4,620 matches
-
într-un articol celebru din 1949. Potrivit lui, munca economistului se poate descompune în două faze. Prima, preștiințifică, constă în adunarea faptelor legate de fenomenul de studiat. A doua fază, realmente științifică, constă în aranjarea acestor fapte sub formă de relații cauzale, constitutive unui "model" care să furnizeze o reprezentare inteligibilă a fenomenelor. Prima fază ține de o viziune, ea este direct sub influen-ța ideologiei. În schimb, cea de-a doua fază este complet străină de ideologie, deoarece ar rămî-ne tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
poate fi obiectivă. "Cultura spune Weber este un decupaj fin din infinitatea fără sens a lumii, decupaj căruia i se conferă sens și semnificație din punct de vedere uman". Cunoașterea economică este, de aseme-nea, una nomologică, adică referitoare la conexiuni cauzale uniforme. Stabilirea unor astfel de regularități nu este scopul, ci un mijloc de cunoaștere. Toți indivizii istorici se ancorează în anumite idei-valori, în calitatea lor de ființe culturale, care dețin o anumită atitudine față de lume și caută să-i confere
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este bazată pe astfel de presupoziții subiective. De asemenea, cu-noașterea economică este considerată ca avînd un caracter teleologic. Ideile-valori ale cercetătorului și epocii sale sunt, cum spuneam, subiective, ele determină obiectul cercetării și amploarea sau profunzimea acesteia, în infinitatea conexiunilor cauzale. Dar adevărul științific nu poate fi subiectiv. El trebuie să fie valabil pentru toți. De aici întrebările noastre de la început legate de statutul de știință al economiei. Într-o știință a culturii, evenimentele nu sunt măsurabile, sunt fluide. Raporturile logice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
așadar supus unor schimbări dramatice) prin obișnuință în fiecare dintre generațiile succesive de indivizi" (The Limitations of Marginal Utility, în The Place of Science în Modern Civilization, p. 242-243). În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori cauzali fundamentali, cum fac neoclasicii. Fundamental este ceea ce oamenii trebuie să facă, iar aceasta rezultă din structura și contextul instituțional, aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în Modern Civilization, p. 242-243). În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori cauzali fundamentali, cum fac neoclasicii. Fundamental este ceea ce oamenii trebuie să facă, iar aceasta rezultă din structura și contextul instituțional, aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv. Abordarea instituțională adoptă perspectiva psihologică a behaviorismului. Acesta din urmă vede rădăcinile acțiunii umane în norme, reguli, deprinderi și uzanțe instituționale, considerînd preferințele individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sunt doar fizice, ci și psihice, subiective. Iar în științele sociale nu ne interesează dacă evaluările individuale sunt "corecte" din punctul de vedere al filosofiei valorii, ci ne interesează dacă ele se produc și apar ca verigi în lanțul explicației cauzale. Iar acest lucru se petrece așa cum deja am descris. Nu avem comparabilitate științifică între experiențe individuale diferite. Legile economice sunt de fapt implicațiile inevitabile ale postulatelor existente, ceteris paribus. Ele nu sunt predictive. Cine ar putea pretinde cercetătorilor economiști, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul ei întemeiată de Ființa supre-mă care își este propria întemeiere. Științele, ideologiile și tehnicile născute din această concepție bazată pe întemeiere cauzală repre-zintă desăvîrșirea metafizicii și, în același timp, sfîrșitul său, uitarea ființei căzute sub imperiul lucrurilor și al unei gîndiri calculatoriste. Noua gnoză nu propune un nou zeu al ființei și al lumii, ci numai Dumnezeul cel viu al Evangheliei vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
jurnalelor de însemnări, fie forma anamnezei - o discuție amplă purtată de psiholog cu copilul sau cu părinții acestuia focalizată pe depistarea unor situații sau factori patogeni (somatici sau psihici). 15 6. Experimentul După Greenwood, 1945, experimentul constă în testarea ipotezelor cauzale prin integrarea unor situații contrastante controlate. Leon Festinger arată că experimentul constă în măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într o situație în care acțiunea altor factori este redusă la minimum. Variabilele dependente sunt cele care fac
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
prelungit posibilitățile la încercare, realitate care i face pe unii practicieni să folosească termenul de ireversibilitate a eșecului. Și totuși, un asemenea diagnostic rămâne de neacceptat. Trebuie luate în considerare si analizate aspectele cognitive, sociale, motivaționale, interpersonale, adică întreg complexul cauzal al nereușitei. Acordarea unei « a doua șanse » presupune, în viziunea Comisiei Europene (vezi Cartea alba din 1996 ), reînserția tinerilor fara diploma, provenind din cartiere defavorizate ale marilor concentrări urbane, prin reorientarea școlilor situate în aceste cartiere sau prin apariția unor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
PROGRES INDIVIDUAL La Geneva în anul 1970, a luat naștere o noușcoală, care se autodefinește drept școalde psihologie socialgenetică. Reprezentanții acestei școli susțin faptul cinteracțiunile sociale reprezintcadrul privilegiat al achizițiilor cognitive ale copilului. între interacțiunea social și dezvoltarea cognitivindividualexisto legătur cauzală. în anumite momente cheie ale dezvoltării, achizițiile cognitive își au originea în confruntarea acțiunilor sau ideilor dintre indivizi. Reprezentanții școlii de psihologie social genetică, afirmcnu orice interacțiune provoacun progres cognitiv. Studiile experimentale în acest cadru teoretic au arătat cpentru a
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
a-l ascunde. Și aceasta deoarece imaginarul nu se opune realului precum falsul adevărului, ci așa cum se opune virtualul actualului. Or, la nici un nivel existența nu este pentru om actualitate: nu este o înlănțuire de clipe, pline, și izolate, legate cauzal precum fenomenele și, ca atare, aparținând unui ordin de realitate care ține de explicația științifică. În măsura în care existența concretă este totdeauna deschisă, totdeauna la viitor, totdeauna de împlinit, ea se proiectează într-o existență imaginară în care își oferă simbolic ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să existe o încălcare a obligației profesionale menționate, în sensul neîndeplinirii sau al îndeplinirii ei defectuoase, prin raportarea la standardul aferent; 4. s-a cauzat un prejudiciu pacientului; 5. între încălcarea obligației profesionale și prejudiciul cauzat pacientului există o relație cauzală, un raport de tipul cauză efect. Trebuie să menționăm faptul că aceste aspecte sunt precizate în majoritatea studiilor în domeniu din literatura străină de specialitate, întrucât doctrina românească este extrem de redusă în acest sens, iar puținele informații pe care le
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de imprudență: „ori de câte ori medicul va prevedea rezultatele nefavorabile ale activității sale, dar va crede sau va spera, în mod ușuratic, că ele nu se vor produce, va comite o greșeală dacă, consecutiv, se produce un prejudiciu și acesta are legătură cauzală cu ușurința sa“1. Sau se consideră că „culpa prin ușurință este favorizată de subestimarea riscului acțiunii medicale sau de supraestimarea posibilităților de acțiune“2. Considerăm că ușurința sau nepăsarea ca forme culpabile ale atitudinii medicului față de pacient nu au
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
constitutive de care trebuie să se țină cont în mod obligatoriu pentru constatarea existenței unui caz de malpraxis medical: obligația profesională a cadrului medical, standardul de practică stabilit și recunoscut, în legătură cu care intervine încălcarea obligației profesionale, prejudiciul produs și relația cauzală între încălcarea obligației profesionale și producerea prejudiciului. Teoria de bază arată că, în momentul când un profesionist susține că deține anumite cunoștințe sau că posedă anumite aptitudini pe care ceilalți se pot baza, atunci acest profesionist are și obligația de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
teoria cauzei preponderente, teoria cauzei proxime sau teoria cauzei adecvate sau tipice), fie corespunzător tezei pluraliste (teoria echivalenței condițiilor sau teoria condiției sine qua non, și teoria condiției necesare). Adaptarea are loc în funcție de raționamente complexe care duc la stabilirea lanțului cauzal indiferent de numărul sau natura factorilor determinanți ai prejudiciului, precum și în funcție de rolul fiecăruia dintre acești factori la agravarea într-o anumită măsură a vătămării produse. Deși atenția este îndreptată preponderent către teoria echivalenței condițiilor, totuși criteriul sine qua non are
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
teoria echivalenței condițiilor, totuși criteriul sine qua non are doar o poziție dominantă, alături de alte elemente avute în vedere în procesul de determinare a legăturii de cauzalitate, de la caz la caz, parcurgându-se mai multe etape: - stabilirea corectă a antecedenței cauzale, prin identificarea atât a tuturor contribuțiilor umane, cât și a tuturor împrejurărilor cu legătură de cauzalitate; alegerea acestor factori se face folosindu-se criteriul sine qua non și izolându se, ipotetic, fiecare contribuție; de asemenea, în cazul identificării unei pluralități
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de cauzalitate; alegerea acestor factori se face folosindu-se criteriul sine qua non și izolându se, ipotetic, fiecare contribuție; de asemenea, în cazul identificării unei pluralități de contribuții, trebuie constatate și analizate și conexiunile dintre ele, precum și absența fragmentării lanțului cauzal; - stabilirea aspectului psihic al legăturii de cauzalitate, prin parcurgerea unor pași specifici în funcție de forma de vinovăție posibilă; stabilirea elementelor ce caracterizează raționamentul medicului în momentul înfăptuirii acțiunilor/inacțiunilor ce țin de natura profesiei nu înseamnă și stabilirea vreunei forme de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
stabilirea vreunei forme de vinovăție, dar pot avea un rol important în determinarea ulterioară a acesteia; și din această perspectivă trebuie să se țină cont de natura și importanța împrejurărilor cu legătură de cauzalitate; - determinarea și diferențierea contribuțiilor esențiale sau cauzal necesare (în absența cărora rezultatul final nu s-a fi produs în nici un mod și în nici o măsură) și a contribuțiilor înlesnitoare sau operativ necesare (care au ajutat sau au favorizat doar producerea rezultatului într-un anumit grad); și în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
considerat o cauză sine qua non a acestuia, chiar dacă se stabilește doar o legătură indirectă (Belgia); în alte țări (Franța), pacientul trebuie să arate că greșeala medicului a fost o condiție sine qua non pentru vătămarea suferită; de asemenea, raportul cauzal trebuie stabilit cu certitudine. Alte state (Polonia), adoptând teoria cauzei adecvate în stabilirea legăturii de cauzalitate, consideră că persoana responsabilă pentru prejudiciul produs va trebui să plătească despăgubiri doar pentru consecințele firești ale acțiunilor sau inacțiunilor sale care au dus
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
legătură între ele, care a fost rolul fiecăreia, în funcție de natura evenimentelor și de ordinea în care acestea s-au produs. De asemenea, are în vedere și identificarea eventualelor acte ale unor terțe persoane (novus actus interveniens) care, intervenind în lanțul cauzal, l-ar fi putut fragmenta, ducând chiar la întreruperea legăturii de cauzalitate și modificând esențial procesul de stabilire a răspunderii pentru prejudiciul produs. Sarcina probei revine însă, aproape invariabil, pacientului. Este un proces anevoios, mai cu seamă atunci când documentele redactate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
respectiv înregistrările operate necorespunzător în dosarul medical al pacientului nu pot fi folosite împotriva sau în detrimentul acestuia. Mai mult, atunci când sunt furnizate sau înregistrate informații contradictorii, pacientului nu i se cere să demonstreze cu claritate care a fost întregul parcurs cauzal al faptelor, nici că fapta medicului reprezintă cauza principală a vătămării suferite, ci doar să arate că încălcarea obligației profesionale a medicului a contribuit efectiv la producerea prejudiciului. Uneori s-a mers chiar mai departe, cerând să se demonstreze doar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
departe, cerând să se demonstreze doar că încălcarea obligației profesionale sus menționate a sporit considerabil riscul ca prejudicierea pacientului să se producă, aceasta chiar și în situația în care nu se administrează nici o probă în sensul inserării acesteia în antecedența cauzală a rezultatului. Cât privește răspunderea medicală a echipei sau a unității medicale pentru faptele personalului în subordine, pacientul trebuie doar să arate că, în cursul îngrijirilor de care a beneficiat, s-a produs o greșeală profesională, fără a fi necesară
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
corelativă a unităților sanitare publice sau private, sau răspunderea producătorilor de medicamente și echipament medical, în condițiile prevăzute de lege. Considerăm însă că răspunderea personalului medical poate interveni în astfel de condiții, dacă faptele cadrelor medicale fac parte din antecedența cauzală a rezultatului prejudiciabil pentru pacient, bineînțeles proporțional cu gradul de vinovăție constatat. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca prevederea legală sus-menționată să constituie o veritabilă cauză exoneratoare de răspundere, ar fi trebuit să o formuleze în sensul înlăturării răspunderii personalului
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
stării sale de sănătate necorespunzătoare, prejudicii asigurătorului sau, respectiv, angajatorului. Deși în astfel de situații raporturile medic -pacient se desfășoară, de regulă, independent de raporturile între medic și partea vătămată, se poate constata rolul de necontestat al medicului în lanțul cauzal al producerii prejudiciului. Părerile sunt împărțite în astfel de cazuri cu privire la tragerea la răspundere a cadrului medical, însă s-a considerat în repetate rânduri că acesta are un rol determinant în producerea prejudiciului și că este lezat un interes licit
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
executării faptei ilicite; recuperarea prejudiciului nu este limitată la vreun cuantum previzibil, ci poate fi extinsă și la acoperirea daunelor care nu ar fi putut fi prevăzute în momentul săvârșirii faptului generator, dar care au fost determinate pe aceeași linie cauzală; în materie de probă, partea prejudiciată trebuie să demonstreze atât săvârșirea faptei, cât și producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre acestea, dar mai cu seamă forma de vinovăție a făptuitorului. Trebuie de remarcat specificul acestor precizări în materie de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]