2,573 matches
-
-i pună față în față în ziua de 26 iunie, la Muzeul Literaturii, pe toți martorii și colegii de generație literară în viață, pentru stabilirea adevărului despre moartea misterioasă a poetului. Va fi deci un „proces postum Labiș”. Autorul „Morții Căprioarei” a fost vânat de turnători și ucis de securitate Cezar Ivănescu afirmă: „Tot ce s-a scris despre Labiș până acum e fals și mincinos.” Încercând să stabilească adevărul despre moartea lui Nicolae Labiș (amintim că poetul a murit la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
astfel spor la mers iar bietul Șoimuleț, în spatele căruia atârna un rucsac plin cu napolitane, nu le putea ține pasul. Până la urmă desele lui popriri au stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice de căprioară. Când Șoimuleț făcea haltă, ca să nul lase singur, se oprea și dânsa. Ceilalți urcaseră pe cetatea dacică de la Cotnari, când, sătulă să-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dar foarte puțini sînt plimbați prin părculeț de o medaliată cu aur la Olimpiadă. Imigrația românească în Lumea Nouă e extrem de diversă, începînd cu tineri în blugi rupți care șterg parbrize cu diplomele lor universitare pe post de piei de căprioară și isprăvind cu miliardari venerabili, înrădăcinați bine, după ce străbunicii lor au trecut Oceanul acum o sută de ani în cala vaporului și au luat-o de la lingură. Pe undeva pe la jumătatea acestui drum se află Daniela Silivaș, supercampioana anilor comunismului
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a ungurului Albert Gergey) și o certă coloare. În drum spre Neagra-Cetate, Arghir dă de un soi de Polifem monocular, care-i oferă o cină gigantică: Acest uriaș îndată Cu o cină se arată, În frigare vrând să tragă O căprioară întreagă. Face cină boierească, Ca pre Arghir să-l cinstească, Masa lângă foc o pune, La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu un exact simț al locului, Baronzi fiind parnasian fără să știe (de lucrurile indice avea însă cunoștință): Și zicând aceasta el luă cu sine O juncană, un taur, doi albi elefanți, O măsură plină de rododafine, Două porumbițe, două căprioare, Din Iran o urnă de mirositoare Ș-alte flori de arbori odoriferanți. Astfel el se urcă pe un deal de unde Mahaarul mândru curge spumător, Revărsând departe albele lui unde Prin câmpii smălțate de mii de buchete, Ce nici Kanaverul p-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Șanta, nu depășesc imaginea banditului în serie. Ca simplu evocator al copilăriei, Gane este totuși creatorul la noi al literaturii cu boieri de provincie și cocoane patriarhale, în case colbăite, cu rătăciri cinegetice pe bălțile aburoase și în munți cu căprioare și urși. Această mapă de schițe dezvoltată în ulei va da pe Sadoveanu, Gîrleanu și ceilalți asemeni. Cea mai tipic arheologică este Câinele Bălan, rememorând vremile școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
serafism infantil într-un soi de paradis miniatural, făcut din substanțe pure și grațios sonore. Universul e făcut din clinchete, străfulgerări, unde, arome, elemente în genere diafane și impalpabile, ori măcar sublimate. Aci găsim: zăpadă, mătase brumată, pene albe, narcise, căprioare, tapete verzi, clopoței, șipote, garoafe, porumbei, fildeș, harfe, ametiste, opale, sicrie de aur, zurgălăi, clopote. Din ele poetul construiește o zonă cu heruvimi plutind în candori și melodii: Taci lin, îngerii serii vin, seara vine și-a căzut zăpadă. * De ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul e zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții. Totul continuă a fi material: Fecioara Maria a legat rod ca un pom. * Lepădați-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi cum pomii își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lasă frunza uscată... însă aureolat: Toate turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre orașe: Din depărtate sălbăticii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în orașe să pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frumoasă, să fie gata totul cu soare(pînă la asfințit) pus în două corcii, să iasă și să meargă cu grijă arareori gonind caii pentru că ea a avut o soartă rea. Pentru a ține vii legăturile de familie, pui de căprioară să treci(întinzi drumul) puțin pe la sora ta să mîncați din același blid (să vă amintiți de copilărie) să fie cu folos. Să dormiți la geți și să mergeți în ceată astfel ca la toriștea sciților să spună de departe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise, ochi blânzi totuși, calzi, ușor umezi nu de lacrimi ci mai curând de însăși roua sufletului, de seva vieții, ochi de căprioară rănită. — E poetul Mihail Eminescu, oameni buni, ni s-a adresat medicul, e marele Eminescu al nostru, care, bolnav fiind, a plecat din spital, de la Doctorul Șuțu, și acum ne facem datoria să-l readucem la patul lui, în îngrijirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poezia e sângele meu” - Andante). Actul creator impune o comparație cu Meșterul Manole, altundeva se vorbește despre cuprinderea demiurgică a lumii: „În fiecare verb o bătaie a inimii, / în fiecare substantiv - o monadă, / în fiecare adjectiv - ochii apoși ai unei căprioare” (Epitaful cuvintelor). Forța ce propulsează eul spre găsirea „țărmului de aur” al poeziei nu poate fi decât erosul, care înseamnă idealizare și proiecție cosmică a iubitei. De aceea, absența ei este resimțită acut: „Ne-am despărțit ca două continente” (Poem
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
1970 la Editura Minerva, în redacția „Biblioteca pentru toți”, pe care o conduce din 1975 până la pensionare. A debutat în 1953, cu articole la ziarul „Steagul roșu” și cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social, Căprioara de smalț relatează istoria transformărilor sociale și individuale dintr-un sat oltean în perioada
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
roșu” și cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. Roman remarcabil prin tematică și mediu social, Căprioara de smalț relatează istoria transformărilor sociale și individuale dintr-un sat oltean în perioada interbelică și în primii ani după 1944. Personajul-narator e imaginat ca prototip al ascensiunii într-un meșteșug milenar, olăritul, care prin el se ridică până la artă
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
el se ridică până la artă. Tânărul începe o muncă în care descoperă mari satisfacții și, în ciuda greutăților familiale, prin tenacitate ajunge la împlinirea visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
culturale și lingvistice, se rețin, pe lângă tălmăcirile poemelor provensalului Frédéric Mistral (Mirèio, Calendau, Poemul Ronului) și a unor romane de Émile Zola, îndeosebi versiunile integrale, în versuri, ale operei celor doi mari reprezentanți ai comediei latine, Plaut și Terențiu. SCRIERI: Căprioara de smalț, București, 1961. Traduceri: M. I. Fetisov, Djambul Djabaev (1846-1945), București, 1955 (în colaborare cu Rima Kardaș); Majtényi Erik, Versuri alese, București, 1955 (în colaborare cu H. Grămescu); I. S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
Teatru. Comedia latină, București, 1978; Frédéric Mistral, Mirèio, pref. Valeriu Rusu, București, 1979, Calendau, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1983, Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
Valeriu Rusu, București, 1979, Calendau, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1983, Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
București, 1983, Poemul Ronului. Regina Jano, pref. Mircea Pădureleanu, București, 1988; Chiril Covalgi, După-amiază, pref. Ioan Grigorescu,, București, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Căprioara de smalț”, ST, 1962, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, „Căprioara de smalț”, VR, 1962, 4; George Gană, „Căprioara de smalț”, CNT, 1962, 25; Popa, Dicț. lit. (1977), 557-558; Popa, Ist. lit., II, 1036. M. Ds.
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
întoarce și găsește coliba aproape gata: «Dumnezeu mă ajută!» gîndi el mulțumit. Și construiesc așa, completîndu-se unul pe altul, băiatul ziua, priculiciul noaptea. În cele din urmă coliba e terminată. Pentru inaugurare băiatul hotărăște să-și ofere ca ospăț o căprioară, priculiciul, un mort. Unul aduce căprioara ziua, celălalt cadavrul, în timpul nopții. Cînd, a doua zi, tatăl vine să ia parte la ospăț în locul fripturii găsește pe masă un cadavru. - Hotărît lucru, fiule, nu vei fi niciodată bun de nimic, spuse
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dumnezeu mă ajută!» gîndi el mulțumit. Și construiesc așa, completîndu-se unul pe altul, băiatul ziua, priculiciul noaptea. În cele din urmă coliba e terminată. Pentru inaugurare băiatul hotărăște să-și ofere ca ospăț o căprioară, priculiciul, un mort. Unul aduce căprioara ziua, celălalt cadavrul, în timpul nopții. Cînd, a doua zi, tatăl vine să ia parte la ospăț în locul fripturii găsește pe masă un cadavru. - Hotărît lucru, fiule, nu vei fi niciodată bun de nimic, spuse el.” Judecata e nedreaptă. Un Stan Pățitul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la bătaie puținele mele cunoștințe de biologie, am dedus că stătuse pe umerii unui mamifer erbivor de statură mică, cu copite și cu fața prelungă. Există o mulțime de animale pe Pământul ăsta! Nu mi-au venit în minte decât căprioare, capre, oi, maimuțe, antilope, reni, măgari... Mi-era imposibil să-mi mai amintesc și altele. Am pus imediat craniul pe televizor. Nu arăta prea bine acolo, dar nu aveam alt loc la dispoziție. Ernest Hemingway l-ar fi așezat probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
m-am așezat la masă ca să răsfoiesc cărțile împrumutate de la bibliotecă. M-am uitat mai întâi la mamiferele erbivore de dimensiune mijlocie și le-am studiat, pe rând, structura scheletului. Erau mult mai multe decât mi-aș fi imaginat. Doar căprioare am găsit peste treizeci de specii. Am luat craniul de pe televizor, l-am pus pe masa din bucătărie și am început să-l compar cu fiecare fotografie din atlas. Într-o oră și douăzeci de minute am văzut nouăzeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]