2,653 matches
-
Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, pp. 158-163. 37 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, p. 158-163. 105 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptor timp de patruzeci până la patruzeci și cinci de minute. La sfârșit, când este gata, se pudrează cu zahăr sau se poate așeza deasupra un strat de dulceață de fructe. PÂINE BOIEREASCĂ 400 g făină, 200 g unt sau 180 g untură, 100 g zahăr, 1 ou, 1 praf de copt, esențe Se frământă aluatul, se ia deoparte o bucățică mai mică de aluat, se unge tava cu unt și se tapetează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
e atât un dat, cât un orizont de dezvoltare. Heliade Rădulescu marchează această realitate prin adjectivarea cuvântului, reluând o formulare din Proclamația de la 1848: "Românul s-a născut boieribil"60. Să încercăm să intrăm în detaliile acestei relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se lamentează: "Eu unul mă plâng că nu se mai vede pre nicăiri o adevărată aristocrație [...]. Aristocrația în sine, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cornescul Corul întreg: României glorie! Eterna lor victorie! Fiii să le semene Să distrugă intriga Geniul Boierilor Să sfarme sofismele!63 Am citat integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate) fac parte din corpul boieresc al Țării Românești, așa cum apare în documentele de la 1820-183064. Între ei, oameni cu realizări diverse, unii reținuți în istorie, alții uitați complet. Întâmplător, nomenclatorul înregistrează și câțiva revoluționari. Dar Heliade Rădulescu nu i-a selectat în funcție de traseele personale, de gesturile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în -ești și mai vârtos bietul Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și morfologia particulară a antonomazei folosită de criticul român. Heliade Rădulescu nu alege să încarce numele propriu cu sens prin articol indefinit ("un Văcărescu"), ci prin plural ("Văcăreștii"). Și numele propriu la plural atrage atenția. Când e vorba de familii boierești formate din mai mulți membri cunoscuți, care poartă același nume, efectul e acceptabil. Prin forța realităților istorice, există Văcărești, Brâncoveni sau Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
procură schițele cărturarilor, cu rusticile răspunsuri ale învățătorilor sătești de prin comunele romănțene". Aici vorbește și despre valoarea observațiilor unui inginer de hotar "care având ocaziunea de a cutreiera în toate sensurile cu lanțul și cu țărușele moșiele mănăstireși și boierești, a însemnat în condicuțele sale orice monumente antice..." (p. 102). Și tot aici evocă insistent figura hărții arheologice: "trebuie să constat că în fața ochilor mi se prezentă o adevărată hartă archeologică cu totul specială a județului Romanați" (p. 105) cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la centru către unitățile de bază - ocoalele, târgurile, satele. După modelul voievozilor s-a perpetuat moda ca domiciliul ori locul de muncă al dregătorilor să fie diferit de cel al reședințelor lor. Așa, probabil, s-au născut conacul ori castelul boieresc, multe dintre ele existente și astăzi, folosite ca sedii ale unor instituții de stat sau unități de binefacere ori chiar părăsite. Pe vârful dealurilor, la marginea satului, clădiri cu 30¬50 de camere, cu lampadare din argint masiv, cu podele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stat" (Surete și izvoade). După ce sub Ștefan cel Mare s-a realizat Cetatea și Târgul Vasluiului, cu ocolul domnesc, mai târziu, pe măsura întăririi boierimii, ocoalele domnești au devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari - și apoi trecând vreo câțiva ani, se făcea postelnicer, prin rugămintea altor boieri, pentru că se socotea lucru necinstit să vorbească însuși părinții cu Domnul pentru fiii lor. Așa se urma mai departe până ajungea la cele mai înalte trepte boierești." Mai târziu, prin secolul al XVII-lea, boierii au găsit alte supterfugii pentru ca odraslele lor să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele, supravegheau cum se lucrează pământul. Uneori erau însărcinați chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură ori prin îndatoriri bănești, ce țineau locul clăcii, stabilite prin legi, hrisoave, contracte ori învoieli, se desființau odată pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu bani „pe la lăturași", iar „jăluitorii" fuseseră nevoiți să-și caute locuri pe alte moșii; că locuitorii ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă din timpurile vechi; 775.000 hectare le aveau mănăstirile închinate; 922.0 ha erau ale bisericilor și mănăstirilor pământene; circa 412.0 ha - așezămintelor de binefacere, comunelor. Restul de aproape 4 milioane ha aparțineau familiilor boierești. Deci țărănimea poseda doar a șaptea parte din pământul cultivabil al țării. Mic era și numărul celorlalți proprietari, mulți săteni fiind doar muncitori agricoli, lucrători pe moșiile pe care se găseau, dar care nu le aparțineau. Prin legea din 1864
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietari, mulți săteni fiind doar muncitori agricoli, lucrători pe moșiile pe care se găseau, dar care nu le aparțineau. Prin legea din 1864, Cuza a împroprietărit 467.000 familii de clăcași, cărora le-a dat în deplină stăpânire, din moșiile boierești, aproape 1.800.000 ha. Cel de-al doilea act important din timpul lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești, a făcut ca aproape 1.700.000 ha din pământurile bisericești să treacă în proprietatea statului, iar acesta a dobândit putința să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare și dorința Înălțimei sale domnitorul Principatelor-Unite cea mai vie s-au îndeplinit. Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi „voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în ființă De astăzi, continua Proclamația, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă știre dacă veți vedea Cartea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înainte, pentru acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741 vorbea despre 6 zile de lucru a locuitorilor unor sate boierești; iar alt act din 31 decembrie 1741 despre „o muncă cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742 (12 zile): „1741, noiembrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul a purtat numele de „Cochiivechi". În Ispisocul lui Matei Vodă din anul 1755 pentru apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]