4,285 matches
-
de a defini o problemă; incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun în contact cu mediul; dificultatea de a diferenția între fapte și probleme; îngustarea excesivă a punctului de vedere; creadința negativă: „Nu sunt creativ!” * Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
diferenția între fapte și probleme; îngustarea excesivă a punctului de vedere; creadința negativă: „Nu sunt creativ!” * Atitudinile necreative ca blocaje ale creativității Atitudinile necreative sunt constructe interne sau externe, care inhibă gândirea creativă și inspirația, acceptarea și implementarea ideilor creative. Blocajele, în cele mai multe cazuri, sunt rezultatul învățării. Cinci atitudini necreative pot deveni bariere ale creativității: * A te lăsa în voia obișnuințelor Obișnuința poate deveni o barieră pentru gândirea creativă: răspunsurile „corecte”, modelele de comportament, obiceiurile lingvistice și categoriile conceptuale. * Regulile și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea ) Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
necesitatea culturii generale cel puțin în gimnaziu și liceu, iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. Același autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
activitatea extracurriculară în formarea comportamentului creativ și a atitudinilor creative la elevi? Se poate cu ușurință constata că în clasă, în lecția obișnuită, elevii se cenzurează deseori, se simt încătușați de prezența catalogului, a evaluării imediate, drept pentru care apar blocajele creativității, care împiedică manifestarea unui comportament creativ. Activitățile extracurriculare oferă contextul oportun formării atitudinilor creative și a comportamentului creativ, mai ales dacă sunt desfășurate sub forma unor antrenamente creative, cu evaluare amânată, abordându-se strategii primare ale creativității. Elevii se
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
va fi determinată în școală de atmosfera permisivă, încurajatoare, cooperantă, care să mențină treaz interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor proprii, fără teama de a nu-i
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
creație în special; c. stimularea și dezvoltarea capacității empatice, manifestarea comportamentului empatic; d. însușirea de către toți membrii grupului a tehnicilor și metodelor de creativitate și formarea capacității de utilizare și transfer a acestora în cât mai multe domenii; e. identificarea blocajelor subiective ale creativității la nivel individual și reducerea lor; f. formarea și exersarea membrilor ca lideri de grup creativ. Procedura de constituire a grupului creativ de formare are următorii pași: 1. Anunțarea intenției de a organiza un grup creativ și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
demonstrarea abilităților formate, transferul lor în alte domenii, elaborarea de tehnici si exerciții individuale sau de grup pentru stabilizarea unui comportament specifice creatorului. 1.6. METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR Dezvoltarea spiritului creativ necesită identificarea unor metode care să combată blocajele, și în același timp să faciliteze asociația cât mai liberă a ideilor, considerându-se că astfel se pot exploata la maximum resursele inconștientului. Pentru aceasta, unele dintre metode sunt de fapt pretexte pentru crearea unor stări de relaxare și pe
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
lor prin ajustări succesive, ca într o reacție în lanț. În programele decreativitate ale Școlii Mirabilis se pune un accent deosebit pe încă două principii: emiterea de metafore și gândirea pozitivă, principii ce au efect de dezinhibare și reducere a blocajelor. Ședințele de brainstorming se fundamentează pe două principii, acestea fiind următoarele: existența unor relații amiabile între membri conducătorul trebuie să aibă oarecare experiență în acest domeniu, dar, în același timp, să posede suficientă inspirație și abilitate Metoda brainstormingului cuprinde două
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a-și schița un plan de dezvoltare a carierei, identificându-și, prin exercițiul creativ, disponibilități și interese de care nu erau conștienți. Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe a le depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și interese de care nu erau conștienți. Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe a le depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere în propriile forțe, în evaluarea amânată, toleranță la ambiguitate, interes pentru strategiile creative, creșterea sensibilității la probleme, dorința de afirmare prin originalitate. Aici îi putem menționa pe elevii M.
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
metode moderne specifice învățământului formativ. Organizarea rigidă a sarcinilor de învățare sau desfășurarea lor sub impulsul „inspirației de moment” a educatorului, solicitarea repetitivă a acelorași scheme cognitive conduc, în timp, la blocarea spontaneității, inițiativei, creativității elevilor. Atitudinea autoritară, despotică creează blocaje afective, copiii neîndrăznind să pună întrebări, temându-se de eșec, de ironii. Autoritatea profesorului nu trebuie să se bazeze pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
noi, să perfecționeze ideile altora, să orienteze idei în direcții noi. Pentru dezvoltarea creativității la elevi trebuie acționat în câteva direcții: Păstrarea unei atitudini „neutre” față de evoluția potențialului creativ pentru a nu-l înăbuși; - Intervenția conștientă și activă pentru îndepărtarea blocajelor; - Dezvoltarea în mod organizat a potențialului creativ. În educarea creativității sunt importante metodele și procedeele specifice de stimulare și antrenare a creativității individuale și de grup, relația profesor - elev (profesorul trebuie să fie mediatorul dintre elev și lume), atmosfera, climatul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
învățați să lucreze productiv cu alții și să-și dezvolte abilități de colaborare și ajutor reciproc (cafeneaua, mozaicul, proiectul în grupuri mici). Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de altă parte, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor. Unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale și a spiritului critic. Discuția - schimb reciproc și organizat de informații și de idei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității; - folosirea metodelor și procedeelor activ - participative în scopul declanșării și stimulării diverșilor factori ai potențialului creator; - învățătorul să adopte o strategie permisă care să ofere câmp de manifestare spontaneității și inițiativei elevilor; - preocuparea învățătorului pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor blocaje care ar putea interveni în exprimarea creativității elevilor; - alterarea judicioasă a relației dintre competiție și cooperare în procesul de învățământ; tehnologia didactică să se concentreze asupra procesului creativității și nu a produsului său, urmărind trecerea de la creativitatea lentă la cea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
astfel o preocupare specială ajungând să asistăm la deschiderea unor cursuri de creativitate și chiar la „școli de inventică”. Dar, pentru stimularea creativității trebuie identificate, conștientizate și eliminate piedicile care pot să apară în calea manifestării creativității. Cosmovici apreciază că blocajele „de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și chiar la „școli de inventică”. Dar, pentru stimularea creativității trebuie identificate, conștientizate și eliminate piedicile care pot să apară în calea manifestării creativității. Cosmovici apreciază că blocajele „de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu se face de râs, tendința de a se descuraja
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu se face de râs, tendința de a se descuraja rapid, graba de a accepta prima idee. Torrance identifică șase blocaje ale creativității: - orientarea asupra succesului; orientarea după colegii de aceeași vârstă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu se face de râs, tendința de a se descuraja rapid, graba de a accepta prima idee. Torrance identifică șase blocaje ale creativității: - orientarea asupra succesului; orientarea după colegii de aceeași vârstă; - interdicția de a pune întrebări; - sublinierea rolului apartenenței la sex; considerarea indivizilor divergenți ca fiind anormali; - dihotomia muncă - joc. Practica educațională și cercetările în domeniu evidențiază și alți factori
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
manifestările creative ale elevilor: - modul de gândire tradițional, stilul de lucru în clasă cristalizat de învățământul tradițional (mentalitate învechită în ceea ce privește metodele de educare și instruire); - considerarea elevului obiect al educației și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
comandă Masați-vă tălpile picioarelor. Masajul reflex al tălpii piciorului stimulează puncte sau zone ce corespund organelor sau părților din corp care au nevoie de a fi reechilibrate. Se aduce astfel o îmbunătățire rapidă unor stări de disconfort sau unor blocaje, obținându-se o stare generală de bine. E bine să se maseze pe rând tălpile, căutând punctele dureroase la palpare, care indică tulburări funcționale. Se stimulează punctele reflexe, utilizând vârful degetului mare de la o mână, cu care se face o
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
pic de exercițiu, puteți reuși să mențineți poziția încordată mai mult, respirând între timp. E suficient, în general de câteva minute de exerciții pentru spate, seara, la culcare, pentru a evita acumularea de tensiuni în cursul zilei cu riscul de blocaj, necesitând intervenția unui specialist. Prevenirea e preferabilă. 45 Redescoperiți cerealele! Cerealele sunt unul din pilonii alimentației sănătoase și totuși se consumă pe scară largă pâine albă și orez decorticat, care, practic nu au valoare nutritivă (e bine cunoscut că cele
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]