3,183 matches
-
și-i vorbește încet, cu căldură: Nu, Voichiță! Nu râd! Cred! Fii zâna mea! Ești singura mea lumină în întunericul ce mă înconjoară... O strânge aproape, își cufundă fața în părul ei, respiră adânc aroma părului ei cu miroznă a busuioc și sulfină... Dar se smulge. O îndepărtează ușor. "Vade retro Satana!", poruncește el în gând. Nu zână, Înger păzitor, șoptește Voichița tulburată. Ce n-aș da să fiu Îngerul păzitor al Măriei tale... Mi-aș pune pe cap scufița fermecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe cap scufița fermecată ce mă face nevăzută și te-aș ocroti în luptă. Scut m-aș face, să nu te atingă sabie, nici săgeată, nici pumnal să nu te-atingă... Ștefan râde încetișor, freacă în palme un smoc de busuioc, își cufundă obrajii și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-a putut altfel... și cu săcurea! "Unde-i lege, nu-i tocmeală"! Și Iisus a pus mâna pe bici... Buruienile cresc repede și înăbușe florile... Crezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa lor bine va fi primită în Ceruri. Doamne, spune Ștefan cu nostalgie, să dormi în fânul cosit!... Cu țârâit de greier la ureche!... Și ce miroznă de busuioc și sulfină!... Îi surprinde pe boieri mustăcind, dându-și coate pe-nfundate. Îi amenință cu degetul și, cu un zâmbet șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă gândul! Eu... eu mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vise de aur și vorbe frumoase îi vom apăra pe oameni de acei despoți nebuni ce numai subjugarea Lumii prin foc și sabie visează. Ascensiunea lui Mahomed poate și trebuie oprită. Europa trebuie să se apere cu sabia, nu cu busuiocul și cu ramura de măslin. Uniți, să aducem pacea, veacul de aur al Sfințiilor tăi și al lui Iisus al nostru... Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul. Ești "mare" Măria ta! spune cu admirație Țamblac. Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa!" de răsuna lanul. Câinii lătrau, vecinele ieșeau cu lumânări aprinse la poartă și totul se desfășura după tradiție. Preotul Arcadie Repta era neîntrecut la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acestea erau sfințite și le luam acasă, punându le cu grijă la icoane. Bătrânii spuneau că menirea lor este să aducă noroc și sănătate în casa, care are frică de Dumnezeu. La Ziua Crucii, pe 14 septembrie, făceam cruci din busuioc și le puneam prin casă. Mirosul lor era binefăcător. Din această zi începeam să batem nucii, considerând că nucile au ajuns la maturitate, au miezul tare. Bătrâna Doca lui Gherman ne-a spus de multe ori că de ziua Crucii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce, și-a dat cu părerea că, în vârful casei noi, trebuie să se pună și o cruce de cetină și două cruci de lemn, busuioc cu flori și semințe. Tata a vorbit cu meșterii și s-a respectat și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier negurile, Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu ziditul până la căpriori, se punea un ștergar alb frumos țesut și două cruci de lemn, cu cununițe de busuioc. Noaptea nu este indicat să se fluiere în casă, căci apare riscul de-a rămâne pustie. La biserică întotdeauna să te duci cu flori și să le depui la icoana Maicii Domnului, ca semn al respectului pentru credința creștină. Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de asemenea sărbătoare sfântă. Putea să fie cât de ger. Circula și zicala: "Frig ca-n gerul Bobotezei!". Fiecare, tânăr, copil sau adult își lua cu el o cană frumoasă, legată cu șnur sau undiță roșie și câteva fire de busuioc înăuntru. În niciun caz nu putea lipsi de la un asemenea mare eveniment al satului. Crucea de gheață se observa de departe și-i atrăgea pe săteni, ca un magnet. Temperatura cobora de obicei cu mult peste normal, dar nimeni nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o fată din Cursești Vale, Elena lui Potoroacă, l-a scos în mijlocul horei, până când un holtei mai îndrăzneț a strigat: „Siminoc și busuioc, cui e rândul, treci la loc”. îndemnul a fost ascultat de perechea din mijloc, ei se simțeau din cale afară de mulțumiți și bucuroși că au putut juca în mijlocul horei. Elena a intrat în cercul horei lângă tânărul de lângă care plecase
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maria, Emilia, ați luat tot ce am vorbit aseară? − Da, Costache, cred că n-am uitat ceva...ia să văd...pânză albită este, ceară de albine pentru lumânări mari și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
civil, cu caniotă; locuința bunicii, la parterul unui imobil cu etaj și multe apartamente, cu locatarii foind prin curte - ceea ce nu prea se vedea în Ardeal -, cu vizite la diferite cunoștințe ale ei și ale tatei, între care o familie Busuioc, ce părea tot ce poate fi mai „șic“ în urbe, cu fum gros de țigară, cu cafele peste cafele și dulcețuri peste dulcețuri (sau șerbeturi de lămâie, de ciocolată, de zmeură, de chitră, de trandafiri, în paharele aburind de apă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Amintiri din Bibliopolis / Nicolae Busuioc. Iași : Junimea, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 97897337-1912-0 821.135.1-4 Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Amintiri din Bibliopolis / Nicolae Busuioc. Iași : Junimea, 2016 Conține bibliografie Index ISBN 97897337-1912-0 821.135.1-4 Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Nicolae BUSUIOC (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Nicolae BUSUIOC AMINTIRI DIN BIBLIOPOLIS Fascinațiile Iașului cultural EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 DE CE MONTAIGNE? În loc de prefață În frumosul castel Montaigne din Périgord se năștea în iarna blândă a anului 1533 viitorul autor al celebrelor Eseuri. Educația lui Michel a fost încredințată unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
G. Topîrceanu, Mihai Carp, Mihai Codreanu, Rudolf Șuțu, Eugen Herovanu, Sandu Teleajen, Grigore T. Popa, N. Iorga, M. Sadoveanu, iar printre contemporani îi regăsește pe George Lesnea, Aurel Leon, Paul Miron, Grigore Ilisei, Ion Caproșu, Mandache Leocov, R. Onofrei, Nicolae Busuioc, Olga și Constantin Rusu, Ion Mitican, Gh. Macarie, Const. Radinschi, Lucian Vasiliu, Val Gheorghiu, Vasile Ilucă și lista poate fi completată cu alți oameni: de teatru, pictori, muzicieni, publiciști, arhitecți, arheologi, istorici etc. Se poate vorbi chiar de o "mitologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
apoi fața le este oglindă fidelă pentru cei care se uită în ea cu maximă atenție. Despre Academia de la Pavilion s-a scris destul de mult și cu bunăvoință, ecourile mi s-au părut cu rezonanță amplificată. "Originalitatea textelor lui Nicolae Busuioc constă în aceea că, în cadrul întâlnirilor de la Pavilion, întreține discuția într-o ambianță parcă mereu sub ecoul vechilor academii (și Akademos și Hekademos aveau un sanctuar rustic). Dacă va avea zile Pavilionul s-ar putea să însemne nu numai o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
puteau să rămână nerelevate de ochiul poetului, al celui care cuprinde și proiectează universul spectral plin de miresme, petale, lumină și apă? În viziunea lui Dimitrie Anghel flora luxuriantă capătă înfățișare aristocratică unde cascade de crini, crizanteme, trandafiri, de cicoare, busuioc și verbină intră în peisajul înzestrat cu puterea de a visa, apoi să iubească, chiar să cânte și să danseze. Grădinile lui se aseamănă cu "Grădina lui Eros", impecabil descrisă de Oscar Wilde, aici se pot regăsi idealul vrăjit, sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
smarald în bătaia razelor solare iar mirosurile vegetale devin brusc amețitoare. Acum, se simte reînvierea așteptată a naturii și omului. E același proces ancestral și totodată actual, e procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]