2,040 matches
-
și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în sumar proză de Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
DAȘCHIEVICI, Englantina (6.XI.1903, București - 1980, Chicago, SUA), poetă. Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
decât cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
poeziei (e adevărat, fără vigilență critică), aici fiind prezente și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean ș.a. Nu toți semnatarii sunt bucovineni (Yvonne Rossignon, Silviu Roda, Octav Sargețiu). În sumar mai intră texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori, anchete, precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în discuție, fiind văzute ca unice valori ce pot mântui neamul. Mircea Streinul definea poezia de aici prin „credință, moarte, universalism” și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi doar două: „barocul” (reprezentat de poezia lui, a lui Ghedeon Coca și George Antonovici) și „goticul moldovenesc” (sau „unanimismul”, reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
doar două: „barocul” (reprezentat de poezia lui, a lui Ghedeon Coca și George Antonovici) și „goticul moldovenesc” (sau „unanimismul”, reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul, întrucât creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, definit ca europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București atrage după sine și declinul revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Iroaie, Grigore Nandriș, cărturarul rectitudinii, „Revista scriitorilor români”, 1969, 8; Emil Turdeanu, Grigore Nandriș (1895-1968), „Revue des études roumaines”, 1969, 188-190; S.S. [Sanda Stolojan], Umanismul creștin în picturile murale din Europa de Est, „Ethos”, 1982, 454-455; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Mircea Popa, Grigore Nandriș - memorialist și epistolier, ALA, 2002, 621; Manolescu, Enciclopedia, 517-520. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în care personajul titular caută liniștea, dar în alt fel decât Andrei Stoican, este lumea mic-burgheză, cu toate cusururile ei. Negoiță se teme, exprimându-și opiniile, să nu tulbure pe cineva ori ceva (ordinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
senatorul Cantilli a afirmat că „(...) a mai continua cu această politică externă incoerentă și echivocă, ar însemna să acoperim cu o criminală lașitate tragedia ce se desfășoară dincolo de Carpați, a cărei eroi, în formă de martiri, sunt românii ardeleni și bucovineni”. Făcând trimitere directă la marile afaceri cu cereale din perioada neutralității, spre sfârșitul intervenției sale, parlamentarul băcăuan a acuzat conducerea guvernului de faptul că, „în timp ce în Ardealul pustiit românii mor de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin faptul că Eminescu, care învățase în Bucovina și Ardeal, care cutreierase toate ținuturile locuite de români și care se bucurase de bucuriile lor și suferise de suferințele lor, acum, când scrie, trăiește în Viena, între tinerii studenți ardeleni și bucovineni, încălzindu-se de luptele lor și îmbră-țișîndu-le până la un punct aspirațiile, în orice caz pri-cepîndu-le. Această apropiere de ardeleni și de bucovineni, de ardelenism și de bucovinism, a avut și un alt rezultat: limba sa este plină de expresii întrebuințate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sc�nteia �n fă? a multor oaspe? i rom�ni ? i str? ini, printre care se num? ra ? i Karl Lueger, primarul antisemit ? i antimaghiar al Vienei 175. S?au adunat la Bucure? ți ? i mul? i rom�ni ardeleni ? i bucovineni. Ce se ascundea �n spatele acestei fă? ade avea s? devin? limpede odat? cu R? școală ?? r? neasc? din februarie 1907. ??rănii rom�ni continuau s? sufere, �n ciuda protestelor intelectualilor ? i ale rom�nilor cinsti? i. Dincolo de exploatarea economic? , erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lenii de Munte. �nainte de 1907, Iorga �? i petrecuse multe veri �n ?? ri str? ine f? c�nd cercet? ri; lucrase at�ț �n Rom�nia �ocupat? �, c�ț ? i �n Regat. Dup? 1908, �? i petrecea verile la universitatea lui de văr?. C�nd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i? a propus �n 1904 s? organizeze un curs de văr? pentru studen? îi de dincolo 212, �n vederea realiz? rîi unit?? îi na? ionale, Iorga nu a fost capabil s? preia ideea. Prin 1908 atmosferă politic? se schimbase ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al �Neamului rom�nesc�, Iorga anun? a deschiderea �Universit?? îi Populare de la V? lenii de Munte� ? i participarea unor renumi? i universitari că profesori 213. Universitatea s? a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizat? pentru tinerii ardeleni, bucovineni ? i (�ntr? o m? sur? mai mic?) basarabeni ? i era menit? s? devin? un catalizator pentru solidaritatea cultural? a rom�nilor de pretutindeni 214. Cursul inaugural al lui Iorga, Cuza Vod? ? i du? manii s? i la dou? zile de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd Iorga a sosit la Ia? i (că refugiat) n? a primit nici un sprijin din partea fostului s? u prieten 23. At�ț Cuza c�ț ? i Ion Zelea Codreanu (care?? i lep? dase od? jdiile biserice? ți �n schimbul unui costum popular bucovinean) s? au folosit de pozi? ia care acordă prioritate unit?? îi na? ionale a lui Iorga că s? preia conducerea partidului (pe care Iorga �l dizolvase odat? cu intrarea Rom�niei �n r? zboi). Iorga a considerat acest lucru drept o �uzurpare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
largi coali? îi for? ațe. Acesta era Blocul Democrat Na? ional (pe scurt, �blocul�), alc? tuit din Partidul ?? r? nesc al lui Mihalache, Partidul ?? r? nesc al lui Incule? , Partidul lui Iorga, Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i bucovineni. ?eful neoficial al �Blocului� era Iorga. Din p? cate, eterogenul �Bloc� e lipsit de coeziune. Vaida? Voievod ? i?a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. �n zilele urm? toare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamă? îi Purt? tor de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut afla cu mai multă ușurință de la copiii ceva mai mari care sunt depozitari ai unei tradiții interesante și care se sfiesc mai puțin când sunt investigați. De la copiii bucovineni am aflat că, în cazul când frații lor mai mici sunt înapoiați mintal este bine să li se dea să mănânce de pomană (obiceiul se găsește consemnat și în folclorul german). În același caz, să se spargă o oală lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apă rece (în Ozana, după ce se spală cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă în care oglindește luna, va naște un copil lunatic (Cf. I. A. Candrea). De asemenea, poporul, în toată Moldova, este convins de influența exercitată de lună asupra copiilor suferinzi de pavor nocturnus
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
situație extrem de grea, sărăcită, după atâția ani de război. Dar - notează în continuare Ion Nistor -, ceea ce s-a legat la București nu se mai putea desface și Prutul rămase râu blestemat și despărțitor de neam ! «Cu toate acestea - și istoricul bucovinean face trimitere la Istoria Moldovei a postelnicului Manolachi Drăghici - locuitorii moldoveni multă vreme au ținut pacea încheiată la București ca nestatornică, așteptând dintr-o zi în alta înapoierea pământului luat de către ruși și întregirea hotarului țării, precum au fost mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
anului 1917 și începutul verii au marcat intensificarea eforturilor de refacere, de revigorare morală, în așteptarea încleștării decisive pentru soarta statului român. La 7-8 iunie 1917, populația orașului Iași a făcut o primire entuziastă batalionului de voluntari români, ardeleni și bucovineni, ce veneau din Rusia. Încadrarea acestora în armata română a însemnat, pe lângă întărirea capacității de rezistență în fața cotropitorilor, încă un fapt în direcția sublinierii unității de luptă a românilor de pe ambele versante ale Carpaților. În continuarea unei chestiuni puse și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul guvernului român la Moscova, era primit de V. Molotov, care i-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și în prezent. Aceeași tradiție ne spune că lemnul din care a fost făcută Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru provine din arborele cunoșterii binelui și răului. Arborele lui Iesei, reprezentat cu măiestrie pe pereții exteriori ai mănăstirilor bucovinene, este o diagramă a filiației. Zaheu vameșul se urcă într-un arbore (un sicomor), ca să-L vadă pe Iisus, iar Iisus blestemă tot un arbore (un smochin). Acest concept este prezent în Evanghelia de la Matei, în capitolul 1, în genealogia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene (1977) și Bucovina. Istorie și cultură (2002). Dintre edițiile pe care le-a alcătuit se detașează Scrieri de A. E. Baconsky (I-II, 1990) și volumele de documente referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga (I-III, 1995). Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
I. G. Sbiera) și din opera câtorva scriitori (Grigore H. Grandea, Alice Călugăru, D. Ciurezu, Iulian Vesper), vin să întregească acest efort. SCRIERI: Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
în colaborare cu Matei Constantin); Lucian Blaga, Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole, scrisori, cereri, telegrame). Anii 1927-1938, I-III, pref. și postfața edit., București, 1995; Teodor V. Ștefanelli, Radu I. Sbiera, Samoil I. Isopescu, Amintiri despre Eminescu. Profesori și colegi bucovineni ai lui Eminescu, pref. și postfața edit., Craiova, 1996; Iulian Vesper, Memorii, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: George Muntean, Ediții critice de folclor, RL, 1972, 5; Valentin F. Mihăescu, Un scriitor de tranziție, LCF, 1975, 21; Marin Beșteliu, „Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]