2,059 matches
-
putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătură Kissing. Manieră de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celești Fabio. Avem în vedere finețea realizării detaliilor, expresivitatea figurilor umane, încărcătură cu elemente absolut utile în sugestiva compoziție de pe avers și suplețea realizării sediului de expoziție de pe revers. Manieră aceasta este caracteristică și medaliilor din 1913, Dreptul Nostru și Apărătorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Realizarea propriu-zisă a medaliilor (baterea acestora în metal) se făcea în ateliere specializate din străinătate, pe baza unor proiecte concepute de către artiști autohtoni, la propunerea comitetelor de inițiativă, între care, cel puțin până în prezent, contribuția în acest scop a profesorului Celești Fabio poate fi dedusa, dar nu și confirmată încă documentar. În perioada când frații Saraga făceau doar activitatea de editare a medaliilor, începând cu anul 1881 și până prin 1906, bate medalii la Iași, în atelier propriu, Nicolae Sternberg. După cunoștințele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinam să credem că autor, cel putin al unora dintre ele, nu era altul decât profesorul Celești Fabio, la care, cum am presupus, apela și familia Saraga, si care și-a etalat talentul, cu certitudine în anul 1904, dar care, din modestie sau pentru că așa cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celești Fabio. Observăm că în perioada 1881-1899, Sternberg a evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci cand disputa dintre frații Saraga riscă să arunce
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atunci cand disputa dintre frații Saraga riscă să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul sau, este posibil să fi apelat la profesorul Celești Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătăm mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare{\cîte 27}. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
datorită activității editoriale a fraților Saraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistica este înnobilata artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem ca a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de frații Saraga, sau bătute în atelier propriu de Nicolae
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
am prezentat în lucrarea noastră citată mai înainte{\cîte 30}. Medaliile sunt realizate atât în țară (Nicolae Sternberg, în atelier propriu, Carniol-Fiul și alții), cât și în străinătate (multe din ele editate de frații Saraga, posibil după proiecte ale profesorului Celești Fabio). Medalistica ieșeana din perioada interbelică poate fi ilustrata cu medaliile dedicate contelui Saint Aulaire, doctorilor Cantacuzino, Slătineanu, Ernest Juvara, Francisc Rainer, lui V. Alecsandri, Ț. Maiorescu, Grigore Trancu-Iasi, printre gravori fiind André Lavrillier, W. Em. Becker, G. Stănescu, Savargin
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalii sunt simple consemnări prin legende, altele, și în ce mai mare parte, sunt adevărate opere de artă care rezistă tuturor exigentelor și se ridică la nivelul marilor realizări din țară și din străinătate. Interesantele proiecte medalistice ale modestului profesor Celești Fabio, materializate de firmele Saraga și Sternberg au fost un exemplu pe care l-au urmat instituții de cultură și învățământ, Secția ieșeana a Societății Numismatice Române și alți inițiatori de medalii din Iași. „CARACTERUL SUBLIM AL UNEI LUCRĂRI DE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reținem atenția și asupra realizării lor artistice. Chipurile în relief pronunțat ale oamenilor de stat impresionează prin realismul expresiei fetei, prin finețea executării detaliilor și, deși nu poartă nici o semnătură, avem suficiente motive să afirmăm că ele sunt opera profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (care după cum se știe nu și-a semnat nici o operă medalistica). Este neîndoielnic faptul că de realizarea ambelor medalii (fiecare în variante de 40 și 60 mm din bronz, bronz argintat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul da posibilitatea privitorului să observe mai usor figură de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie franța brusc de părul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ca într-o anumită perioadă acestea să fie scrise de fratele mai mic, Aizic, primul din familie care face studii), cei doi doar semnându-le cu un scris stângaci, neexersat, rudimentar;} {\footnote 27. Că o ironie a soartei, numele lui Celești Fabio apare pe o realizare de tip medalistic, Ștefan cel Mare și Sfânt, inițiată la Iași în anul 2004 de profesorul maistru Victor Antăluță care își asociază numele cu cel al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al modestului profesor ieșean, cu al Ioanei Bassarab și al domnitorului comemorat. Menționam că realizarea această copie pe avers imaginea domnitorului de pe medalia SNR din anul 1904, bătută la firma Wilh. Mayer și Frz.Wilhelm din Stuttgart, după machetă lui Celești Fabio. Reversul este copiat după Ioana Bassarab;} {\footnote 28. Statutul familiei Saraga în raport cu medalia ieșeana l-am conturat în comunicarea noastră, „Saraga, artist medaliere sau editor ?”, prezentată în Ședința Secțiunii Iași a SNR din 2 dec. 1984 (pentru conformitate vezi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
delir se naște. Heliade adoră, pe scurt, obiectul liric indiferent de natura lui. Ceea ce spune Într-un loc privitor la eros („objectul adorabil ardorilor materne”) se poate extinde asupra Întregii sale estetici, Adorația, care află forma ci supremă În viziunile celești din Anatolida, se transformă - metamorfoză normală, previzibilă - Într-o mare scîrbă, Într-un imens dezgust (o adorație Întoarsă) față de lucruri, mai ales cînd acestea ating sfera morală. Heliade este mai mult decît alți poeți ai timpului un moralist neînduplecat, la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
său de valori morale celula familiei, elogiază virtuțile conjugale și bucuria de a fi tată. Căminul este un loc de petrecere tihnită, de retragere fecundă: spațiul datoriei Împlinite și al unei sărbători sacre. Mai puternice literar, mai individualizate sînt peisajele celeste, mai statornică este dragostea lui Heliade pentru „aflările ingenioase”, „ființele aeriene”. În raport cu ele, demersul liric capătă o anumită precizie. Este, Întîi, o frenezie și o vinovăție: „Petreceri Înțelepte, aflări ingenioase Mintea-mi prea obosită grămadă izvodea.” O oboseală foarte fecundă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de el, un fapt e sigur: Heliade scapă de plumbul datoriei pămîntene și petrece cu abstracțiuni cerești. Imaginația se plimbă În voie prin teritorii pe care nu le putem controla. Ia naștere, din unirea imponderabilelor, o floră și o faună celestă. Obiectele au atins, În fine, starea lor ușure totală, barierele au căzut, privirea a ajuns departe: „Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi.” În cîmpiile cerești se „Înmărgărită” speciile rare, munții sînt de aur, stîncile de adamante, la umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O stare, va să zică, ce n-are stare sau o stare de nestare... Altă disociere subțire privește natura duală a erosului: trupească și cerească. Disociere comună la Greci: există două Afrodite: Afrodita Pandémos (simbolul dragostei terestre, carnale) și Afrodita Urania (amorul celest, pur). Pe cea dintîi romanii o numeau Vulgigava (Venus de răspîntie). Conachi acceptă cele două firi ale lui Amor: omenească și Îngerească, Înțelegînd printr-una pasiunea ce Împinge la faptă, prin cealaltă Înălțarea deasupra simțurilor, potolirea pe care o aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la un autor la altul, portretele sînt, cu mici variații, aceleași. Foarte răspîndită este imaginea Afoditei urania. Conachi crede că femeia este o dumnezeire („Și tu, o, dumnezeire”), o „Îngerească zidire”, o ființă, În fine, În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască Și porți a ta strălucire Supt sîmțîrea Îngerească...” Duhul altei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea arhanghelilor și imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană”. Erosul heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că aparținem Marii Civilizații a Navigatorilor Stelari"71. Cartea lui Aurel Brumă este și o pledoarie curajoasă pentru recuperarea viitorului nostru și a nativei vocații celeste într-o nouă și acum inaccesibilă dimensiune. Poate în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul Dealului este interpretat de Aurel Brumă și într-o profundă cheie filosofică. Blestemul Dealului este ignoranță noastră, spune un
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
tineri erau trecute dincolo ... pe "cocoașa lutului", unde " Bătrânul număra în fire de tutun mulțimea brazdelor trase" (p. 117). Bătrânul este Ingerul Morții; brazdele trase sunt viețile curmate de misterul Dealului lui Iorgu. Firele de tutun sunt simboluri ale războjului celest. Un alt deal straniu din mitologia personală a lui Aurel Brumă este Dealul Marconi. Este o apariție spectrală de entitate roș-argiloasă. Pe el apare cocoțat enigmaticul Marconi. Asemenea unei creaturi din altă dimensiune, Marconi își hrănește materializarea în această lume
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la începutul secolului al XI-lea. Desigur, foarte preocupați de lumea cealaltă, oamenii din Evul Mediu au avut tendința de a vedea în catastrofele umane (invazii, războaie, foamete, epidemii) sau naturale (cutremure de pămînt, inundații) și mai mult în fenomenele celeste (eclipse, comete), semne care anunțau sfîrșitul lumii. Anale și cronici le cataloghează după plac. Dar este greu de știut dacă ele au fost considerate ca fiind mai numeroase în preajma anului o mie decît înainte. Și mai ales sîntem departe de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un om care privește cu un ochi egal și pe unele și pe celelalte. Capitolul LXXXV COADA Alți poeți au cîntat laude ochiului galeș al antilopei și frumosului penaj al păsării care nu se așează niciodată pe pămînt; mai puțin celest decît ei, eu voi slăvi o coadă. Socotind că, la cașalotul cel mai dezvoltat, coada începe în acel punct al trupului unde acesta ajunge cam la fel de gros ca talia unui om, ea măsoară, numai la suprafață, cel puțin cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe tălpicile marelui război de țesut al universului. Pip vorbea despre toate astea și, de aceea, camarazii săi îl luau drept nebun. Altfel, nebunia omului este înțelepciunea cerului; depărtîndu-se de judecata muritorilor de rînd, omul ajunge în sfîrșit la gîndirea celestă care, pentru rațiune, pare absurdă și demențială; durerea și fericirea rămîn atunci de neînțeles. încolo, nu-l judecați prea aspru pe Stubb. Astfel de lucruri se întîmplă adesea în profesiunea noastră și se va vedea mai tîrziu că eu însumi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
S 200-300 Bucovina 1003 1994 H Ț 100-200 b Campion 1001 1998 H S 500-600 Caraibe 2003 1997 H Ț 100-200 Cardial 2070 1995 H Ț 100-200 Cecilia 2001 1995 H S 500-600 CeciliaCB 2001 1997 H S 500-600 (13) Celest 2082 2003 H S 400-500 Cervia 2007 1995 H S 500-600 Cherif 2004 1999 H S 300-400 Ciclon 1001 1991 2001 H D 100-200 b Cirone 2032 2003 H S 500-600 Clarica 2001 1997 H S 200-300 Clarisia 2001 1996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
dramatice mai înainte de a se sluji pe sine ori, mai exact, își arată grandoarea lăsând prim-planul spiritului operei pe care o transpune scenic. Într-o lume în care prea mulți își croiesc, pentru arlechinade artistice, veșminte "originale" forfecând stofa celestă a marilor autori, el creează în paradigma lui Caragiale, în sensul acelui "îl prinde sau nu-l prinde", care acoperă nu doar specificitatea stilistică, ci și viziunea operei dramatice. El știe, cum spunea cu îndreptățire Theodor Codreanu, că "geniul regizorului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]