16,527 matches
-
fum gros aidoma unei locomotive pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului. Mi-aduce aminte de serile din căsuța noastră din Sărătenii vechi, petrecute la gura sobei, pe genunchii tatii, care ne recita poezii „de la români'': „Afară ninge liniștit/ Și-n casă arde focul/ Iar noi pe lângă mama stând/ Demult uitarăm jocul/ E seară, patul e făcut/ Dar cine
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel de sus. Să nu uiți în grabă Legea pământească, Ia cu tine-un spic de dor și drag, Dorul de ogradă, De vorbă părintească Și de al căsuței tăcut prag. Nu uita vreo dată În străinătate Neamul tău și graiul strămoșesc, Că ai mamă, tată, Că ai soră, frate Și un suflet mare, românesc. Unde nu te- ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita nicicând de
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
cuptor, căldură, bine...Când îmi aduc aminte de casă, îndată mi se umple sufletul și inima cu căldură, căldură de nedescris și o senzație că zbor, și așa mi-i de bine, că nevrând începe să cânte totul în mine: - Căsuța noastră, cuibușor de nebunii... 2. Cine V-a predat primele lecții, care V-au marcat caracterul și viitorul? - Cine oare, dacă nu dragii și scumpii mei părinți mama Onița și tata Vasile, care din “scutece” mi-au altoit în prmul
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
mai frumoase amintiri... 3. Care lucruri Vă amintesc cel mai des de casa părintească? - Grea întrebare. Aici, în Toronto, unde clima este asemănătoare cu cea de la noi, foarte multe îmi amintesc de casă. În fiecare râu întâlnit văd Răutul și căsuța părintească de pe malul lui...iar în Canada foarte multe râuri mai sunt...Când mă deplasez cu automobilul pe autostrăzile ce leagă o localitate de alta și care neapărat trec prin pădurile mixte de arțar, stejar, ulm ș.a. am senzația, că
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
pe nume Igor Dodon. Da, păgân ... VI. ADIO... ÎNCHINATA MAESTRULUI ION UNGUREANU, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămădit S-a stins în dor și multă așteptare, Să vadă visul nostru împlinit: O Dacie în vechile-i hotare. Cu visul- acest măreț în
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
În chip de tandru, mândru curcubeu, La sfat cu sfinții printre staruri, Ajutat de îngeri și de Dumnezeu El va uni a noastre vitregite neamuri. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Citește mai mult La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Citește mai mult La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămăditS-a stins în dor și multă așteptare,Să vadă visul nostru împlinit:O Dacie în vechile-i hotare.Cu visul- acest măreț în suflet
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Lari și Iisusîn chip de tandru, mândru curcubeu,La sfat cu sfinții printre staruri,Ajutat de îngeri și de DumnezeuEl va uni a noastre vitregite neamuri.La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa...... VII. DOR ȘI AȘTEPTARE, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. DOR ȘI AȘTEPTARE De dor și așteptare azi pietrele suspina Și lacrimi curg șiroaie
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
dor,mi-e dor nespus, De timpu-acela-n neguri dus, De oamenii din satul meu Cu frica lor de Dumnezeu. Mi-e tare dor, mi-e dor de noi Copii orfani după război Crescuți de mame și bunici În satul cu căsuțe mici. Mi-e dor de-acei copii desculți La fiecare casă mulți, Ce-nvatau de mici să spună : -Sărut mâna,ziua bună Și la bătrâni și la vecini Și întâlnind pe drum străini, La preot și la-nvatator, Mi-e
MI-E TARE DOR de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379560_a_380889]
-
cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte,Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc,... XXII. OGLINDA, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015. Auzind despre căsuța cu o mie de oglinzi, Un cățel, curios din fire, șugubăț, cu ochi rotunzi, S-a gândit s-o viziteze ca să vadă el pe viu Ce mister poate ascunde. Tare i-a părut hazliu, Că de-ndată ce-a urcat
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cap plecat, priviri de ghiață, Suspicios și arțăgos, mârâind nemulțumit, De îndată ce-a intrat în locașul amintit, Blana-i s-a zburlit pe spate, speriat de câinii care, Din oglinzi rânjeau perfid, răutăcioși, cu-nfiorare. Citește mai mult Auzind despre căsuța cu o mie de oglinzi, Un cățel, curios din fire, șugubăț, cu ochi rotunzi,S-a gândit s-o viziteze ca să vadă el pe viuCe mister poate ascunde. Tare i-a părut hazliu,Că de-ndată ce-a urcat scările
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de iarnă / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC Autor: Doina Cotescu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului uneori, seara târziu, când somnul nu este leac mă gândesc cu nostalgie la casa de lângă lac o căsuță mititică, ascunsă de salcii dese
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC Autor: Doina Cotescu Publicat în: Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului uneori, seara târziu, când somnul nu este leac mă gândesc cu nostalgie la casa de lângă lac o căsuță mititică, ascunsă de salcii dese la bunica îndoită pe războiul ei când țese arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
lămpii ardea mirosea a gaz și-a fum, însă tare-mi mai plăcea! mâinile-i svelte torceau, firul pe mosor creștea adormeam noaptea târziu tot uitându-mă la ea a trecut repede vremea și bunica mea s-a stins iar căsuța dintre salcii acum a rămas un vis zidurile-s dărâmate, sălciile plâng pe ele acolo sunt îngropate toate dorurile mele Referință Bibliografică: căsuța de lângă lac / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
târziu tot uitându-mă la ea a trecut repede vremea și bunica mea s-a stins iar căsuța dintre salcii acum a rămas un vis zidurile-s dărâmate, sălciile plâng pe ele acolo sunt îngropate toate dorurile mele Referință Bibliografică: căsuța de lângă lac / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Cotescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
Proza > O IARNĂ DE COȘMAR Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului (Premiul al III-lea la Concursul „Alb Hoinar”, Ediția a II-a, februarie 2016, Vrancea) (inspirată dintr-un fapt real) Căsuța de la poalele muntelui părea gata să se prăbușească sub mormanul de zăpadă care o învelea. Veche și sărăcăcioasă, cu zugrăveala scorojită peste tot și ferestrele afumate, prin crăpăturile cărora vântul se strecura cu nonșalanță, ori de câte ori prindea ocazia, se bucura acum
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
să spună, în timp ce îi mângâie cu privirea pe toți, apoi își dădu duhul, strângând-o pe Măriuca ușor de mână, ca de rămas-bun. * Crăciunul și Anul Nou trecură pe nesimțite, într-o liniște mormântală. Cu hainele și sufletele cernite, locatarii căsuței uitate printre troiene nu mai trebuiră să-și facă griji cum îi vor da lui Ionică vestea neagră despre moartea părintelui său. Se stinsese în spital, la o zi după tatăl lui, chiar de Crăciun, când împlinise zece ani, fiind
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
pe veci probabil...... VII. O IARNĂ DE COȘMAR, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. (Premiul al III-lea la Concursul „Alb Hoinar”, Ediția a II-a, februarie 2016, Vrancea) (inspirată dintr-un fapt real) Căsuța de la poalele muntelui părea gata să se prăbușească sub mormanul de zăpadă care o învelea. Veche și sărăcăcioasă, cu zugrăveala scorojită peste tot și ferestrele afumate, prin crăpăturile cărora vântul se strecura cu nonșalanță, ori de câte ori prindea ocazia, se bucura acum
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
O mogâldeață de băiețel cu ochii mari și verzi, ascunși sub gene lungi și stufoase de culoare ... Citește mai mult (Premiul al III-lea la Concursul „Alb Hoinar”,Ediția a II-a, februarie 2016, Vrancea)(inspirată dintr-un fapt real)Căsuța de la poalele muntelui părea gata să se prăbușească sub mormanul de zăpadă care o învelea. Veche și sărăcăcioasă, cu zugrăveala scorojită peste tot și ferestrele afumate, prin crăpăturile cărora vântul se strecura cu nonșalanță, ori de câte ori prindea ocazia, se bucura acum
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
unde aveau saivane. Acum venea de la fata ei măritată la oraș, o luase un ceferist ce venise la bunica lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
zic eu ziua, dacă mai urcă bărbatul și pe la oi, stă mai mult cu tine, glumi vecinul ei, Ion Sfârlă.. -Oare crezi tu, Ioane, că eu nu m-am gândit? De asta mi-am făcut eu în astă vară o căsuță mai in spate, o tindă, o cameră, o cămară și-o bucătărioară, mă mut în ea și capul nu mă doare. Vor să mă vază, bine! Nu vor să mă vază, iar bine, fiecare cu aia mă-si. -Adică dacă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
moderat un soi de realitate eliptică, originală, o realitate trăită, în chipul unor culturi ancestrale și salvate de memorie:” Bordei de chirpici, cu vatră,/cuptor de lut ars, pentru pâine,/ așchii de veșnicie.(... / Pe ulița bisericii liniște de mormânt,/ printre căsuțe adieri de Duh sfânt,/ peste șanțuri, peste timp punți.Vezi? Auzi? Simți? Cânți? “( Elegii și nostalgii-Elegia satului ancestral p. 35).Pe deasupra acestor elemente expresioniste și detectabile, Florin T.Roman a venit cu un strat cultural și apolitic, părând a iubi
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un cânt de drag, de viață și lumină Ca un descântec. În vale, satul fumegă departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]