1945, traducere carmen Pațac, Editura Hasefer, București, 1999. 330 Florian, Alexandru (coord.), Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Cum a fost posibil? Evreii din România în perioada Holocaustului, Editura Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, 2007. Garaudy, Roger, Procesul sionismului izraelian, Antet XX Press, Prahova, 2004. Geller, Iaacov, Rezistența spirituală a evreilor români
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
condamnările de spioni legionari, comuniști internați în lagăr efectuate în septembrie 1942 în raza Poliției Dorohoi. Spioni - nici unul. Evrei. În ziua de 7 septembrie 1942 au fost trimiși prin legiunea de jandarmi în Transnistria pentru a fi internați evreii Finkelștein Benjamin suspectat de comunism, Rubinfeld Alex care în 1940 ceruse repatrierea în teritoriul ocupat de bolșevici. La 8 septembrie 1942 au fost trimiși prin Legiunea de jandarmi Dorohoi în lagărul Ediniți, județul Hotin, spre interna evreii Moscovici David, Zalman Adolf, Lipovici
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să fie la fel de modest din punct de vedere intelectual cum îl credeau criticii lui. Oricît de bine ar fi făcută, hollywoodizarea unui subiect nu poate să evite cu totul infantilizarea lui. Dilema Veche, ianuarie 2009 Anestezic Strania poveste a lui Benjamin Button/ The Curious Case of Benjamin Button (SUA, 2008), de David Fincher Povestea unui personaj care îmbătrînește invers care se naște cu organismul unui om de 80 de ani și devine tot mai tînăr pe măsură ce înaintează în vîrstă, sfîrșindu-și viața
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de vedere intelectual cum îl credeau criticii lui. Oricît de bine ar fi făcută, hollywoodizarea unui subiect nu poate să evite cu totul infantilizarea lui. Dilema Veche, ianuarie 2009 Anestezic Strania poveste a lui Benjamin Button/ The Curious Case of Benjamin Button (SUA, 2008), de David Fincher Povestea unui personaj care îmbătrînește invers care se naște cu organismul unui om de 80 de ani și devine tot mai tînăr pe măsură ce înaintează în vîrstă, sfîrșindu-și viața ca bebeluș e plină de posibilități
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de ani și devine tot mai tînăr pe măsură ce înaintează în vîrstă, sfîrșindu-și viața ca bebeluș e plină de posibilități satirice, poetice, filozofice. Scott Fitzgerald a explorat o mică parte din ele în povestirea lui din 1921, Strania poveste a lui Benjamin Button (sursa filmului oferit acum de David Fincher), iar tînărul scriitor american Andrew Sean Greer le-a explorat pe îndelete în romanul său din 2004 (tradus în 2006 la Editura Humanitas), Confesiunile lui Max Tivoli. Romanul lui Greer e, de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
un bătrîn, iar la vîrsta amintirilor arată ca un mucos, pentru el e simultan prea devreme și prea tîrziu aproape tot timpul. întreaga lui viață se consumă în tînjire și în regret. Aceste sentimente îi sînt aproape complet străine lui Benjamin Button (Brad Pitt), așa cum îl vede David Fincher. Sufletul lui nu se însingurează în copilărie, din cauza trupului de bătrîn care-l îngrădește. Nu se zgîrie în adolescență. în cursul anilor nu acumulează nici rugină, nici aur. Atunci cînd se presupune
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu adevărat, nimic nu se corupe sau se îmbogățește cu adevărat în el de fapt, nu le trăiește, ci le bifează. Filmul ne povățuiește să îmbrățișăm experiența, dar de fapt fuge de complexitatea ei transformă viața într-un parc tematic. Benjamin încă mai arată ca un bătrîn atunci cînd face cunoștință cu fetița pe care o va iubi tot restul vieții, dar realizatorii trec peste aspectele transgresive, perverse ale începutului lor de idilă cu un tact care de fapt e lașitate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ajunge la Ambadasor sau Lido, am dat prin stație: "Batalionul III, prima străduță la stânga, pe care-o vezi!" "Ce facem?" Intrați în Piață și vă desfășurați! Batalionul II, a doua străduță la stânga, la Ambasador!" Nu uit cât trăiesc, era strada Benjamin Franklin, care ieșea lângă Ateneu. Am depășit și ne-am dus pe la Eva, sau cum îi zicea magazinului ăluia, și am ieșit tot în Piața Palatului, la Athene Palace. Domnule, s-au mișcat băieții ăștia ai mei ca-n filme
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
al PCR Foto 3: În fața fostei croitorii Crolux Foto 4: Hotel "Ambasador". S-a tras de la balcoanele de la etajele superioare Foto 5: Dispunerea tancurilor în Piața Palatului Foto 6: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 7: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 8: Starada Benjamin Franklin văzută dinspre Piața Palatului. În capătul ei este Hotelul Ambasador, de la balcoanele căruia s-a tras asupra militarilor aflați în Piață cu fața spre Palat. Foto 9: Clădirea fostului Divizion 333 de Artilerie Antiaeriană (noiembrie 2014) Foto 10: Clădirea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
oboseală, așa că nu ne doream decât o baie caldă și un somn prelung. Pe drumul de la aeroport la ambasadă am putut să admiram străzi, parcuri, magazine, oameni fel de fel. Ambasada era situată într-un cartier select, "Las Condes", Calle Benjamin, o stradă liniștită cu case arătoase și multă verdeață. Clădirea ambasadei era proprietate a statului român, un cochet imobil cu două etaje, o grădină în față, teren de tenis în spate și câteva rânduri de lămâi și portocali. Colaboratorii aranjaseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au grăbit să cumpere bilete, curioși să fie martorii unei „nudități scandaloase la Met“. Cronicile proaste uneori ajută! Visul unei nopți de vară la operă Imediat după Faust, am plecat la Chicago să montez Visul unei nopți de vară de Benjamin Britten, cu un buget modest, dar cu totală libertate și cu un dirijor și cântăreți tineri, avizi de aventură și descoperiri. Am făcut cunoștință cu o generație nouă de cântăreți, dispuși să facă exerciții de actorie pentru a se debarasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
oboseală, așa că nu ne doream decât o baie caldă și un somn prelung. Pe drumul de la aeroport la ambasadă am putut să admirăm străzi, parcuri, magazine, oameni fel de fel. Ambasada era situată într-un cartier select, "Las Condes", Calle Benjamin, o stradă liniștită, cu case arătoase și multă verdeață. Clădirea ambasadei era proprietatea statului român, un cochet imobil cu două etaje, o grădină în față, teren de tenis în spate și câteva rânduri de lămâi și portocali. Colaboratorii aranjaseră o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care circulau între Europa și Lumea Nouă. Acestea au făcut ca multe din bunurile transportate peste Atlantic și Pacific să treacă, forțat, din calele vaselor de comerț în cele ale goeletelor de tâlhari și în magaziile secrete ale guvernatorilor locali. Benjamin Hornigold (a sfârșit corsar legal, ultimul, se pare, al orașului New Providence) și Charles Vane (debarcat de propriul echipaj revoltat pe o insulă, recuperat de o navă englezească, a murit spânzurat și expus în cușcă, în Port-Royal) s au ilustrat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]