2,455 matches
-
Turcii erau superiori din toate punctele de vedere, iar între cetăți și restul țării se afla oastea otomană. Fără posibilitatea unui contact cu oastea moldovenească nu se putea rezista la infinit, pentru că nu avea cine să-i înlocuiască pe cei căzuți și cine să-i aprovizioneze pe cei vii, în timp ce turcii aveau toată libertatea de acțiune. Încă un fapt care a stârnit comentarii a fost inactivitatea lui Ștefan cel Mare în timpul asediului celor două cetăți. S-a încercat recent o explicație
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mult, dacă admitem că oastea polonă număra, la intrarea în Moldova, 120.000 de oameni. Wapowski și în Kronika polska se arată că au pierit mulți nobili și li se da numele celor iluștri, iar într-un registru numele nobililor căzuți se înșiră pe mai multe pagini. Polonii au pierdut un număr foarte mare de care, iar Fr. Papée crede că jumătate din ele au rămas în mâinile moldovenilor. Istoricul nu indică sursa, dar dacă avem în vedere că au trecut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu mersul soarelui pe cer. Plecată odată cu răsăritul de acasă, oastea descoperă urma miresei transfigurate totemic, după ce coboară din planul sacru și se reînscrie în social: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoaveleau căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele./ Dar când dădu/ Soarele-ndesearî,/ Ieșirăm la drumu cel mare/ Și detem peste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
greutate puteai privi!”. Imaginea opusă, a epuizării energiilor fertile, caracterizează în mod surprinzător celălalt tărâm: „Ce să vezi d-ta? Nici un pom nu mai era verde. Le căzuse frunza, și crăcile, și rămurelele, de erau ca despuiați. Pe jos, frunzele căzute erau făcute scrum de uscăciune”. Secătuirea energiilor roditoare afectează și planul sacrului, ca un paroxism al degradării, această imagine furnizând o explicație pentru jefuirea periodică a planului ordonat. Instanța epică insistă pe descrierea copacilor mistuiți, ca simbol al precarității echilibrului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de metri, ridicată pe o stâncă care adăpostește o bazilică subterană. Drumul care duce spre "Santa Cruz del Valle de los Caidos" se închide cu o largă platformă aproape dreptunghiulară, copie parcă a Escorialului, laturile fiind adăposturi ale criptelor celor căzuți, dincolo de care se află intrarea în bazilică și stânca purtătoare a impunătoarei cruci comune la capul celor morți. Mozaicul de deasupra criptelor, crucea gigantică flancată de sculpturi de mari dimensiuni, înfățișând pe Evangheliști și virtuțile cardinale, dau valoarea artistică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Biata mamă fu băgată cu forța în tren alături de celălalt, acum singurul băiat, de către brancardierii cu cruce roșie la braț care o lămureau asupra interdicției de a introduce cadavrul între cei vii, o asigurau că au luat toate datele celui căzut, că îi vor face o înmormântare creștinească, că îi vor comunica locul etc. Peste ani, când am auzit, în condiții de pace, un exercițiu cu alarmele antiaeriene, mi s-a trezit aceeași panică năpraznică, copleșitoare și de nestăpânit, pe care
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
poezie, 1987); "Intimitatea absenței" (1992; poezie); "Cântece de îngropat pe cei vii" (1993; poezie) ; "Fratele meu, străinul" (1995; poezie) ; "Titanic șvaițer. Momente și schițe" (1997, schițe); "Supraviețuitorul și alte poeme" (1997; poezie) ; "Complicitate" (1998; poezie); "Goliath" (1999, proză scurtă); "Îngerul căzut" (2001, poezie) ; "Bătrânul și Marta", (un romanț și câteva povestiri, 2002; "România pe înțelesul tuturor" (proză politică, 2003); "Gloria milei" (2003; poezie); Ce rost are să trăiești în România tranziției?" (2004; eseu social-politic); "Podul" (2004, teatru); "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dumitrașcu (1955-1990), a publicat mai multe volume de poezie, jurnale, corespondență. * Traduceri în franceză, rusă, germană, engleză, sîrbă, cehă, maghiară, macedoneană, italiană etc. Premii și distincții (selectiv) Premiul Uniunii Scriitorilor din România, în anul 2001, pentru volumul de poezie "Îngerul căzut" și în anul 2015, pentru romanul "Laika". A primit opt premii ale Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor pentru poezie, proză, eseu, istorie literară. Premiul "Nichita Stănescu" al Serilor de poezie de la Desești pentru volumul "Intimitatea absenței" (1992) și pentru volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în anul 2015, pentru romanul "Laika". A primit opt premii ale Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor pentru poezie, proză, eseu, istorie literară. Premiul "Nichita Stănescu" al Serilor de poezie de la Desești pentru volumul "Intimitatea absenței" (1992) și pentru volumul "Îngerul căzut" (2002); Premiul Salonului Internațional de Carte de la Oradea pentru "Titanic șvaițer. Momente și schițe" (1997) și "Complicitate" (1998); Premiul de excelență al revistei "Convorbiri literare" (1999); Premiul "George Bacovia" al revistei "Ateneu" pentru întreaga activitate literară (2000); Premiul "Hyperion" al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și schițe" (1997) și "Complicitate" (1998); Premiul de excelență al revistei "Convorbiri literare" (1999); Premiul "George Bacovia" al revistei "Ateneu" pentru întreaga activitate literară (2000); Premiul "Hyperion" al Ministerului Culturii din România și al Fundației Culturale "Hyperion" pentru volumul "Îngerul căzut" (Ipotești, 2002); Premiul Festivalului de literatură româno-canadian "Ronald Gasparic" (Iași, 2008); Premiul Național de Poezie "Poesis", Satu Mare, octombrie, 2008; Premiul "Balcanica" al poeților din Balcani, Brăila, 2010; Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A, în anul 2000 și Meritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în ultimele zile ale anului 1954, dobândisem de la faimosul anticar Sterescu, la care mă introdusese Labiș, un exemplar virgin din marea Istorie călinesciană (compendiul îl posedam încă din ultima clasă de liceu). Divinul critic mi se înfățișa ca un înger căzut, însă unul de rang înalt, un principe luciferic... Prin asemenea lecturi subversive evadam din marasmul ideologic, din mizeria cotidiană a "socialismului" aflat în etapa sa cea mai represivă. Încetul cu încetul ne formam o conștiință literară, ne pregăteam sufletește să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru a forța ușile, pentru a obține spațiu de publicare, accesul în reviste, în edituri... Îi citesc și îi admir pe mulți dintre colegii mei de generație, succesele lor sunt oarecum și ale mele. La fel, port doliu după cei căzuți, după Madi, acuma după Crăciun... Ce (mai) e generația '80 pentru literatura română? Din nou, mi-e greu să îți răspund competent. E sigur că existăm, că am dat cărți bune și personalități puternice. Și e evident că suntem vii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot sângele! Dacă e așa, s-a demascat! Înhățați-l! Poezia mai este lupta lui Iacov cu Îngerul...! Dar care din cei doi a rătăcit drumul și bate câmpii, Iacov (poetul) sau îngerul? Ce treabă are în această luptă "îngerul căzut" cu care te-ai înfățișat lumii? Omul e o drojdie de înger. Sau altfel: omul este rebutul de la facerea lumii ideale, cea cerească. Sau altfel: omul este fantezia artistică a lui Dumnezeu, cel plictisit de mișcarea fără rest, eternă, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o ridice, ca fiecare să poată vedea din acea muncă ce mulți oameni au fost acolo. Alții spun că în acel loc a fost o bătălie cu mari pierderi de amândouă părțile și că au fost îngropate aici trupurile celor căzuți." Solul polon era sceptic cu privire la aflarea adevărului, pentru că "oamenii aceștia sunt simpli și nu se gândesc să păstreze adevărul asupra lucrurilor vrednice de luare aminte." Novaci. Sat, situat în partea de sud-vest a comunei Duda, plasa Podoleni, la distanța de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin adresul cu nr. 1644, încredințând că prea înălțatul domn a încuviințat încheierea supusă de către Extraordinarul Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați, până la al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui comandirului garnizonului din Galați”. În ordinul nr. 3.205 al Hătmăniei către Garnizoana Galați, erau menționate instrucțiuni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 10 leghe de aici, am întâlnit pe țărm doi oameni de pe nava mea, atât de speriați de lovituri, că nici nu puteam să-i recunosc... Pământul a rămas atât de distrus, că îți era greu să-l privești: arbori căzuți, munți pârjoliți, totul fără frunze ori iarba"! Povestea lui Nuñez Cabeza de Vaca se derulează pe mai departe cu alte imagini de coșmar: plecând cu amiralul Panfilo Navarez spre Florida, un uragan distruge navele lângă țărm, echipajele (600 de marinari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
clipă că o să ne prindă. Am luat-o Înapoi spre centru. La 116 am ochit unul și-am coborît, dar bețivul s-a ridicat și-a plecat Înainte să ne-apropiem de el. Un tip ponosit cu o gură mare, căzută, a intrat În vorbă cu Roy. Era tot un prăduitor. - Poponaru’ a pus-o din nou. Două bețe și-un ceas la Strada 96. Roy a mormăit ceva și s-a uitat În ziar. Tipul continua să vorbească tare. - Unu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a fost mai lungă, neavând bani](Ibidem, pp. 182-183.). Noi reclamam, bineînțeles fără rezultat, un medic pentru Vintilică, suferind de o erupție. Eu cerusem să pot veni într-un spital la București pentru a vedea un dentist; trimisesem chiar plombagiul căzut, ca piesă de convicție, și insistând asupra unei infecții probabile. După nenumărate demersuri și scrisori oficiale, au refuzat ducerea la București, dar au permis doctorului Fessler să vină prin propriile lui mijloace aici. Într-adevăr, cu multă bunăvoință și pot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vor împușca șefii, nu vrăjmașii; că germanii, cu pretenția de a fi primul popor din lume, era cel mai prost, căci se lăsa târât într-o luptă care, cu cât ținea mai mult, cu atât va fi spre paguba lor, căzuți chiar sub ni velul ru șilor ajunși la republică. Aceste vorbe, fiind acum în gura fiecărui soldat, erau garanția cea mai sigură unde va fi victoria. O armată atât de demoralizată pierde beneficiul oricărei organizări, oricât de perfectă ar fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu acest tumult se desfășura și o destul de intensă viață culturală, despre care și azi mărturisesc edificiile celor două teatre, Comunal și Lyra, după cum ar fi mărturisit și impunătoarea clădire a cine matografului Passalaqua, cu parter, loji, balcoane și galerie, căzută victimă demolărilor din epoca lui Ceaușescu. Nici un turneu important al trupelor teatrale sau de operă, bucureștene și chiar străine, nu ocolea Brăila. Erau apoi, ca factori semni ficativi ai dinamismului cultural, bibliotecile publice foarte bune, cum era aceea a primăriei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
schimbării Planeta pe care o locuim e perfectă și, În același timp perfectibilă. Anume am ales această contradicție, pentru a sublinia existența unui echilibru dinamic al feței planetei care este relieful, În așa fel modelat Încât orice picătură de apă, căzută oriunde, pe un vârf de munte de exemplu, ajunge, dacă nu se evaporă, În mare; mai curând ori mai târziu. Asta, pentru a avea de unde se evapora pentru a deveni precipitație, oriunde pe fața Terrei. Responsabilă de soarta agitată a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și în zilele noastre se pot da exemple concludente și caracteristice (tradiția se menține). Rezervațiile naturale din România care cuprind mari zone forestiere, sunt ocrotite de lege. Legea însă are o „portiță”: se permite scoaterea din zona protejată a copacilor căzuți. Ca urmare, vin trimișii băieților deștepți și doboară o mulțime de copaci sănătoși (de preferință cei mai sănătoși), după care, în deplină concordanță cu prevederile legii, acești copaci „căzuți” sunt scoși și comercializați în țară sau în străinătate de „băieții
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
legendă și adevăr Cele patru frumuseți naturale de la limita județelor Neamț și Harghita sunt cu siguranță Lacul Roșu, Piatra Altarului, Gâtul Iadului și Lacul Bicaz. Haideți să le parcurgem împreună! Lacul Roșu, Lacul însângerat, lacul înjunghiat de trunchiurile unor brazi căzuți „în luptă” are o legendă formidabilă. Se spune că, cu mult timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi griverzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
plăcută burlăcie, fără grijă de nevastă și copil, năpăstuiți de multă vreme, Nae Davidescu ar putea fi luat, după Înfățișarea lui de acum, ca apar ținând unei generații imediat precedente [generației] mele, ju decând numai după fața lui veștedă, obrajii căzuți, gingiile goale, privirea ostilă, spinarea mult adusă, decrepit și sinis tru cacochimen pe care-l zăresc noaptea, târziu, pe bulevard, pân dind pe după [câte] un stâlp femeile singure În stație; sau la o masă de bodegă cu altele alese printre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
peste pântecele ei, mai pomenesc Încă și azi, ca la amintirea unui prăpăd sau cataclism, incendiu, inun dație sau cutremur, de această creatură, forță elementară a naturii primitive și fericite, izbucnită brusc printre instinctele amorțite ale pașnicului oraș moldovenesc - și căzută, În cele din urmă, la picioarele celui mai neînsemnat din ceata tuturor ușernicilor ei, Într-o amăgeală a ei supremă de dragoste pe viață și pe moarte, curmată printr o Înghițitură de esență de oțet. SIGHIȘOARA, BURGUL MEDIEVAL DE PE TÂRNAVE
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]