2,586 matches
-
particulare și, în primul rând, țărănești, a formării unei pături mijlocii, a unui capital românesc etc. în acest cadru, s-a format și noua mentalitate socială, lipsită de toate criteriile vechii societăți, care nu mai acceptă să i se spună burgheză. Libertatea rămâne pentru ea o noțiune pur abstractă și, în orice caz, mult mai puțin importantă decât condițiile materiale imediate de viață. Este egalitaristă și populistă, pasivă și defensivă, nivelată și timorată. Este produsul dresajului, deprinderii (factor psihologic esențial), al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în ansamblul său. Deci, o modificare a raportului de forțe, de dorit cât mai radicală posibil: de la etatismul și centralismul dominant, la descentralizare, de la proprietatea colectivă, la proprietatea particulară. Fără o pătură mijlocie (nu trebuie evitate în nici un caz cuvintele burgheză și capitalistă), totul rămâne doar la stadiul bunelor intenții. Iar o pretinsă a treia cale, între capitalism și comunism, este o pură utopie și o adevărată catastrofă. Nu trebuie să uităm că această idee a fost energic propagată și după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oameni noi, a unor lideri providențiali. țara era debusolată, se Întinsese o lehámete, se căuta un impuls pentru a se ieși din stagnare. Se anunța un timp al unor oameni noi, care nu fac parte din sistemul corupt al partidelor burgheze (= democratice), erau ascultate vocile proaspete care promiteau să schimbe sistemul. Cum au evoluat acei tineri superiori care se săturaseră de sistem știm cu toții. Două reprize de reformare, două generații de oameni noi ne-au tot educat. Acum alții se pregătesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
spațiu public, riturile nobiliare și eticheta de la curtea de la Versailles, ajung la migrația politeții spre oraș, spre burghezie și clasele În formare. Democratizarea.politeții Înseamnă și revigorarea acestui obicei de curte de acum Îmbătrânit și sclerozat. Pătrunzând În sfera publică burgheză, În administrație, politețea devine normă comună de civilizație, indicator al bunei educații, emblema societății civile. Curtea nu mai stăpânește opinia publică, dar a transmis norma către anturajul care o multiplică și răspândește. Apare acum un personaj important: omul bine educat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
decorul luxos și de fastul cu care se înconjoară acțiunile regale pentru a-și justifica puterea. Aceste caracteristici sînt cele ale Europei catolicismului roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
teh nicile de selecție a animalelor, utilizarea noilor îngrășăminte (praf de oase, marnă pentru solurile nisipoase) și a mașinilor noi (semănători, secerători, treierători) sînt toate perfecționate în cursul secolului al XVIII-lea. O adevărată "agromanie" se răspîndește în mediile intelectuale, burgheze și aristocratice. În Franța, fiziocrații devin teoreticienii noilor procedee și trasează viitorul unei umanități care, grație liberei dezvoltări a agriculturii, va putea să se elibereze de toate obstacolele moștenite prin tradiție și să ajungă la prosperitate și fericire. Ei au
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
supuși unei discipline stricte și, începînd din 1781, ei tre-buie să dețină un livret pe care sînt însemnate datele angajării și ale plecării și aprecierile patronilor. În sfîrșit, există o întreagă mulțime de meserii subordonate, începînd cu servitorii din casele burgheze sau aristocratice, pînă la meseriile minore de sacagiu, vînzător de lemne, coșar sau pînă la zilierii care își vînd forța brațelor cu ziua, așteptînd să fie angajați în una din piețele orașului (piața Grève din Paris). Creșterea prețurilor din secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sufragerii, saloane, budoare, dormitoare decorate cu lambriuri din lemn pictat, mobile curbate grațios, fotolii largi și adînci, greridoane sau birouri de scris. De acum înainte intimitatea donină reprezentarea. Este timpul naturilor moarte ale lui d'Oudry a scenelor din viața burgheză realizate de Chardin, a portretelor lui Van Loo, Nattier sau Quentin de la Tour, a busturilor Iii Lemoyne, Pigalle sau Houdon. Această reacție împotriva "gustului ales" explică revenirea în forță a birocului în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Plecat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
urzirii condi?iilor materiale de existen?? ale acestor raporturi �n s�nul vechii societ??îi [�] Schi?ațe �n linii mari, modurile de produc?ie asiatic, antic, feudal, burghez modern pot fi desemnate că epoci progresive de forma?iune social-economic?. Raporturile burgheze de produc?ie s�nt ultima form? antagonist? a procesului social de produc?ie.� [Prefă?? la Campagne pour la constitution du Reich allemand a lui Engels (1850), Morceaux choisis, Gallimard, Paris, 1934, p.�87] Lupta claselor că lege dinamic? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a ?tiin?elor sociale �n Germania, care vin s?-i consolideze reputa?ia cresc�nd?. �n octombrie 1887, se c?s?tore?te cu Louise Dreyfus, fiica unui industria? cazangiu, ceea ce �l face s? accead? la facilit??ile vie?îi burgheze. Probabil c? remarcat de Espinas, pe atunci profesor la Facultatea de Litere din Bordeaux, care l-a recomandat lui Liard, influentul director de �nv???m�nt superior la Ministerul Instruc?iei Publice, i s-a �ncredin?at cursul de pedagogie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
parte cei � �n multe cazuri mai tinerii � care lupt?, �n numele �unei ?tiin?e sociale distincte ?i la fel de obiectiv? că celelalte ?tiin?e� [Davy, 1931], pentru autonomie de g�ndire ?i de organizare �n s�nul universit??îi societ??îi burgheze. Durkheimienii apar destul de reprezentativi �n acest curent. Aventură revistei Ann�e sociologique Nu-i exagerat s? spunem c? f?r? Ann�e Sociologique grupul durkheimian nu s-ar fi constituit probabil niciodat?. Dar ce e Ann�e? Este o revist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
proces muta?ional indispensabil care s? o fac? s? reg?seasc ? dimensiunea empiric? �n care se ilustrase prin tradi?ia leplaysian?. 2. Sociologia german? Spre deosebire de cazul francez, sf�r?ițul primului r?zboi mondial marcheaz? �n Germania �nceputul unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț unei ordini politice �n care cea mai mare parte a inteligen?iei germane se temea mai pu?în de transformarea c�ț de dispari?ia fundamentelor culturale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau lordul Lansdowne 60. Nu mai există opoziția castelor în Anglia încă de pe vremea Stuarților 61 și de când oligarhia Guelfilor și Whigs-ilor a lăsat să vină la guvernarea treburilor țării, pentru a contrabalansa astfel influența familiilor rurale ale Tories-ilor62, partidele burgheze de la orașe. De înfruntat se înfruntă numai opiniile politice privind chestiuni de drept public sau de politică financiară. Aristocrații care se atașează de partidul popular burghez sau de partidul radical, cum sunt familiile Grey, Churchill, Harcourt sau Crewe, sunt cei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
le generează. Dar puține dintre democrațiile interbelice erau stabile și aveau o tradiție solidă. A doua condiție a fost un grad de compatibilitate dintre variatele componente ale „poporului”, al cărui vot suveran urma să determine guvernul. Teoria oficială a societății burgheze liberale nu a recunoscut „poporul” ca un corp de grupuri, comunități și alte colectivități cu interese potrivit clasificării respective, în ciuda faptului că antropologii, sociologii și toți politicienii care desfășurau o activitate politică recunoșteau acest lucru. Oficial, poporul, mai curând un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Sexualitatea venală, această scursură seminală, cu toate că se confundă adesea cu rușinea și dezgustul de sine, este percepută ca un rău necesar, o descărcare. Și apoi, ce importanță are că bărbații se compromit! În societatea secolului al XIX-lea, cu precădere burgheză, bărbatul are alt rol decât acela de apărător al spiritualității. De la el se așteaptă să aibă succes în meseria pe care o practică, să asigure conservarea patrimoniului său ori a rangului pe care-l deține. Este judecat pe baza calităților
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
orice haldă de mină sau ungher de magazie, precum Catherine, nefericita eroină din romanul Germinal al lui Zola. Însă nu se poate nega că promiscuitatea care domnește în relația dintre sexe, slaba influență a religiei catolice, răzvrătirea fățișă împotriva moralei burgheze înlătură multe dintre constrângerile sexuale. Concubinajul este frecvent, iar fetele devenite mame își pot găsi un partener, lucru absolut inimaginabil în sânul burgheziei ori al aristocrației. În aceste medii, virtutea tinerelor fete este păstrată până în ultimul ceas, până în ultima clipă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ocupă cu istoria sensibilităților, a comportamentelor sentimentale și a reprezentărilor, flirtul apare în egală măsură ca oglindă a unei epoci: cea care face trecerea dintre sfârșitul erei puritane și revoluția sexuală. Cuvântul flirt apare și asta deloc întâmplător în mediile burgheze și aristocratice, către mijlocul secolului al XIX-lea16. Adică la câteva decenii după episodul romanesc al consumării căsătoriei trăit de Jeanne și Julien. Ceea ce numim noi flirt nu era pe atunci decât un freamăt, un fior de senzualitate de-abia mărturisit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a plăcea". La rândul lor, bărbații, chiar dacă nu țin neapărat să cucerească inima unei femei, se surprind uneori alunecând în "galanterie", "șoptind dulci nimicuri". În perioada Belle Époque, acest străvechi joc amoros începe dintr-odată să fie desemnat în mediile burgheze printr-un cuvânt nou, flirt. Acesta se află pe buzele tuturor, se răspândește în saloanele mondene. Este considerat amuzant, fiind repetat până la saturație. Este preluat ca titlu de piese de teatru, de romane, de publicații. I se dau definiții peste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să viseze pe tinerele fete este o sursă de coșmaruri pentru moraliști... O declasare socială Flirtul le apare burghezilor în primul rând ca o pervertire, o degradare socială. Acest joc amoros îi șochează deoarece nu corespunde codurilor clasei aristocratice și burgheze, care se străduise întotdeauna, prin intermediul normelor sale de distincție, de bună-cuviință, să se delimiteze de marea masă. Virginitatea și pudoarea extremă a tinerelor fete, greaua povară a conveniențelor care apasă pe umerii lor, toate acestea nu au numai o justificare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a fi socială. Pentru mediile dominante, acestea sunt un simbol al puterii, și de asemenea o marcă a recunoașterii și a excluderii. Prin urmare, atunci când flirtează, o fată tânără face să cadă acel zid de conveniențe care separă categoric purtările burgheze de purtările populare, considerate ca fiind vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o adevărată burgheză, nu o interesează decât ce va spune gura lumii. Îndurerată și îngrețoșată, Monique părăsește casa părintească trântind ușa în urma ei și decide să-și trăiască viața. Astfel, romancierul nu mai înfierează tânăra femeie modernă, ci arhaismele societății burgheze. În opoziție cu Marcel Prévost, care făcuse o adevărată judecată a semi-virginelor, Victor Margueritte pune sub acuzație venalitatea și ipocrizia din cercurile înstărite. Ca feminist convins, denunță căsătoria de conveniență, dubla morală, sadismul din noaptea nunții, dominația apăsătoare exercitată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
decât o minoritate. O minoritate care sare în ochi, totuși o minoritate. Adevăratele gâsculițe neprihănite și falsele băiețoase Unele fete tinere rămân oricât de surprinzător ar putea părea adevărate "gâsculițe neprihănite", crescute după vechiul stil, în cea mai strictă tradiție burgheză. După cum subliniază Simone de Beauvoir în memoriile sale, clasele înstărite întrețin încă "un cult al tinerei domnișoare, cea autentică"91. În acești ani '20, virginitatea și neprihănirea feminină rămân idealuri cu atât mai mult cu cât modelul băiețoasei este prezent
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
muzica orchestrelor de jazz, amețită de băuturile gin fizz. Tânăra își dă frâu liber, se dezlănțuie, face "orice". Dansează, vorbește tare, îi șicanează și-i apostrofează pe obișnuiții localurilor, dându-se, din distracție, când drept model, când drept prostituată. Tânăra burgheză împinge chiar îndrăzneala până la a se lăsa agățată pe stradă și a merge să bea ceva la bistrou cu bărbați necunoscuți. Cutezanța sa are limite. În ultimul moment, Simone se sustrage întotdeauna atingerii. Nu admite nici măcar să se lase sărutată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
înseamnă așadar că se refuză, în întregime. Urmările încep să se vadă. După atâtea palme primite, naratorul începe să se sature de această situație. Ascultând de sfaturile prietenului său Antoine, tânărul se distanțează de Louise. El așteaptă acum ca tânăra burgheză să facă "primul pas". Chiar în acest moment în care relația lor se răcește, Louise este doborâtă întâmplare sau coincidență de gripa spaniolă, această "infecție foarte gravă" care i-a ucis pe mulți dintre cei care supraviețuiseră Marelui Război. Înștiințat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Humphrey Bogart sau Gary Cooper, eroi virili, dar cu un suflet blajin. Ritualurile amoroase cunosc prin urmare o metamorfoză, și asta se întâmplă în toate mediile sociale. Sărutul pe gură mai ales, care era întâlnit până atunci doar în elita burgheză și aristocratică, se popularizează. În secolul al XIX-lea, sărutul, care era de multă vreme elogiat de literatură mai trebuie s-o amintim oare? provoca încă dezgust și repulsie în mediile populare. El părea indecent, mai erotic decât atingerile genitale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]