2,558 matches
-
două batalioane de infanterie în plus. Astfel, divizia era avantajată în defensivă, dar era dezavantajată în operațiunile ofensive. Din cele 226 de batalioane Panzergrenadier ale Wehrmachtului, Waffen SS și forțelor Luftwaffe din septembrie 1943, doar 26 erau echipate cu transportoare blindate (semișenilate 250 și 251), adică puțin peste 11%. Restul erau dotate cu camioane. În cadrul Bundeswehrului, trupele Panzergrenadier reprezintă infanteria mecanizată sau escorta tancurilor și vehiculelor blindate. În directiva armatei germane "HDv 100/100", unitățile "Panzergrenadiertruppe" și cooperarea lor cu celălalte
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
Waffen SS și forțelor Luftwaffe din septembrie 1943, doar 26 erau echipate cu transportoare blindate (semișenilate 250 și 251), adică puțin peste 11%. Restul erau dotate cu camioane. În cadrul Bundeswehrului, trupele Panzergrenadier reprezintă infanteria mecanizată sau escorta tancurilor și vehiculelor blindate. În directiva armatei germane "HDv 100/100", unitățile "Panzergrenadiertruppe" și cooperarea lor cu celălalte formațiuni de luptă sunt descrise astfel: Potrivit directivei "HDv 231/100", luptele trupelor Panzergrenadier sunt caracterizate ca atare: ""Das Gefecht des Bataillons ist gekennzeichnet durch:" ""Luptele
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
231/100", luptele trupelor Panzergrenadier sunt caracterizate ca atare: ""Das Gefecht des Bataillons ist gekennzeichnet durch:" ""Luptele batalionului sunt caracterizate prin:" Din cauza procesului de restructurare al Bundeswehrului început în anul 2002, numărul de batalioane Panzergrenadier va fi redus. O brigadă blindată "Eingreifkräfte" ("Forțe de intervenție") va include un batalion Panzergrenadier, în timp ce brigăzile mecanizate ale "Stabilisierungskräfte" ("Forțele de stabilizare") vor avea câte două batalioane Panzergrenadier. Batalioanele PzGren. sunt alcătuite de obicei dintr-o companie de comandă, trei companii de luptă și o
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
obicei dintr-o companie de comandă, trei companii de luptă și o companie de instrucție. Armata germană va desfășura opt batalioane Panzergrenadier active: Instruirea și formarea trupelor Panzergrenadier este făcută de obicei la "Ausbildungszentrum Panzertruppen" ("Centru de Instrucție al Trupelor Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale de instrucție (precum cele despre războiul urban și cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg. Utilizarea transportoarelor blindate
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale de instrucție (precum cele despre războiul urban și cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg. Utilizarea transportoarelor blindate semișenilate era foarte rară în cadrul Wehrmachtului. Chiar și divizia de elită "Großdeutschland", care avea două regimente Panzergrenadier, nu avea decât câteva companii dotate cu semișenilate (în general, modelul SdKfz 251). Majoritatea soldaților din cadrul unităților Schützen/Panzergrenadier aveau ca mijloc de
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
din armata germană este mașina de luptă a infanteriei Marder. Acesta va fi înlocuită de mașina de luptă a infanteriei Puma începând cu anul 2010. Soldații folosesc automatul Heckler & Koch G36, arma standard a infanteriei germane. Pentru a combate vehiculele blindate, trupele Panzergrenadier au la dispoziție aruncătorul de grenade Panzerfaust 3 și rachetele antitanc MILAN. Rachetele antitanc dirijate MILAN pot fi folosite de o trupă (șase soldați Panzergrenadier, numărul tipic transportat de un vehicul Marder sau Puma) sau pot fi montate
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
dispoziție aruncătorul de grenade Panzerfaust 3 și rachetele antitanc MILAN. Rachetele antitanc dirijate MILAN pot fi folosite de o trupă (șase soldați Panzergrenadier, numărul tipic transportat de un vehicul Marder sau Puma) sau pot fi montate direct pe turela vehiculelor blindate. Rachetele antitanc MILAN vor fi înlocuite de rachetele antitanc dirijate Spike când armata germană va trece la mașinile de luptă ale infanteriei Puma. O trupă din cadrul batalioanelor Panzergrenadier are de obicei la dispoziție o mitralieră MG3. Trupele Panzergrenadier ale forțelor
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
de luptă ale infanteriei Puma. O trupă din cadrul batalioanelor Panzergrenadier are de obicei la dispoziție o mitralieră MG3. Trupele Panzergrenadier ale forțelor armate elvețiene folosesc din anul 2000 mașina de luptă a infanteriei "Stridsfordon 90" (186 de unități). Aceste vehicule blindate au fost cumpărate de la firma BAE Systems Hägglunds, din Suedia. Soldații folosesc arma standard a infanteriei, pistolul-mitralieră SIG SG 550, denumită "Sturmgewehr 90" în cadrul armatei elvețiene. Pentru a combate vehiculele blindate, unitățile Panzergrenadier au la dispoziție aruncătorul de grenade Panzerfaust
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
a infanteriei "Stridsfordon 90" (186 de unități). Aceste vehicule blindate au fost cumpărate de la firma BAE Systems Hägglunds, din Suedia. Soldații folosesc arma standard a infanteriei, pistolul-mitralieră SIG SG 550, denumită "Sturmgewehr 90" în cadrul armatei elvețiene. Pentru a combate vehiculele blindate, unitățile Panzergrenadier au la dispoziție aruncătorul de grenade Panzerfaust 3 și rachetele antitanc dirijate M47 Dragon. Trupele Panzergrenadier ale armatei austriece folosesc vehiculele blindate ULAN (112 bucăți), Schützenpanzer A1 (261 de exemplare în uz și 106 în rezervă) și Pandur
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
a infanteriei, pistolul-mitralieră SIG SG 550, denumită "Sturmgewehr 90" în cadrul armatei elvețiene. Pentru a combate vehiculele blindate, unitățile Panzergrenadier au la dispoziție aruncătorul de grenade Panzerfaust 3 și rachetele antitanc dirijate M47 Dragon. Trupele Panzergrenadier ale armatei austriece folosesc vehiculele blindate ULAN (112 bucăți), Schützenpanzer A1 (261 de exemplare în uz și 106 în rezervă) și Pandur I (71 de exemplare). Armele standard ale soldaților sunt pistolul-mitralieră Steyr AUG, rachetele antitanc dirijate BILL 1 și tunul antitanc fără recul Carl Gustaf
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
În această perioada, australienii au luptat la Dernacourt, Morlancourt, Villers-Bretonneux, pădurea Hangard, Hazebrouck și Hamel. La Hamel, comandantul Corpului Australian - locotenent generalul John Monash - a utilizat cu succes, pentru prima dată într-un atac, armate combinate incluzând aviația, artileria și blindatele. Ofensiva terestră germană a luat un scurt răgaz la jumătatea lunii iulie, perioadă de acalmie în care australienii au preluat inițiativa unei serii de raiduri cunoscute sub denumirea de "Peaceful Penetration" (Străpungere Pașnică). Curând, Aliații au lansat propria ofensivă - "Ofensiva
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
dimensiunea unei brigăzi denumite " Grupul Operativ 1 Australian" (Australian Task Force 1) care să înlocuiască 1 RAR. Acesta includea un mare număr de soldați înrolați prin controversata Lege a Serviciului Național din 1964. Format din două batalioane de infanterie precum și blindate, aviație, artilerie și cu suportul altor arme, grupului operativ i-a fost trasată responsabilitatea unei zone proprii cu baza la Nui Dat, în provincia Phuoc Tuy. Erau incluse elicopterele Iroquois ale Escadrei 9 a RAAF. La bătălia de la Long Tan
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Ba din iunie 1969, bătălia de la Hat Dich din decembrie 1968 - ianuarie 1969 și bătălia de la Long Khanh din iunie 1971. Angajamentul australian a constat în implicarea ATF 1 care număra 8.500 de soldați, inclusiv trei batalioane de infanterie, blindate, arttilerie, geniști și unități aviatice ca suport. O a treia unitate RAAF, Escadra 2, echipată cu bombardiere Canberra, a fost trimisă în 1967 iar patru distrugătoare ale RAN s-au alăturat patrulelor Statelor Unite din apele Vietnamului de Nord. Armatele australiene
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
ghidaj laser. Puterea militară irakiană nu a rezistat prea mult în fața trupelor de coaliție și, odată cu înfrângerea lor, majoritatea forțelor australiene au fost retrase. Inițial Australia nu a luat parte la ocuparea post-război a Irakului dar apoi un grup de blindate ușoare - Grupul Operativ Al Muthanna (AMTG) ce includea 40 de vehicule ASLAVși infanterie - a fost trimis în sudul Irakului în aprilie 2005 ca parte a "Operațiunii Catalyst". Rolul acestei forțe a fost protejarea contingentului de geniști japonezi din regiune și
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
O divizie Panzer (germană: "Panzerdivision") reprezintă o divizie blindată din cadrul armatei germane. Diviziile Panzer folosesc conceptul armelor întrunite, având la dispoziție formațiuni blindate (tancuri) și infanterie, cât și trupe de sprijin precum artilerie, arme antiaeriene, trupe de transmisiuni, recunoaștere, pionieri etc., comune formațiunilor militare ale statelor industrializate. Heinz Guderian a propus pentru prima dată folosirea unor formațiuni de luptă blindate mai mari decât
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
la dispoziție formațiuni blindate (tancuri) și infanterie, cât și trupe de sprijin precum artilerie, arme antiaeriene, trupe de transmisiuni, recunoaștere, pionieri etc., comune formațiunilor militare ale statelor industrializate. Heinz Guderian a propus pentru prima dată folosirea unor formațiuni de luptă blindate mai mari decât regimentele de tancuri în cadrul armatei germane, însă propunerea sa a fost respinsă de superiorul său, Otto von Stülpnagel. Odată cu înlocuirea lui Stülpnagel cu Oswald Lutz, mentorul lui Guderian, această mișcare a câștigat tot mai mult sprijin în cadrul
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
Panzer aveau însă trupe de sprijin atașate organic, având o doctrină militară diferită: tancurile nu sprijineau acțiunile altor arme, ci erau principalul punct de interes din punct de vedere militar, fiind sprijinite de toate celălalte trupe. Din acest motiv, diviziile blindate germane puteau acționa relativ independent de alte formațiuni. O divizie Panzer era constituită dintr-un regiment de tancuri, două regimente motorizate de infanterie (inclusiv un batalion mecanizat), un regiment de artilerie cu tunuri tractate de camioane sau autoșenile (spre sfârșitul
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
și de pionieri. Teoretic, o divizie Panzer avea 16.000 de soldați și între 135 și 209 tancuri, însă numărul tancurilor a scăzut pe parcursul războiului. Diviziile Panzer nu aparțineau exclusiv de forțele terestre ("das Heer") ale armatei. Au existat divizii blindate și în Waffen-SS, SA sau Luftwaffe. Fiindcă Waffen-SS și Wehrmachtul foloseau propriul lor sistem de numerotare al diviziilor, existau divizii duplicat (spre exemplu, divizia 9 Panzer și divizia 9 SS Panzer), forțele aliate fiind uneori induse în eroare. După terminarea
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
diviziile Panzer au rămas principala armă ofensivă a armatei germane, atât în RDG cât și în RFG. Republica Federală Germană (Bundeswehr) avea șase divizii Panzer. Republica Democrată Germană ("Nationale Volksarmee") avea două divizii Panzer. La sfârșitul Războiului Rece, rolul diviziilor blindate a devenit mai puțin important din cauza dezmembrării URSS și a evoluției tehnologice a armelor. În prezent, armata germană are 2 divizii blindate: Divizia 1 Panzer și Divizia 10 Panzer.
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
șase divizii Panzer. Republica Democrată Germană ("Nationale Volksarmee") avea două divizii Panzer. La sfârșitul Războiului Rece, rolul diviziilor blindate a devenit mai puțin important din cauza dezmembrării URSS și a evoluției tehnologice a armelor. În prezent, armata germană are 2 divizii blindate: Divizia 1 Panzer și Divizia 10 Panzer.
Divizie Panzer () [Corola-website/Science/320775_a_322104]
-
a fost denumirea unui înveliș fabricat pentru vehiculele blindate ale Germaniei naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a combate utilizarea minelor antitanc magnetice, deși Germania a fost singura țară care a folosit minele antitanc magnetice în număr mare în timpul războiului. ul a fost creat de
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
materialul din care era compus împiedica contactul dintre mina magnetică și suprafața metalică. Zimmeritul a fost aplicat pe suprafața unor tancuri și a unor autotunuri (acoperite complet de blindaj) din decembrie 1943 până pe 9 septembrie 1944. Pe vehiculele de luptă blindate care nu erau închise complet era foarte rar aplicat. Vehiculele aveau un aspect nefinisat distinct când erau dotate cu Zimmerit. Aplicarea pastei antimagnetice se făcea la fabrică. Variațiile din aspectului pastei erau în funcție de fabrica unde era construit vehiculul blindat. Zimmeritul
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
luptă blindate care nu erau închise complet era foarte rar aplicat. Vehiculele aveau un aspect nefinisat distinct când erau dotate cu Zimmerit. Aplicarea pastei antimagnetice se făcea la fabrică. Variațiile din aspectului pastei erau în funcție de fabrica unde era construit vehiculul blindat. Zimmeritul avea de obicei aspectul clasic, cu zimți, dar a existat și un model în formă de vafelă, întâlnit aproape exclusiv la tunurile de asalt Sturmgeschütz III. De obicei, vehiculele aflate deja în uz nu erau dotate cu Zimmerit. Zimmeritul
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
nefondate. Îngrijorările erau legate de faptul că pasta putea lua foc la impactul cu proiectilele. Aceste zvonuri au fost dezmințite ulterior, dar ordinul nu a fost schimbat. Aplicarea și uscarea Zimmeritului adăuga zile întregi la timpul necesar producției fiecărui vehicul blindat, fapt inacceptabil fiindcă exista o lipsă acută de tancuri în Wehrmacht. După război, armata britanică a experimentat la rândul ei un material asemănător pe tancul Churchill, dar a decis să nu folosească acestă metodă de protecție. Din cauza aruncătoarelor de grenade
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
formațiunilor lansatoare de rachete anti-tanc ale lui Zadro, „Furnicile Galbene” și „Plutonul turbo”, care au respins mai multe atacuri. Cel mai notabil incident s-a petrecut pe 18 septembrie, când un întreg batalion, alcătuit din aproximativ 60 de tancuri și blindate, a fost prins în ambuscadă și distrus pe Trpinjska Cesta. Zadro a fost ucis de forțele sârbe pe 16 septembrie. Trupul său a fost inițial recuperat și îngropat de unitatea sa. Totuși, când forțele sârbe au capturat orașul, trupul său
Blago Zadro () [Corola-website/Science/321527_a_322856]