3,053 matches
-
să fac din el o metaforă a zilei de Început de an. Puful cădea În zăpada compactată rămasă de la ninsoarea anterioară, o pudra ușor și apoi se pierdea În ea. Nu mai trebuia să notez cum se producea căderea (scuturată, cernută), ci mai curînd să surprind Întru ce se transforma puful. Cădea peste omătul existent, adunat, consistent, masiv pentru care era bine să găsesc și eu un cuvînt mai generos evocator. Troian era foarte bun pentru că amintea de mari Îngrămădiri și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
eficiente. O modalitate eficientă pentru predarea istoriei o reprezintă gândirea critică, ce formează elevilor o atitudine activă, orientată spre găsirea și soluționarea problemelor. Gândirea critică este o capacitate ce presupune ca elevii să fie capabili (Jeannie Steele, Meredith Kurtis): -Să cearnă informațiile și să examineze ideile, implicațiile acestora -Să Își examineze propriile cunoștințe și să construiască sisteme de argumentare -Să decidă ce este important și ce nu este important -Să Înceapă să gândească, să devină conștienți de propria lor gândire -Să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
I) * Concepția bazei de date, testarea sistemului (faza II) * Finalizarea bazei de date, punerea în funcțiune a sistemului și diseminarea Informațiilor (faza III) * EGEE - Enabling Grids for E - sciencE este un proiect internațional derulat prin programul european FP6Infrastructure coordonat de CERN - European Organization for Nuclear Research. Proiectul se derulează în perioada aprilie 2004 - martie 2006. Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică - ICI -București este coordonatorul pentru România, directorul de proiect fiind Prof. Dr. Doina Banciu. Membrii inițiativei GRID pentru România
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
același an, primind o bursă, încearcă să obțină doctoratul în teologie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, dar peste un an, nedorind să se dedice carierei preoțești, părăsește orașul. În 1836, trecând munții, primește postul de profesor la școala din Cerneți. Căsătorit cu Maria Popasu, M. este numit din 1837 inspector școlar și profesor de istorie și de „stilul național” la Școala Centrală din Craiova. Fire întrucâtva rigidă, greu adaptabilă, M. se distinge prin sinceritatea și promptitudinea opiniilor, dar stârnește și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
recente. Atât în jurnalul-jurnal, cât și în jurnalul-roman, personajul central este un intelectual inadaptat, care refractă faptul brut prin lentila unei conștiințe incomode. În fond, tehnica predilectă a naratorilor - și, nu mai puțin, a autorului - este defamiliarizarea: trăirile curente sunt cernute dintr-o perspectivă „bolnavă”, „iluminată” sau „supranaturală”, în orice caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Suediei. Din Suedia pleacă în Anglia, unde participă la Proiectul Manhatan, alături de Albert Einstein. Dintre cei șase copii ai lui Niels Bohr, Aage196 devine un fizician de succes și este nominalizat la Premiul Nobel pentru fizică. Participă la stabilirea proiectului CERN. Gândirea sa este dominată de principiul complementarității: cuanta are proprietăți contradictorii, fie ca undă, fie ca particulă. Cercetările sale sunt realizate în colaborare cu fizicienii Hans Kramers 197, Oscar Klein 198 și Werner Heisenberg. La vârsta de 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
al vieții", existența devine "o mare trecere". Meditația asupra "marii treceri" e un reper important în creația lui Blaga. Meditația e o jelanie, obiectele nu au un contur ferm. Blaga e "un extraordinar poet al timpului" (George Gană); "Vremea se cerne, și-o pulbere albă/ pe tâmple se-așează" (La curțile dorului). Uneori are o atitudine de resemnare, scrie o poezie tragică, relevând o conștiință torturată de spectrul morții. El a proiectat situația de criză a omului într-o perspectivă ontologică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă În cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-o lasă acolo, și se face o pâne ca aurul. Celelalte soții copiază, fără izbândă, tehnica broaștei. Împăratul le spune că prima pâine e bună pentru porci, a doua pentru slugi, iar a treia, e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut în urma evoluției unui astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în cazul celui de al doilea [7], (vezi schema de mai jos). EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE CRISTIAN IONEL ABRUDAN, DANA MIHAELA CERNEA EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA ADULȚI Tumorile cerebrale primitive nu sunt neoplazii foarte frecvente, mai mult de 50% din tumorile cerebrale sunt reprezentate de metastaze (cele mai frecvente de cancer pulmonar de (50%), de sân (15%), melanom (10%) și rinichi (8
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu bucurii sau plîngeri", "Pasăre ești. Sau flaut. Sau havuz", "Orașul te respinge sau te cheamă" - calificativul ultim fiind acela de "nehotărît", urmat de metafore sugerînd același regim alternativ și oscilant al atitudinilor: Ce stele deci, ce plante să se cearnă / Prin ochi? Orașul Îl refuzi, Îl ceri, / Și șovăi pasăre-mprejur sau goarnă", "Temniță e sau cîntecul de fum e", „Aproape sau departe-aceeași lume"... Gestul deschiderii rămîne, poate, cel mai semnificativ În această ipostază Îndeajuns de nelămurită, cu disponibilități multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
, I.[oan] G. (8.XI.1848, Cerneți, j. Mehedinți - 2.V.1924, București), folclorist și publicist. Și-a făcut clasele primare la Turnu Severin, iar liceul la Craiova. Studiază dreptul la București și Paris, după care, întors în capitală, acceptă un post de copist la primărie. Aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
avea Baba Dochia în ladă, literatura poporului”), B., având subtitlul „Ziar pentru toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
un kg de făină, 50 g drojdie, 300 g zahăr, o jumătate de litru de lapte, două plicuri cu zahăr vanilat, 250 g unt, un pliculeț cu praf de sare și coaja de la o lămâie. Mod de preparare: faina se cerne și se amestecă în ea drojdia. Se separă ouăle: cinci albușuri se pun deoparte, iar opt gălbenușuri și trei albușuri se bat bine cu sare. Zahărul se dizolvă în lapte și apoi se adaugă în lapte gălbenușurile bătute cu cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
specifică rutei pontice nu a putut crea o barieră naturală impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile mai uscate din miazăzi. Traversau fluviul, în galopul cailor, îndreptându-se spre Balcanii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut loc trei fuziuni, mai mult sau mai puțin pașnice, pe baza cărora au fost generate diverse complexe genetice, de o mai mică sau mai mare amploare. c. Fuziuni genetice mai vechi Să trecem iarăși prin ciur migrațiile, pentru a cerne detaliile, iar fructul lor să-l decojim și să îl curățăm până la cotor unde se găsește sâmburele adevărului despre fuziunile genetice. Să-l smulgem și să-l crăpăm între degete, scoțând la iveală, din miezul lui, prima poveste pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
română s-ar putea să-și tragă seva din rădăcini mult mai vechi decât credem. Dacă ar fi să acceptăm acest punct de vedere, înseamnă că, pe fondul cuceririlor făcute de romani în Balcani, latina nu a făcut decât să cearnă lexicul populației învinse, respectiv traco ilir (geto dacic pentru spațiul nostru). La rândul ei, anterior, traco ilira ar fi indo europenizat vocabularul oamenilor străvechimii pe meleagurile cărora migratorii s-au năpustit. Astfel, poate că, de pildă, cuvântul soare nu derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu-le-am?... Pooi!... Și anume cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial Tudor Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la cetatea din 1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
publică Povestea teiului de Eminescu în versiunea franceză a lui Dolphi Trost, o farsă în trei acte, Examenul de capacitate, de E. Lupescu, prezentarea unor romane de Paul Bourget etc. Alte materiale sunt semnate de Barbu Emandi, Dan Faur, Radu Cernea. Un articol e consacrat lui Panait Istrati, altele au în vedere Evoluția critică a literaturii germane actuale (Pan Vandaros) sau Psihologia lui Don Quijotte (Radu Cernea). Se traduce din Nietzsche, iar Eugen Schileru prezintă un roman al lui Damian Stănoiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
de Paul Bourget etc. Alte materiale sunt semnate de Barbu Emandi, Dan Faur, Radu Cernea. Un articol e consacrat lui Panait Istrati, altele au în vedere Evoluția critică a literaturii germane actuale (Pan Vandaros) sau Psihologia lui Don Quijotte (Radu Cernea). Se traduce din Nietzsche, iar Eugen Schileru prezintă un roman al lui Damian Stănoiu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
esență de rom • sare Timp de preparare: 100 min. Conținut caloric: 388 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu ajutorul mixerului untul înmuiat și zahărul pudră. Când se obține o compoziție moale și spumoasă, se încorporează ouăle, iar apoi făina cernută împreună cu amidonul și un praf de sare. Se adaugă vanilina, 3-4 picături de esență de rom și coaja rasă de la o lămâie bine spălată. Perele se curăță de coajă și de cotor, apoi se taie în felii. Se unge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
spumoasă, se încorporează morcovul ras, migdalele mărunțite, alunele râșnite și albușurile bătute spumă împreună cu un praf de sare și 50 gr de zahăr pudră, amestecând totul de jos în sus, cu o lingură de lemn. La sfârșit se încorporează făina cernută împreună cu amidonul. Se dispune compoziția într-o formă rotundă, cu diametrul de 26 cm și tapetată în prealabil cu unt și făină. Se coace aproximativ 50 de minute în cuptorul încins la 180°C și se verifică dacă este gata
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
min. Conținut caloric: 465 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu mixerul untul înmuiat și zahărul pudră, până când se obține o compoziție moale și umflată, în care se încorporează pe rând, amestecând cu o lingură de lemn, ouăle, făina cernută împreună cu vanilina, un praf de sare și 2 mere fără coajă tăiate cubulețe, cotor și semințe. Se toarnă aluatul obținut într-o formă rotundă cu diametrul de 26 cm, în prealabil unsă cu unt și tapetată cu făină, și se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997. Cernătescu, Radu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010. Cernea, Maria, Unități frazeologice în limba română, Kreativ, Târgu-Mureș, 2009. Chafe, W. L., "Idiomaticity as an Anomaly in the Chomskyan Paradigm", în Foundations of Language, vol. 4, nr. 2, 1968, pp. 109-27. Chernuisheva, I.I., Die Phraseologie der gegenwärtigen deutschen Sprache, Vuisshaya
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]