180,202 matches
-
pe moș Hoeurt (consortul lui Miss Sporty), făcut K. O. de către fiul lor retardat în varianta Tyson. Aceeași vis comica prezidează climatul și fauna din club unde naratorul se află în căutare de morbideza și de belleza (corect, ambele cuvinte cer doi de z), de fapt un prilej de a schița siluete peregrine, exhibiționiste, dar și de a racola tipese, care mai de care mai stranii, cosmopolite sau nimfomane. Life is life, vorba cuiva. Punând pe seama grabei aprecieri eronate tip pictura
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
Sorin Lavric Dintre disciplinele filozofice de astăzi, logica seamănă în mod izbitor cu un ordin al inițiaților. E îndeajuns să ne gîndim că, dacă ni s-ar cere să spunem ce știm despre ea, majoritatea dintre noi nu ar putea trece dincolo de figurile silogistice ale lui Aristotel sau, în cel mai bun caz, de cîteva inferențe simple din logica propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd că mai mult de jumătate din învățămîntul filozofic european s-a convertit deja la rigoarea pe care un asemenea mod de filozofare îl cere. În plus, voga acestei paradigme este atît de mare încît astăzi, întrecînd filozofia politică sau fenomenologia, școala analitică reprezintă forma dominantă de gîndire contemporană. În fața avîntului ei, formele tradiționale de gîndire europeană - metafizica, dialectica sau structuralismul - au dat ortul popii
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de un asemenea ideal". Iată o definiție la care se poate subscrie și astăzi fără nici un fel de problemă. Fie numai și pentru aceste mici lecții de deontologie profesională, risipite cu
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
de ani, Mircea Martin îi schița portretul din câteva linii: "...aș admira mult pe criticul care ar avea tăria să nu-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de un asemenea ideal". Iată o definiție la care se poate subscrie și astăzi fără nici un fel de problemă. Fie numai și pentru aceste mici lecții de deontologie profesională, risipite cu
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
proiect sau dintr-o neputință comprehensivă) pe treapta cea mai comodă: a ironiei cool la adresa ghiolbanului național. Să citim un fragment, edificator asupra manierei retoric-publicistice utilizate de Radu Pavel Gheo: "dacă treceți printr-un oraș ardelenesc și vedeți vreun băiețaș cerând ceva pe ungurește la o cofetărie, luați-l imediat de guler, fără să-l mai întrebați altceva. Altfel o să vă spună, cu accentul lui nesuferit, că voia o înghețată. Dar să nu-l credeți: de fapt, el voia să ne
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
singur asin; și că acest lucru, în gramatică, e bine să știm că se numește syllepsie. Se înțelege de asemenea, că Leul se scrie numai cu majusculă, când El, desigur, ar putea fi însuși regele, despre care o cenzură atentă cere să i se acorde, chiar și fiind vorba doar de o glumă, tot respectul, - fie și cu literă mică.
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
cu siguranță am lua Nobelul pentru invenții în domeniul științelor supranaturale. În logica lipsită de rațiune a articlierului indignat, orice român care călătorește, în clipa de față, în spațiul Schengen poate să se considere la fel de "hărțuit". Aceiași vameși români ne cer și nouă dovezi că avem unde merge, că posedăm asigurare medicală și o sumă de bani ce depășește ceea ce li se pretinde "basarabenilor" (by the way: folosirea insistentă, ca marcă etnico-statală, a acestui cuvânt nu-mi dovedește în nici un fel
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
Cristian Teodorescu Biserica Ortodoxă, în grija ei față de moravurile românilor, întinde prea mult coarda. Nu e treaba B.O.R. să ceară instituirea de interdicții civile împotriva unei minorități sexuale. Biserica Ortodoxă poate anunța că dacă se aprobă căsătoria civilă între persoane de același sex, potrivit canoanelor sale nu poate încuviința oficierea serviciului religios în asemenea cazuri. Atît și nimic mai mult
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
asemenea cazuri. Atît și nimic mai mult. Drepturile civile nu sînt treaba bisericii. Pentru asta există Parlament. Chiar dacă e cultul majorității românilor, ortodoxismul nu e decît unul dintre cultele din țara noastră și nu se poate substitui autorității civile. Or cerînd să nu se legifereze posibilitatea cuplurilor de homosexuali de a încheia convenții civile, Biserica Ortodoxă se bagă unde nu are ce căuta. Mai mult, B.O.R. nu suflă un cuvînt împotriva tovarășilor săi de drum - Noua Dreaptă și Gigi
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
anii 1911 și 1912 și dacă ar mai fi deschis și alte publicații, apărute tot în 1912, de exemplu Viitorul, Voința națională, Adevărul pentru a-și da seama ce ecouri a stârnit acest proces extraordinar, "efort" ce i-ar fi cerut fiecăruia în parte nu mai mult de șase zile de răsfăț în Biblioteca Academiei Române, fără-ndoială că, fiind de bună-credință, ar fi remarcat mai multe lucruri, printre care: 1. Că "procesul", de la primele până la ultimele rânduri ale "reportajului" este un
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
completul de judecată a "procesului" ar fi fost invitați la un recital de poezie antimonarhică. 8. Că procesul nu a stârnit ecouri într-alte publicații în afara celor social-democrate și îndeosebi în paginile ziarului Adevărul, care, după câteva simple invitații publicitare (,Cereți Facla"), complică anunțurile: "Azi la orele 5 se pune în vânzare, în Capitală, a doua ediție a revistei Facla cu articolul Ploșnița - Cel mai bogat rege din lume. Acest număr, urmărit de Parchetul de Ilfov, a fost tipărit într-o
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vieții sau cel al morții? 1038. Minciună este unicul adevăr cunoscut! 1039. Care stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele de lumină ce înconjura cetatea nu există nimic nu există nimic din cele existente. nu există nici primul nu există nici ultimul unicul e cauza tuturor dumnezeu se află în fiecare om. înainte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult în sobe, s-a făcut frig, contractează o congestie galopanta de plămâni, si este găsit mort în zorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care trebuia să conduc și supraveghez peste 20 de vietnameze. Având o afecțiune încă din Los Angeles pentru Netuța (Netty), care tocmai divorțase, si cum efortul pe care trebuia să-l depun în New Orleans m’a depășit, i-am cerut să mă ajute cu adminis trarea companiei. Deși după standardele de astăzi modul în care aceasta mergea pe atunci lasă mult de dorit, succesul nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în conștiință". De remarcat că Puiu îl include pe Wiseman pe lista influențelor lui. Și BBC-ul a pus accentul pe scenariu și pe profunzimea filmului, comentînd însă prea puțin modul de filmare. Criticul de gardă a subliniat însă efortul cerut din partea spectatorului și imersiunea la care acesta trebuie să fie gata să se supună, în paralel cu protagonistul. Cronicarul de la British Film Institute preferă panta analitică apelînd la "umanism cinematic". În viziunea sa, toate prestațiile actoricești trebuiau să fie puse
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
ceva, le urmărește Adriana Bittel. Și fiindcă am venit, dinspre Academiei pe Bulevard, oarecum la braț (fără s-o fi cumpărat, o aveam...) cu cartea ei, n-o să aleg altă proză, nici n-am loc să stărui, decît Cehov, am cerut obosită. Povestea, din anii '80, a acelui anticariat unde am văzut-o. "Eu cu rochie nouă" e un personaj de compoziție. Joacă într-o scenă de dragoste obișnuită, aia, veche, cu care se distrează literatura: femeia tînără, stîngace, mioapă (dezinvoltă
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
ce nu vrea să-și dezvăluie numele ca autor al unor elegii de dragoste stinsă. Într-un sonet trimis lui G. Bariț simte în sine "un foc prea fierbinte", pe care îl ascunde "supt șepte tari peceți" (p. 396-397), dar cere să nu-i fie deconspirat numele: "că știți că io nu voiesc să figurez de poet" (p. 389). Extrem de interesant mi s-a părut sectorul de critică și istorie literară, unde Stela Toma plasează câteva atitudini demne de un comentariu
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
a coordonat două volume de istorie orală. De altfel, format pe lîngă Sorin Preda și Irina Nicolau, era singurul scriitor tînăr care știa cu adevărat ce înseamnă oralitatea. În ultimii ani, era tot mai citit și mai cunoscut, i se cereau colaborări pe la mai toate revistele, i se propuneau rubrici, critica literară îl așeza în fruntea generației sale. Jurnalul, un epistolar, de fapt, scris în ultimul an de viață și publicat la puțină vreme de la dispariția lui ne arată un băiat
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
care îi ficționalizase în primul roman se revoltă, nu se recunosc, se simt trădați, în plus, cîteva lucruri inventate s-au întîmplat ulterior cu adevărat în sat și numai scriitorul este de vină pentru că a forțat destinul, îl judecă, îi cer socoteală... Povestitorul e deopotrivă un diagnostician și un terapeut, identifică și "vindecă" realitatea luînd-o în stăpînire prin actul scriptural, dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
la plimbare, și îi biciuiau cumplit, peste față și peste mâini, cu niște bucăți de sârmă, reproșându-le că nu se bucură alături de ei de succesul echipei naționale și obligându-i să se bucure! Bătrânii nu înțelegeau ce li se cere (probabil nici nu auzeau bine), iar pe fețele și mâinile lor șiroia sângele. În acest gen de "impetuozitate tinerească" se înscrie pentru mine atacarea de către unii autori tineri a lui Mihai Eminescu, a lui Nichita Stănescu, a lui Nicolae Breban
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]