3,434 matches
-
turistic), Azuga (4 hoteluri de schi, 6 hosteluri, 15 vile și 17 pensiuni), Județul Prahova; Păltiniș (2 hosteluri, 6 vile, 2 cabane și 8 pensiuni), Rășinari (14 pensiuni), Tilișca (2 pensiuni), Râul Sadului (3 pensiuni), Gura Râului (1 hotel, 2 cabane și 16 pensiuni), Sadu (7 pensiuni), Orlat (3 pensiuni), Cârta (3 pensiuni), Tălmaciu (3 pensiuni), Tălmăcel (4 pensiuni), Jina, Miercurea Sibiului și Poplaca (cu câte o pensiune), Nucet (2 pensiuni), Sibiel (5 pensiuni), Cârtișoara (3 pensiuni), Avrig (7 pensiuni, 3
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și 16 pensiuni), Sadu (7 pensiuni), Orlat (3 pensiuni), Cârta (3 pensiuni), Tălmaciu (3 pensiuni), Tălmăcel (4 pensiuni), Jina, Miercurea Sibiului și Poplaca (cu câte o pensiune), Nucet (2 pensiuni), Sibiel (5 pensiuni), Cârtișoara (3 pensiuni), Avrig (7 pensiuni, 3 cabane) Județul Sibiu. Complexe balneare: Herculane - 2 (E1100 și E300) județul Caraș Severin; Bala, județul Mehedinți; Călimănești (Sindicate - 525 locuri), Olănești - 2 unități, județul VÎlcea. Vilele sunt unități de cazare de veche tradiție În turismul de odihnă și de tratament din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de odihnă și de ospeție. Principalele localități cu vile sunt: Codlea, Poiana Brașov, Predeal, PÎrîul Rece județul Brașov; Herculane județul Caraș Severin; Gura Văii județul Mehedinți; Bușteni, Sinaia județul Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de vulturi”, „case de ospeție” etc., joacă unul din cele mai importante roluri În turismul românesc, În special În formele sale de weekend și de drumeție. De dimensiuni variabile, fie ele din lemn sau din piatră, amplasate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unul din cele mai importante roluri În turismul românesc, În special În formele sale de weekend și de drumeție. De dimensiuni variabile, fie ele din lemn sau din piatră, amplasate pe văi În șei sau sub vîrfurile stîncoase ale munților, cabana este mai mult decît un loc de cazare și de masă, ea este de fapt o instituție socială și culturală. Pentru a Înțelege mai bine rolul pe care acestea Îl indeplinesc În turism arătăm că În acei masivi În care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și de masă, ea este de fapt o instituție socială și culturală. Pentru a Înțelege mai bine rolul pe care acestea Îl indeplinesc În turism arătăm că În acei masivi În care acestea nu există, lipsesc și turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ea este de fapt o instituție socială și culturală. Pentru a Înțelege mai bine rolul pe care acestea Îl indeplinesc În turism arătăm că În acei masivi În care acestea nu există, lipsesc și turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Înțelege mai bine rolul pe care acestea Îl indeplinesc În turism arătăm că În acei masivi În care acestea nu există, lipsesc și turiștii. Iată principalele cabane: Sugag - 3 cabane În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În (Șureanu, și una la CÎlnic), județul Alba; Arefu - 3 cabane (Cumpăna, Capra, Valea cu Pești), Lerești (Voina), DÎmbovicioara (Brustureț), județul Argeș; Poiana Brașov (Cristianul Mare, Postăvarul, Poiana Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Junilor etc.), Bran (Castel), Zărnești (Curmătura, Plaiul Foii, Gura RÎului), Predeal - 6 cabane (Diham, Belvedere, Mălăești, Trei Brazi, Poiana Secuilor, SÎmbăta), Timiș (Timișul de Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni (RÎul Vadului), Horezu (2 cabane pastorale la Roman și Păvăleanu) județul VÎlcea. Hanurile, sunt o prezență activă, mai ales În lumea automobiliștilor, oferind servicii de cazare, masă, agrement, cum ar fi cele de la: Sebeș - 118 locuri, județul Alba; Rucăr (42 locuri) și DÎmbovicioara (Piatra Craiului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cazare (unde se respectă regula ca la un loc de cazare să corespundă cca 1,5-2 locuri la masă), ca și În afara acestora pe marele sau micile trasee turistice, În aproprierea sau În incinta unor obiective turistice, sau la cabane, fie ele de creastă sau de vale. Numărul unităților gastronomice din Carpații Meridionali, structura acestora, numărul locurilor de deservire ca și locul amplasării lor, corespund În mare măsură exigențelor actuale impuse de circulația turistică internă și internațională din zonă. 3
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mărului și Caransebeș - Muntele Mic, iar din cea dea a doua magistrală, respectiv din sud, se desprind spre nord numeroase artere ce fac accesibilă vizitarea a numeroase obiective: TÎrgoviște - Moroeni - Sinaia, CÎmpulung Muscel - Rucăr -Moeciu - Bran - Râșnov - Brașov; CÎmpulung Muscel - Cabana Voina, Domnești - Brăduleț, Tigveni - Sălătrucu, RÎmnicu VÎlcea - Olănești, Tomșani - Costești, Horezu - Vaideeni Polovragi, Baia de Fier - Polovragi, Bengești - Ciocadia - Novaci, Arcani - Runcu. În al treilea rînd, cele două șosele paralele de o parte și de alta a lanțului montan sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care marcajele turistice conduc turiștii spre cele mai frumoase și interesante obiective, alegând variantele cele mai ușoare și mai ferite de pericole, Înțelegem mai bine rolul pe care ele sunt chemate să le Îndeplinească În turism. Fără marcaje și fără cabane, puțini turiști s-ar aventura În drumețiile montane, iar În cazul stațiunilor balneare și de odihnă, fără aceste călăuze - care ar trebui să fie omniprezente - cîte obiective din perimetrul acestora și din Împrejurimile lor ar mai putea fi vizitate de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lor ar mai putea fi vizitate de turiști? În general vorbind, marcajele sunt de două feluri, de orientare și de dirijare și ele pornesc În principal din localitățile și punctele cele mai favorabile de acces (gări, autogări, stații de autobuze, cabane, stațiuni balneare etc.). Cele mai dense, mai bine executate și mai riguros Întreținute marcaje din Carpați Meridionali (ca și din cei românești) sunt În Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație directă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai intensă În primul rînd În Munții Bucegi, urmată de cei a Făgărașului, intensitatea acesteia a fost mai scăzută În ceilalți masivi. În zona montană de creastă, se practică de regulă un turism itinerant cu segmentări și scurte staționări la cabane, aspect ce Își pune pecetea asupra mediei sejurului la aceste unități, care este de regulă mică doar de 1-2 zile. Dacă privim mișcarea turistică pe categorii de unități de cazare, se observă că ponderea cea mai mare este deținută de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o notă În plus ce o conferă atracției turistice. La aceasta, amintim și faptul că pentru anumite zone și altitudini, cum ar fi zona alpină montană, sunt elemente ce dau siguranță călătoriilor turistice. În această categorie am nominalizat În principal „cabanele” care oferă condiții pentru drumeția montană. Înțelegem desigur, rolul acestora mai bine, dacă neam imagina că În Făgăraș nu ar fi nicio cabană, atunci cîți dintre noi ar mai avea curajul să se aventureze În excursii În acest masiv. De
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zona alpină montană, sunt elemente ce dau siguranță călătoriilor turistice. În această categorie am nominalizat În principal „cabanele” care oferă condiții pentru drumeția montană. Înțelegem desigur, rolul acestora mai bine, dacă neam imagina că În Făgăraș nu ar fi nicio cabană, atunci cîți dintre noi ar mai avea curajul să se aventureze În excursii În acest masiv. De aceea cabanele Îndeplinesc astăzi un rol dublu În turism, atât de bază de cazare cât și ca obiectiv de atracție turistică. Alături de baza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oferă condiții pentru drumeția montană. Înțelegem desigur, rolul acestora mai bine, dacă neam imagina că În Făgăraș nu ar fi nicio cabană, atunci cîți dintre noi ar mai avea curajul să se aventureze În excursii În acest masiv. De aceea cabanele Îndeplinesc astăzi un rol dublu În turism, atât de bază de cazare cât și ca obiectiv de atracție turistică. Alături de baza materială de cazare și gastronomică, o puternică forță de atracție turistică o prezintă cea de tratament balnear, iar În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu butelii și aragaze, pentru ca turiștii să-și poată pregăti la nevoie hrana). În acest sens, În prețul de cazare și parcare să fie incluse și cheltuielile generate de asigurarea acestor condiții; d) organizarea unui sistem (a unei rețele) de cabane, care să aibă În vedere cîteva principii care stau la baza formelor de turism pe care le deservesc. Astfel, acestea trebuie să deservească: - populația zonei, necesitățile sale de destindere, a localităților existente pe o rază pînă la 100 km; - amatorii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acestea trebuie să deservească: - populația zonei, necesitățile sale de destindere, a localităților existente pe o rază pînă la 100 km; - amatorii de turism montan; - doritorii pentru practicarea sporturilor de iarnă sau a celor extreme. În primul caz, pot fi incluse cabanele de joasă altitudine și ele trebui să Îndeplinească tot mai mult rolul de „cabana de duminică”, sau de weekend. Frecvența acestora la distanțe de circa 10-15 km una din alta, trebuie să elimine supraaglomerarea unui spațiu destinat odihnei (destinderii). În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o rază pînă la 100 km; - amatorii de turism montan; - doritorii pentru practicarea sporturilor de iarnă sau a celor extreme. În primul caz, pot fi incluse cabanele de joasă altitudine și ele trebui să Îndeplinească tot mai mult rolul de „cabana de duminică”, sau de weekend. Frecvența acestora la distanțe de circa 10-15 km una din alta, trebuie să elimine supraaglomerarea unui spațiu destinat odihnei (destinderii). În această categorie pot intra și cabanele din zona subcarpatică și chiar de dealuri și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trebui să Îndeplinească tot mai mult rolul de „cabana de duminică”, sau de weekend. Frecvența acestora la distanțe de circa 10-15 km una din alta, trebuie să elimine supraaglomerarea unui spațiu destinat odihnei (destinderii). În această categorie pot intra și cabanele din zona subcarpatică și chiar de dealuri și ele să ofere posibilitatea de cazare (inclusiv căsuțe și corturi) pentru a prelungi staționarea turiștilor În zonă. Economia de carburanți care ar trebui mai mult analizată În contextul prețurilor actuale implică În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vedere și măsuri speciale pentru asigurarea curățeniei, inclusiv de educație a turiștilor În acest sens, care de regulă pe timpul deplasărilor În scop turistic Își permit multe libertăți de limbaj, de comportament, de vestimentație, etc. În cel de-al doilea caz, cabanele de altitudine medie să constituie o invitație la drumeție, mijloc de recreere, cabane de tranzit sau cu posibilitate de staționare (cazare, alimentație). Cabanele de mare altitudine, eventual de creastă, care să se adreseze turiștilor excursioniști Încercați, cu experiență și echipament
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]