2,024 matches
-
misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din planul prezentului interiorizează destinul eroului istoric văzut ca simbol. Compozițional, romanul este conceput ca un monolog interior, formulă adecvată atâta timp cât nu coboară în idealizare naivă și în simplă explicitare. În Capriciu (1972), C. exersează o altă formulă, subsumabilă romanului de analiză psihologică, iar Dumnealui și Eva (1973) e un roman ironic și umoristic. Scriitorul reia și dezvoltă în stil personal romanul (neterminat) Minunile Sfântului Sisoie de G. Topîrceanu: umanizează personajele supranaturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
pasteluri spiritualizate și madrigale irizate de sentimentul trecerii inevitabile a timpului. SCRIERI: Inorogul nu moare, București, 1970; Prințul de aur, București, 1971; Societatea pentru crearea unui fond de teatru român (în colaborare cu Maria Lambucă), pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Capriciu, București, 1972; Dumnealui și Eva, București, 1973. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Constantin Cuza, „Inorogul nu moare”, RL, 1970, 33; Voicu Bugariu, „Inorogul nu moare”, AST, 1970, 9; Voicu Bugariu, „Prințul de aur”, AST, 1972, 1; Alex. Ștefănescu, „Prințul de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
Inorogul nu moare”, RL, 1970, 33; Voicu Bugariu, „Inorogul nu moare”, AST, 1970, 9; Voicu Bugariu, „Prințul de aur”, AST, 1972, 1; Alex. Ștefănescu, „Prințul de aur”, LCF, 1972, 9; Valeriu Cristea, „Prințul de aur”, FLC, 1972, 12; Emil Manu, „Capriciu”, AST, 1973, 1; Valeriu Cristea, Literatura facilă, RL, 1974, 1; A. Ghermanschi, „Dumnealui și Eva”, AST, 1974, 1; Grigore Cojan, Amintiri cu scriitori brașoveni, Brașov, 2000, 201-210. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
părerea că serviciul social ar trebui să fie obligatoriu pentru toți intelectualii noștri, pentru toți cei ce trăiesc de pe urma statului. Vreau să insist din nou asupra acestui lucru. Acțiunea noastră de luminare a satelor și de cercetare nu este un capriciu, cum s-a afirmat de mulți. Este o necesitate absolută. Noi înțelegem că viața în satele noastre trebuiește astfel organizată încât satul să se poată conduce singur, să nu tot aștepte de la stat mântuirea, ci să fie în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
angajați nu cunosc modele de promovare, criterii clare, despre care să dețină informații încă de la angajarea în organizația respectivă. Situațiile cele mai dificile apar în cazul salariaților cu studii medii din întreprinderile foarte mici, unde promovarea pare să fie un capriciu al managerului și este, de fapt, confundată cu premierea (de cele mai multe ori o sumă modică de bani pe care, pentru a o obține, angajatul are de făcut o normă cu mult peste puterile lui). Acest tip de premiere acționează ca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Repet: libertățile publice, fără cetățeni liberi, conștienți de rolul și rostul lor în economie și în societate sunt cu adevărat forme fără fond. Oricât ar părea de paradoxală această concluzie, cred că tranziția unui regim de autoritate, nu impus de capriciul arbitrariului, ci sprijinit pe adeziunea morală și materială a majorității conștiente a națiunii, impus de reprezentanții autorizați ai liberalismului, este uneori necesar, tocmai pentru a întări și a garanta pentru viitor temeliile economice și sociale indispensabile ale libertăților publice.[...] Dictatura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
știe de ce, pe o măsuță curioasă, într-o zi dispărută pentru totdeauna, acel 22 iulie 1905, în străfundurile Siberiei. Da, franțuzoaica mititică ce-și sărbătorea în ziua aceea cei doi anișori, copila ce-l privește pe fotograf și, dintr-un capriciu inconștient, își crispează degetele incredibil de mici de la picioare, permițându-mi astfel să mă strecor în ziua aceea, să-i simt atmosfera, timpul, culoarea...” Închideam ochii, atât de amețitor mi se părea misterul acelei prezențe copilărești. Copila aceea era... bunica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de frunze și de flori, purtând în ea rodul unei întregi civilizații. Da, grefa aceasta era franceza. Și grație acestei ramuri înflorite în noi am pătruns, seara, în loja pregătită să primească perechea imperială la Comedia-Franceză. Am despăturat programul: Un capriciu de Musset, fragmente din Cidul, actul al treilea din Femeile savante. Pe atunci nu citisem nimic din toate acestea. O ușoară schimbare a timbrului vocii Charlottei ne-a permis să ghicim importanța acestor nume pentru locuitorii Atlantidei. S-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de la plecarea lui. Astfel s-a golit încetul cu încetul casa din Neuilly - femei și bărbați se aplecau să o sărute pe Charlotte și, cu un aer foarte grav, îi spuneau să se poarte frumos. Timpul acela straniu își avea capriciile lui. Pe neașteptate, cu repeziciunea săltăreață din filme, una dintre mătuși s-a îmbrăcat în alb, s-a lăsat înconjurată de rude adunate în jurul ei cu graba din cinematograful de epocă, pentru a se îndrepta în pas vioi și sacadat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
femeiesc, la trupurile femeilor. Toate celelalte gânduri erau complementare, accidentale, derivate. Da, recunoșteam că a fi bărbat însemna să te gândești neîncetat la femei, că bărbatul nu era altceva decât un visător de femei! Și că asta deveneam... Printr-un capriciu comic, pagina de ziar, alunecând pe covor, se întorsese. Am luat-o de jos și atunci, pe dos, le-am zărit pe cele trei femei de la începutul secolului. Nu le mai văzusem niciodată, considerând reversul acelei tăieturi din ziar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
of the Qur’"n, Leiden, E.J. Brill. Ea combate, de pe pozițiile unui partizan al liberului arbitru, unele concepții bazate pe pasaje coranice scoase din context: că Dumnezeu ar predestina acțiunile omului, ca indurarea și iubirea Lui ar fi dictate de capriciu, ca atotputernicia Lui înseamnă acțiuni după bunul plac. Autorul face acest lucru invocând o multitudine de contexte și aprofundând, cu această ocazie, si semnificația mai multor nume divine importante: al-H"d, al-Ghafór, al-‘Afów, al-Taww"b, al-Ra≤m, al-Wadód. La
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de apreciere, un sistem anarhic în care legea este considerată un capriciu și nerespectarea ei o condiție sine-qua-non a supraviețuirii. În centrul acestui univers haotic tronează ,,eminentul" profesor Marius Chicoș Rostogan, cel care adoptă și experimentează cu entuziasta aprobare a inspectorilor la fel de ,,competenți", noua metodă intuitivă, ținta satirei caragialiene, dezvăluită ca pandant
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Madame Vintilă, călătorul și soția lui sunt tipuri caragialiene (micul funcționar, cocota adulterină, cuplul de vilegiaturiști) mai adânc personalizate și umanizate, iar anumite scene dezvoltă în același sens găunoasele și sincopatele pseudoconversații din "șarjele de atelier" ale lui Caragiale: Ștefan: Capricii. [...] I-ai vorbit? Bogoiu (evaziv): Daa... Ștefan: Și? Bogoiu (același joc): dee... Ștefan: Cam puțin. Daa...Dee... Ce spune? Bogoiu (deodată devenit solemn): Dragul meu... Vezi... Viața... Înțelegi... Ștefan (îl priveste atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Preluarea și prelucrarea originală a acestui etalon este realizată pe un plan superior de către Mircea Eliade, prin includerea unei neașteptate dimensiuni metafizice în caracterul personajului de această factură. Dacă la mediocrul Nae, iubirea simultană a două femei e un simplu capriciu aparent periculos, un viciu care-i stimulează șiretenia instinctului de conservare, la cerebralul Pavel Anicet din Întoarcerea din rai, divizarea pasiunii între Una și Ghighi echivalează cu pierderea unității sinelui prin scindare, este deci generatoare de o suferință percepută acut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu doar al comunicării, ci chiar al viețuirii autentice. Nu în ultimul rând, absurdul se întrevede la Caragiale în intuiția nonsensului existenței, revelat atât prin "tăcerea" grăitoare a lui Anghelache, cât și prin absolutizarea rolului hazardului, al contratimpului sau al capriciului unei instanțe metafizice care penalizează categoric orice hybris. Este drept că nici victimele acestei forțe superioare, nici ea însăși nu sunt absurde, ci, mai degrabă, antrenate într-o confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil al omului. Ducând la extrem
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
e viața [...]. Trecem unii pe lângă alții, cari am putea deveni cei mai buni priteni, dacă ne-am cunoaște mai bine, și ne cunoaștem, totuși, numai o clipă, în treacăt, pentru a ne grăbi înainte, neștiind nici noi unde, acolo unde capriciul sau inconștientul întâmplării ne duce pe fiecare în mod fatal..."157 În privința limbajului, nu doar jocul de-a absurdul din discursul auctorial îi marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sudică a Marei Bariere de Corali se găsesc insulele: Lady Elliot, Lady Musgrave, Heron, Great Keppel, Brampton; În centrul recifului: Lindeman, Long Island, Hamilton, Withsunday, South Molle, Daydreman, Hook; În nord: Magnetic, Orpheus, Hinchinbrook, Badarra, Dunk, Fitzroy, Lizard, Green Island. CAPRICII CLIMATERICE Conform lucrărilor de specialitate se disting pe continentul australian cinci zone climaterice:1.Zona tropicală nordaustraliană, umedă vara, cu temperaturi ridicate tot timpul anului; 2.Zona Queensland, cu ierni lipsite de precipitații și temperaturi medii; 3.Zona de coastă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sub formă de pâlnie etc. Ciudățeniile pământului lor natal au devenit o sursă nesfârșită de fascinație pentru turiști. Sortiment bizar de faună nativă: mamifere care depun ouă, șobolani care mănâncă pitoni, păianjeni care mănâncă păsări și crocodili care mănâncă crocodili, capricii ale naturii, datorat epocilor de evoluționistă de izolare. În erele mezozoică și terțiară, marsupialele erau răspândite În Europa, America de Nord și de Sud. Dispărute odată cu mamiferele superioare, din alte zone ale lumii, marsupialele sau menținut În continentul australian, datorită izolării sale52
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Opera House, Sydney Tower, Bondi Beach, Manly, Parramatta River, Olympic Park, Taronga Zoo, Jamieson Valley, Blue Mountains. În funcție de durată un astfel de zbor (2090 minute), se Încadrează și prețul Între 250 și 600 de dolari australieni de persoană. Scump, dar capriciile costă! O extravaganță și mai mare o constituie zborul cu balonul, o magică aventură aeriană, ocazie rarisimă din Munții Albaștri - Valea Hunter - Sydney. După turul de oraș și a Împrejurimilor Încântătoare, croaziere romantice În larg, zboruri magnifice cu elicopterul 400
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vite mari, mai ales pentru carne. Rămânem oarecum surprinși când aflăm că de fapt toată răspunderea fermei apasă doar pe familia proprietarului, compusă din trei persoane. Numai În anumite situații apelează la serviciile unor muncitori sezonieri. În rest, depind de capriciile naturii, de credite bancare și de contractele Încheiate pentru achiziționarea vitelor de către firme particulare pentru 336 consumul local, dar mai ales pentru export, prețurile de achiziție a cărnii fiind corelate cu calitatea și greutatea vitelor. Agroturismul le aduce un mic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
privea jocul fascinant al naiadelor. Când se hotăra asupra unei fete, arunca o floare de iasomie În piscină. Fericita aleasă, stârnind pizma celorlalte, trecea direct prin ușa foișorului În cea de-a treia piscină, rezervată special sultanului, atentă la satisfacerea capriciilor stăpânului atotputernic. Privesc Îndelung piscinele din foișorul rămas Încă În picioare și parcă aud, În susurul apei, povești de dragoste, scene de gelozie, invidii de mult uitate. În urma seismului din 2006, o mare parte din zidurile Înnegrite de vreme s-
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a determinat pe cel psihologic 21. Astfel de manifestări ale caracterului, în care se credea că se descoperă efectele unei singure "umori" corporale, erau numite în Anglia "humorous". Se aveau în vedere în special niște însușiri precum unilateralitatea înțepenită sau capriciul și excentricitatea. Limbajul acesta apare la doi contemporani mai tineri ai lui Shakespeare. Robert Burton (Anatomy of Melancholy, 1621, I, 3, 1, 2) descrie oamenii care sînt "humorous": cînd rîd din toată inima, cînd plîng fără nici un motiv din afară
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a humorului; dar nu marele humor se afla la bază. Goethe credea că humorul nu ar avea nici o stabilitate și nici o lege în el însușiși de aceea degenera ușor, mai curînd ori mai tîrziu, în melancolie și într-un prost capriciu (cf. scrisoarea către Zelter, din 30 octombrie 1808). El explica chiar că cel care interpretează viața într-un chip serios și amar nu ar putea fi humorist; humoristul, spune el, este preocupat mai mult de propria dispoziție sufletească decît de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cf. capitolul IV) și mai ales elementul de simpatie se estompează. Se poate întîmpla să azvîrlim cu obiectele în toate părțile ți să le punem la încercare în diferite combinații, ca să ne bucurăm de propria noastră forță și de propriul capriciu. Sau să privim realitatea ca pe ceva îndepărtat, oarecum printr-un ochean întors. Sau să ne bucurăm doar de jocul formelor și al culorilor, indiferenți la existențele reale aflate în spatele lor. Astfel tînărul din Paa Vidderne Pe culmi al lui
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]