2,408 matches
-
1900-1950) Ridicare de cortină peste un Început de veac XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
horoscop promițător, sub semnul ascendent al Leului și al Soarelui ca guvernor, Înlo cuind scrinul cu patină veche, de nuc sau de vișin, al buni cilor - atâtea și atâtea suveniruri ale copilăriei noastre puse acu pe foc de moftangiii de bucureșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Iar „dadaismul“ și „suprarealismul“, care au Întors pe dos cafenelele literare din Occident, cu lumea lor amestecată și amețită de prosperitatea pasageră de dinainte și de după războiul cel mare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
MEREU LA RECRUtare ca „slab de constituție“ sau „lăsat la vatră ca prisos al contingen tului“, dimpreună cu toți camarazii mei, tineri Însu răței ca și mine, din regimentul de țărani ilfoveni cojani, În care nu știu cum nimerise un papugiu de bucureștean ca mine. și am participat, așa-și-așa, la două războaie: În 1913, la par tea sedentară a regimentului meu de militari deghizați În salopete de măturători de stradă, ca să salveze, chipurile, Bu cureștii de holeră; și În 1916-1917, sub
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dragostea În pace! Cele 10 porunci ale poeților. PORUNCA a X-a UNII CITITORI ÎN MANUSCRIS AI ACESTOR PAGINI AU zâmbit, alții s-au Întristat de cutezanțele memorialistului. Unii s-au lăsat ademeniți de evocările, revelațiile și mărturisirile vechiu lui bucureștean, ale moralistului fără moralitate și ale liberti nului sentimental „1900“; alții s-au indignat, și pe drept cuvânt, de năravul inconformismului său, nepotrivit lumii noastre și conveniențelor ei [...]. Singur Nae Davidescu, poetul ciclic din Cântecul Omului, vastă antrepriză versificatorie În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu părul ei și al meu fluturând pe drumuri de munte sau spre mare, spre conacul de pe Cricov, mult ospitalier, al lui Alecu Cazi mir, sau spre acea gazdă rară din Brașov, vechi hotel al grofilor, necu noscut moftangiilor de bucureșteni, cu portari cu favorite și cu slugi Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec vetust adăugat ca un condiment
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căror peregri nare pe aceste locuri, fără să ne Întrebe cine, cum și pentru ce, era privită cu rezervă și discreție, uneori cu deferență de către negustori, În considerarea celor câțiva gologani distribuiți zilnic cu ușurința cunos cută a papugiului de bucureștean, reputat prin virtutea galantonomiei și a bacșișurilor, ignorată În lumea reținută și socotită a Ardealului din acea vreme. Toate astea făcuseră din Sighișoara un refugiu sigur și pe măsura celor dintre noi cu dispozițiuni Încă valabile pentru rătăciri și visări
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu le dau de rost nici doctorii lui cei mai dibaci, dar pe care le dibuiește câteodată o babă chioambă de mahala, cu „trasul“ ei. AM PLECAT ODATĂ CU TOȚII SPRE MUNȚI șI AM POPOSIT, Întâi și-ntâi, ca un bun bucureștean, la Caru cu bere. De aici Încolo parcă a fost un făcut! N-am putut pleca din pricina mașinii, refractară tuturor opintelilor mecani cilor aduși din oraș cu cheltuială mare, electricieni și motoriști, toți cunos cuți și experimentați. La un moment
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înșelam. Dacă în anii în care mai credeam în ceea ce mi se spunea la școală aș mai fi avut parte de încă o părere despre lupta cu viața, probabil că aș fi ținut-o minte. Nu știu de ce, dar de la bucureșteanul obez − poate fiindcă în mintea mea se stabilea o relație între dimensiunile profesorului și adevărul vorbelor pe care le rostea − m-am ales cu credința că tot ce-i important în viață urmează să se întâmple. Și, în relație directă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lucrând câte șase-șapte ore la rând, dar nu reușea să dovedească numărul nesfârșit al celor ce aspirau la a șaptea artă. În primul rând intrau în examen cei veniți din provincie, cărora institutul trebuia să le asigure casă și masă, bucureștenii urmând să se prezinte abia la urmă... și astfel, zilele verii treceau pentru mine unele după altele într-o chinuitoare așteptare, care, mai mult ca sigur, nu avea să mă ducă la nimic. Unele după altele treceau zilele vacanței mele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fi îmbolnăvit de nervi... Ca răspuns la nesocotitele mele blasfemii, a bătut un vânt de toamnă, s-au strâns norii și, în toiul unei seri calde, strălucind de lumina reflectoarelor electrice, s-a pornit o ploaie rece, udându-i pe bucureștenii îmbrăcați în mătăsuri și stofe ușoare, presărate cu flori, ieșiți în stoluri după petrecere... Am alergat ca potârnichile speriate pe la casele noastre, sărind prin tramvaie, pitindu ne pe sub streșini și balcoane, cu ziare pe cap, care mai de care mai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de la secretariatele diverselor "universități" private, cu nume atrăgătoare și marketing. Trist, foarte trist. 3 februarie 2000 "Țigan de mătase" expresie auzită în zona Lipscani, într-un magazin matein care vinde obiecte vechi și mai puțin vechi, un anticariat, cum spun bucureștenii. Expresia face referință la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un pas înainte în înțelegerea "spiritului" orașului București, orașul meu adoptiv. Orașul de mătase. Concert de muzică sacră la Radio, susținut de o corală a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dar curând mi-am dat seama că am pierdut admosfera familiară: majoritatea noilor colegi erau “universitari” în criteriul adevaruluiutilitate (făceau numai ceea ce le era util). Totuși, am reușit să fac echipa cu un mic grup de 4 colegi (toți universitari bucureșteni, în frunte cu prof.Ion Sava); cu care am executat zeci de contracte de cercetare și am elaborat zeci de lucrări științifice originale. Și, cu ajutorul unor studenți buni am reusit sa creez - pornind de la zero - un laborator de rezistență dotat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
stradă copiii vagabonzi și-i reeduca, cele mai frumoase filme ale pubertății mele - mi-a interzis să mă duc la sala Aro ca să văd Ansamblul de dansuri al Armatei Roșii; nu aveam bilet - cu o zi înainte o mulțime de bucureșteni spărseseră geamurile ca să intre în sală, hotărâți să vadă „ceva nemaipomenit”, cum îmi spusese colegul meu de bancă, Doru Segal (cel cu care, peste un an, aveam să merg, pentru prima oară, și în cartierul Crucii de piatră). Familia mea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
buldozerele comuniste construiau o altfel de realitate pe ruinele trecutului. Proiectul centrului civic, care îngrozește orice om cu bun gust prin gigantismul și kitsch-ul său, prinde contur în locul vechilor așezăminte religioase și culturale care dispar spre uimirea și umilirea bucureștenilor. Spre aducere aminte, să exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în timp ce parcurgeau aleea centrală a parcului în care este situat stadionul 23 August și bulevardul din preajma marelui stadion, au fost salutați din nou, cu bucurie, cu dragoste și recunoștință, de mii de bucureșteni, de formații artistice și de tineret. Prin întreaga sa desfășurare, sărbătorirea zilei noastre naționale a pus în evidență hotărârea oamenilor muncii de a munci fără preget, cu responsabilitate și exigență revoluționare, pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare multilaterală a țării, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cât și unii părinți au fost surprinși de inițiativa mea ca, pe durata excursiei, elevii să abandoneze uniformele (obligatorii în acea vreme) și să se îmbrace cu ce au ei mai frumos, mai deosebit. Argumentul? Nu trebuie să apărem în fața bucureștenilor ca un grup de provinciali speriați și încorsetați în uniforme. Cazarea la hotel a fost pentru ei o experiență inedită, iar pentru a evita surprize neplăcute i am obligat să aibă asupra lor adresa și numărul de telefon al hotelului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de a-și da sufletul, ar fi un lucru ireductibil și care n-ar mai putea suscita nici o îndoială. * Mulți judecă Iașul cu asprime și dispreț. (Spunând "Iașul", înțeleg de fapt pe ieșeni). Un cititor al meu, care semnează "Un bucureștean", mi-a adresat, nu prea de mult, o scrisoare provocată de un articol al meu despre Iași. "D-voastră, îmi spune anonimul meu corespondent, cunoașteți foarte bine mentalitatea ieșenilor: amestec de arivism și îngâmfare leșească... O, câți dintre pretinșii intelectuali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
viață, caremi pare tot mai străină și de caremi amintesc din ce în ce mai vag, ca de viețile anterioare din teoria reîncarnării. E vorba de Opening Night, în regia lui John Cassavetes. Am văzut filmul ăsta în sufrageria unui apartament din cartie rul bucureștean Ozana, o cameră încărcată cu de toate, inclusiv cu mileuri și bibelouri. Apartamentul socrilor lui Cristi Puiu, unde locuia el pe vremea aceea. Era perioada în care trăiam amândoi pasional prietenia care ne lega și ne vedeam aproape zilnic. De
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Românii se distrează așa cum știu ei cel mai bine, adică cu mici, grătare din abundență, carne friptă, bere și muzică dată la maximum din boxele de la mașini, adică exact cum stă bine unui 1 Mai popular.“ În toată această poveste, bucureștenii au fost privilegiați, pentru că reporterilor lea fost mai landemână să dea câte o fugă la Cernica să vadă ce se mai întâmplă, așa că despre ce au făcut ei am putut afla informații mai diverse. Ce au făcut? Păi, cam același
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai landemână să dea câte o fugă la Cernica să vadă ce se mai întâmplă, așa că despre ce au făcut ei am putut afla informații mai diverse. Ce au făcut? Păi, cam același lucru: „Vremea a fost un atu pentru bucureșteni, pentru că au fost douăzeci și cinci de grade. Așa se face că aici la Cernica a fost împânzită pădurea. Foarte mulți bucureșteni, și angajați, și studenți, sau bucurat de zilele libere și se bucură în continuare de minivacanță. Au venit cu toții cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ei am putut afla informații mai diverse. Ce au făcut? Păi, cam același lucru: „Vremea a fost un atu pentru bucureșteni, pentru că au fost douăzeci și cinci de grade. Așa se face că aici la Cernica a fost împânzită pădurea. Foarte mulți bucureșteni, și angajați, și studenți, sau bucurat de zilele libere și se bucură în continuare de minivacanță. Au venit cu toții cu mașinile, au ascultat muzică, au încins grătarele, sau simțit foarte bine cu familiile sau cu prietenii“ (Realitatea TV); „Faptul că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
continuare de minivacanță. Au venit cu toții cu mașinile, au ascultat muzică, au încins grătarele, sau simțit foarte bine cu familiile sau cu prietenii“ (Realitatea TV); „Faptul că a fost o zi superbă și reușită o dovedește că încă mai sunt bucureșteni care nu se dau duși spre case, ba mai mult, au încins un al doilea grătar pentru masa de seară. Au făcut și ceva mișcare, însă nu prea multă, până a fost gata grătarul, fiindcă el a fost astăzi la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
borcan cu gogonele : specia definitivului ajunge specia diminutivului. Dar laconismul nu dispare cu totul : el a trecut în cadru. Atunci când Jderescu îi arde una operatorului care ”bâțâie” camera, filmând din mână, gestul lui nu este doar ironic la adresa fițelor de bucureștean ale acestuia Toși învățași meserie și-apoi plecași la București ! , ci și autoironic : Porumboiu pune ghilimele pe propriul minimalism. Dar este o dublă autoironie, pentru că numai așa trebuia filmat filmul său : de pe trepied, sec, în cadre fixe și lungi (tăieturile
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bloc : 342 ! Oho : încă puțin și ajungeam în comuna Bragadiru ! în plus, suntem pe partea cu numerele pare ; îi ordon efectiv șoferului să întoarcă imediat și să ne ducă unde trebuie. Niciodată n-o să știu dacă bulibășeala șoferilor de taxi bucureșteni este reală sau jucată. Dacă ești provincial, ești o victimă sigură : taximetriștii te duc pe rutele cele mai ocolitoare cu putință, pretextând însăși bulibășeala (reală) a traficului din Capitală Iar dacă ești bucureștean get-beget, dar neatent la rută, poți păți
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o să știu dacă bulibășeala șoferilor de taxi bucureșteni este reală sau jucată. Dacă ești provincial, ești o victimă sigură : taximetriștii te duc pe rutele cele mai ocolitoare cu putință, pretextând însăși bulibășeala (reală) a traficului din Capitală Iar dacă ești bucureștean get-beget, dar neatent la rută, poți păți același lucru ; în orice caz, nici unul dintre șoferi nu oprește aparatul de taxat atunci când, din vina lui, te ocolește de te amețește ! Nu o face nici șoferul nostru, desigur. Din fericire, din clipa
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]