3,025 matches
-
când în când mai scuipă câte o bucată mai dificilă; masa dispare încet în mâinile celor trei; pâinea a rămas pe jos, în mijlocul lor; după ce termină fiecare de mâncat, se întind pe rogojini; INAMICUL suflă în lumânare; semiântuneric; lumina se cerne prin tavan și prin chepengul care e deschis; se retrag și mai în adâncul încăperii, sprijiniți de pereți, la distanță unii de alții; pauză; fiecare își găsește ceva de făcut; MACABEUS și-a aprins o țigară; PARASCHIV își lustruiește trompeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
bunicilor, călătoriile în familie care pot însemna doar drumeții în natură. Dar copilăria nu e doar o bucurie eternă, e o perioadă presărată și cu tristeți poate mărunte, poate semnificative... E toamna, anotimpul culorilor arămii și al cerului plumburiu ce cerne picuri ușori de ploaie dansând cu vijelia vântului, al migrației păsărilor spre țările însorite. Covor foșnitor de frunze zgomotoase uscate, vânturate energic deasupra capetelor jucăușe și avide să prindă ultima zi blândă în natură. E vremea neplăcerilor copilăriei, a momentelor
Mofturile copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Raluca Gavrilă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_678]
-
A fost odată, a fost cândva Un moș bătrân cu baba sa; Uitați de lume ei trăiau Într-o câsuță, undeva, Cu toate basmele în ea. Acul cosea, Furca torcea, Băbuța mică împletea Covor cu stele argintii Din care se cerneau pe seară Poveștile către copii. B Berzele-au făcut cuibar Cât o roată de la car, Colo sus, lângă un nor, La poarta bunicilor, Între ramuri și frunziș, Cerul li-i acoperiș. Și de-alaltăieri, din zori, Berzele au puișori. Îi
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
pătrundă mai adânc în tainele cunoașterii mântuirii și apoi să vină să-și ceară iertare. Frusinei nu-i venea să creadă că Dumnezeu a făcut o așa minune cu el, să se schimbe și să devină alt om. “Timpul va cerne”, spuse ea în gând. De Înviere a mers împreună cu tatăl ei să ia Lumina Divină. Îl văzu pe Petre singur, fără familie. După ce au luat lumină, la miezul nopții, lumea aflată acolo a rămas la slujba de Înviere, slujbă ce
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vinatoare <sila>: să-mi spui citi fazani ai împușcat <victor40>: o să-i număr Rămân cu un gust amar în gură. Oare are dreptate? O să le spun tuturor cine sunt, cum sunt. Am căutat prietenie, daca am gasit altceva, să se cearnă! <sanda>: bună, victor. Sunt maya <victor40>: bună <victor40>: ce-i cu tine la ora asta? <sanda>: m-am sculat mai devreme <sanda>: m-am culcat mai deverme <victor40>: chiar și așa <victor40>: mă simt vinovat, dacă ai făcut-o pt
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Areopagului», nu dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu este valabilă doar pentru «atenienii» din toate timpurile, ci și pentru ucenicii care încearcă să intre «în adevăr», acceptând să fie cernuți întru «veritate». Primul aspect pe care-l subliniază apostolul Paul în Areopag este această constatate: «Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteți foarte religioși. Căci, străbătând cetatea și observând cu atenție monumentele voastre sacre, am găsit și un altar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lucidă a propriei libertăți de fiu. Însă, și în acest caz, nu putem uita că vocea conștiinței - orice conștiință care este cu adevărat la înălțimea propriei libertăți și responsabilități - trebuie să fie modelată și trebuie să consimtă neîncetat să fie cernută și purificată pentru a fi autentică. Cât privește cei ce au ales să-și exercite propria libertate în ascultare, ca mijloc și expresie a comuniunii, trebuie să știe că până și opțiunile cele mai intime și personale trebuie să treacă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
trebuie să aștepte!"), o puse înaintea bătrânului, și cu o linguriță începu să răstoarne conținutul găoacei. Nerăbdător, bătrânul se repezi să vâre pâinea în gălbenuș, dar Paulina îl opri cu un gest blând, de infirmieră, ca să-i pună puțină sare, cernută printre degete. - Vreau și piper, ceru moș Costache. - Piper nu e bine, suflete, zise Paulina, îți face rău! Marina, oprită în ușă, privea ca la panoramă, dar bătrânul era încîntat. Paulina nu se așeză la masă decât după ce moș Costache
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o zi ca asta să umblu așa, de capu meu... că mi s-a urât... Și se sculă de la locul lui, se încinse cu șortul și intră în hala de piatră a reprizelor. ■> Prin geamurile nespălate de multă vreme se cernea de deasupra o lumină ștearsă și grea. Își făcură loc printre despărțiturile de ciment înalte cât omul. Aici erau ucise animalele. Duhoarea de sânge apăsa. Un miros de murdărie deșertată, de sânge încleiat pe lucruri și de sudoare plutea între
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
română constituia o poziție de un cert avantaj. Finlanda ne-a întâmpinat cu o vreme mohorâtă, încețoșată și umedă. La aceasta se adăugau scurtimea zilelor și nopțile nesfârșite. De fapt, zilele erau un fel de amurguri cenușii, o luminozitate aproximativă cernându-se cu zgârcenie dinspre cerul plumburiu. Iluminatul public funcționa incontinuu. La fel, în spațiile de lucru, becurile și tuburile de neon rămâneau tot timpul aprinse. Ni se părea greu de suportat, deși aveam să realizăm repede că, printr-o șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu bucurii sau plîngeri", "Pasăre ești. Sau flaut. Sau havuz", "Orașul te respinge sau te cheamă" - calificativul ultim fiind acela de "nehotărît", urmat de metafore sugerînd același regim alternativ și oscilant al atitudinilor: Ce stele deci, ce plante să se cearnă / Prin ochi? Orașul Îl refuzi, Îl ceri, / Și șovăi pasăre-mprejur sau goarnă", "Temniță e sau cîntecul de fum e", „Aproape sau departe-aceeași lume"... Gestul deschiderii rămîne, poate, cel mai semnificativ În această ipostază Îndeajuns de nelămurită, cu disponibilități multiple
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu adevărat de reținut din noianul de referiri aflate în bibliotecile lumii selecție care, prin ea însăși, expri-mă o atitudine, un punct de vedere. În cazul de față, al unui moralist erudit, sedus de jocul sclipitor al ideilor, tentat să cearnă prin sită proprie atât de bogata recoltă a gândirii veacurilor, pe care o presară, ici-acolo, cu originale contribuții. De remarcat continua tentativă de a zgândări coaja pe care rutina, obișnuința, indiferența, altfel spus, vicisitudinile vieții cotidiene o aștern deasupra
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
esență de rom • sare Timp de preparare: 100 min. Conținut caloric: 388 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu ajutorul mixerului untul înmuiat și zahărul pudră. Când se obține o compoziție moale și spumoasă, se încorporează ouăle, iar apoi făina cernută împreună cu amidonul și un praf de sare. Se adaugă vanilina, 3-4 picături de esență de rom și coaja rasă de la o lămâie bine spălată. Perele se curăță de coajă și de cotor, apoi se taie în felii. Se unge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
spumoasă, se încorporează morcovul ras, migdalele mărunțite, alunele râșnite și albușurile bătute spumă împreună cu un praf de sare și 50 gr de zahăr pudră, amestecând totul de jos în sus, cu o lingură de lemn. La sfârșit se încorporează făina cernută împreună cu amidonul. Se dispune compoziția într-o formă rotundă, cu diametrul de 26 cm și tapetată în prealabil cu unt și făină. Se coace aproximativ 50 de minute în cuptorul încins la 180°C și se verifică dacă este gata
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
min. Conținut caloric: 465 kcal/porție Mod de preparare: Se omogenizează cu mixerul untul înmuiat și zahărul pudră, până când se obține o compoziție moale și umflată, în care se încorporează pe rând, amestecând cu o lingură de lemn, ouăle, făina cernută împreună cu vanilina, un praf de sare și 2 mere fără coajă tăiate cubulețe, cotor și semințe. Se toarnă aluatul obținut într-o formă rotundă cu diametrul de 26 cm, în prealabil unsă cu unt și tapetată cu făină, și se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Uneori, pe albușul de ou fiert, se pune miere de albine și se aplică pe ochiul bolnavului. La fel de eficace sunt ouăle crude, proaspete și mierea aplicate direct pe ochi. Se ia scoică de râu, se arde bine, se pisează, se cerne printr-o sită deasă și se suflă În ochi. Cenușa de scoică arsă se mai Întrebuințează și În amestec cu zahăr, bine pisat, În părți egale. Un leac des folosit În caz de albeață și de alte afecțiuni oculare Îl
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să faci praf, să pui pe ceară și apoi pe măseau care doare. Pentru panariuțiu: 5 grăunțe de chiper (piper) și kiklazăr pisat făină, cernută de 3 ori, să amesteci cu miere curată, să legi la deget că ți va trece. Pentru tuse: iarba vecinilor să o fierbi cu apă și cu zahăr, Înăbușit și să bei. Pentru surpătură (hernie): iarba omului pisând-o, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lui Tatin (tătăneasă) să o Încălzească și să se oblojească cu ea, că trebuie să se dezumfle, sau de va fi coaptă, să spargă. Pentru albeață la ochi: burete de soc să usuce bine, să-l piseze și să-l cearnă de 9 ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă, s-o astupe bine la gură, s-o bage apoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
astăzi numele cărturarului Tudor Pamfile este dotată cu calculatoare de ultimă generație, racordate la internet, urmare a aplicării Programului Național SIVECO. Școala, ca și Bârladul, poartă mereu cinstire apostolilor învățământului local: I.C.Antonovici, Const. Pârvu, Ștefan Toporaș, Vasile Rotaru, Eufrosina Cernea, Zoe Ionescu Ion Tarază, Benedict Goldsfard ș.a. * (Tutoveanu), Cezara Toporaș, Ianula Maloman, Ioan Tuchilă, 401 Prutul Prutul, revistă de cultură, fondată de Costin Clit, apare la Huși, odată pe lună, în noiembrie 2003 sărbătorindu-și a treizecea apariție, care, spune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
medicină și juridice. Era de prevăzut că piața se va umple destul de repede pentru că s-au repezit la admitere cu dosare și tot felul de nechemați. Așa că au chiar masterate tot felul de chelneri și cameriste. Numai că sita tot cerne, și cerne... Ce-i cu "hoții de avocați" de la Vaslui ? "Tribunali știi noștri" (care) au condiții foarte bune de agățat clienții în incintă (mese, listă de telefoane, scaune) dar e cam jale că nu-s și împricinați cu bani. Să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
juridice. Era de prevăzut că piața se va umple destul de repede pentru că s-au repezit la admitere cu dosare și tot felul de nechemați. Așa că au chiar masterate tot felul de chelneri și cameriste. Numai că sita tot cerne, și cerne... Ce-i cu "hoții de avocați" de la Vaslui ? "Tribunali știi noștri" (care) au condiții foarte bune de agățat clienții în incintă (mese, listă de telefoane, scaune) dar e cam jale că nu-s și împricinați cu bani. Să mă ferească
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în funcție de importanța operei autorului" (pag.8) dintre care aproximativ jumătate nu au de-a face cu "explozia" culturală locală iar jumătate din ce-a rămas n-au nici măcar două dintre cele 5 criterii. Sita, cu cât mai deasă, cu atât cerne valori mai mari, chiar cu reprezentativitate națională. Oricum am considera, suntem pasibili de greșeală, deși ne străduim să fim obiectivi. Nici măcar perioada de 384 creație nu ne prea ajută. Un singur exemplu, chiar autorul mai sus menționat (n.1937), fără
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe cei care îndeplineau meseria de soldat incapabili să înțeleagă pe deplin noutatea evanghelică. Sfântul Paul, părintele teologiei creștine și idealizatorul acestui sistem moral, printr-un zel și o statornicie vrednică de cauza îmbrățișată, cu o scrupulozitate care uimește, a cernut în cele 14 epistole rămase, faptele permise și cele nepermise unui creștin, dictând normele de viață creștină pentru toți adepții contemporani Evangheliei și nu doar. Nu a uitat nici una, pentru că a trecut treptat, de la un subiect la altul, profitând de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un nivel moral superior. Nu este deci posibil să se elimine din dezbatere noțiunile de bine și rău. Nici cei care consideră această afirmație drept desuetă nu se pot stăpâni să nu emită regulat judecăți de valoare. Mai bine să cernem aceste judecăți pentru a vedea care vor rămâne în picioare. Experiența Am făcut deja referire la experiență. Ea poate folosi și ca argument în favoarea unei judecăți de valoare. Ea poate dovedi justețea unei opinii, poate ajuta afirmația că o anumită
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]