1,985 matches
-
impresionată doamna Dubois. "Cine ți-a spus că era la Palais-Royal? Cred că ți-am spus că trecea pe Ponts des Arts." "Nu ziseși tu acum, că Dupont cânta la Palais-Royal?" Soția mai avea candoarea naturală să-l întoarcă la bunul-simț. Ce putea să cânte? Traviata? Nu ți se pare curios?" răspundea bolnavul "Ba tocmai că mi s-a părut." "Ți-oi fi spus poate că e vorba de un muzicant oarecare, Wagner ori Saint-Saëns, și tu ai făcut oarecare deducții
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
piesa Fracul verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
What! I will be jovial: come, come; I am a king; Masters, know you that? Și că un josnic sfetnic te prefă Că vezi și ce nu vezi. Acum, hai, hai, Hai, trage-mi cizmele. Mai tare, -asa. EDGAR: O, bun-simț și-aiurare în amestec! Rațiune-n nebunie! LEAR: Soarta de vrei să-mi plîngi, ia-mi ochii. Te știu destul de bine, nume-ai Gloucester... Fii răbdător. Venim plîngînd aici. Știi, -ntîia oară cînd ne tragem aer, Urlam, țipam. Ți-oi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Schopenhauer și cu dramele lui Shakespeare; fabula lui G. Sion este opusă definiției acestei specii dată de Lessing și realizărilor lui La Fontaine; ceva mai îngăduitor a fost cu Ronetti-Roman, al cărui poem Radu îi ocazionează sfaturi literare pline de bun-simț. Adversar al efuziunilor stilistice, C. a folosit atât ironia, cât și sarcasmul, mânuite cu o artă care a făcut din el un polemist de temut. A tradus din Shakespeare piesele Macbeth și Othello, ajutându-se, uneori, și de tălmăcirea germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
existența religiei? Acest lucru nu este verosimil din moment ce etnologia și exemplele istorice tind să indice o evoluție a practicilor funerare independentă de cea a credințelor religioase. De fapt, debarasarea de morți este o acțiune mai ales igienică, funcțională, generată de bun-simț și de repulsie, nu mai puțin decât de oroare sau pietate. Întrebările relative la această realitate și mai apoi gesturile suplimentare inspirate de protejarea corpului sau de preocupările din sfera supraumanului sunt, În mod verosimil, printre vestigiile apariției comportamentului religios
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de făcut?“ - Gândirea care se ghidează după logica elementară consideră această întrebare drept absurdă, pentru că răspunsul este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare este lipsită de sens. Însă această întrebare ascunde în sine insistența neresemnării: de vreme ce, în condițiile în care nu mai e nimic de făcut, întrebarea „ce e de făcut?“ se pune, înseamnă că este totuși ceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
creștere: Între 1964 și 1974, numai În Londra s-au construit 384 de blocuri-turn. Multe aveau să fie abandonate În mai puțin de douăzeci de ani. Unul dintre cele mai stridente, Ronan Point din cartierul londonez East End, a avut bunul-simț să se prăbușească singur În 1968. Nici edificiile publice nu stăteau mai bine. Centrul Pompidou (proiectat În anii ’60, dar inaugurat abia În ianuarie 1977) și, În apropierea lui, complexul Halles au adus Într-adevăr În centrul Parisului o varietate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
radicală a organizării socioeconomice de tip socialist - pe care o exacerbase „revoluția culturală” a lui Mao și o adusese la extrem Pol Pot în Cambodgia - într-o organizare socială și economică de tip capitalist. Împotriva oricăror prognoze teoretice și ideologice, bunul-simț al politicienilor comuniști chinezi a triumfat. China comunistă a înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un proiect social este că, în timp ce în zona roșie din Calcutta rata îmbolnăvirii cu HIV este de 6%, ea e de 50% în rândul prostituatelor din Bombay. Ce se poate deduce din aceste două exemple este o concluzie oarecum de bun-simț. Dezvoltarea, privită ca o formă de inovație în cadrul culturii, trebuie să se „plieze” pe organizarea socială deja existentă, să pornească de la categoriile și logicile locale și să încerce să utilizeze cunoașterea și „expertiza” locală. Care ar fi deci sugestiile privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cei care au fost activi în tinerețe să se implice în acțiunea colectivă. Cauzarea inversă trebuie și ea luată în serios mai ales pentru că nu știm cu certitudine ce criterii aplicau organizațiile comuniste pentru a recruta membri și viitori conducători. Bunul-simț și propria memorie îmi spun că promovarea în poziții de conducere și admiterea în organizații superioare - precum admiterea în UTC încă din clasa a VIII-a - erau condiționate de deținerea unor calități de activist și de conducător, coroborate desigur cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]