46,651 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ALBESC COPACII PRIN LIVEZI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului albesc copacii prin livezi de dorul iernii ce-a trecut te chem podoaba să le-o vezi și să mă-mbii cu un sărut de n-oi veni s-or scutura pudrând a ierbilor covor doar roadele s-or bucura iar eu mă voi topi de dor și-n urmă pașii m-
ALBESC COPACII PRIN LIVEZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381607_a_382936]
-
-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde și transparent ten, Visând, în timp ce-i îngânam duios În seară, o Nocturnă de Chopin. Dar fata a plecat demult, ușor Și chiar de-aș vrea s-o văd și să o chem, Dezacordat și trist, pe-un ton minor, Pot doar să-ngân prea tristul Recviem. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Povestea pianului / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța
POVESTEA PIANULUI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381597_a_382926]
-
pentru că ziarul se vinde numai dacă îl are pe prima pagină pe Guță, pe Minune, ș.a. Eu refuz să mă las manelizat, însă asta se pare că este echivalent cu a renunța să mă mai consider român. Țara mea se cheamă România, nu RRomania!” Dați mai departe. Așa poate ajunge și la un ilustru oficial, care să ne apere CĂ DOAR DE ACEEA ÎI PLĂTIM, NU? *** CONCLUZIE: Viorel Roman: „Atât moldo-valahii cât și occidentalii se folosesc de țigani romi ca să abată
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
PARFUMUL La poarta timpului, Un trandafir își lasă parfumul Peste ruga tăcută a pelerinului Dezbrăcat de haina-i de artist. Îmbrățișează azi culoarea mireasma, fumul, Pe doamna ce, oricând, printr-un gest altruist Îmbracă în nestemate firescul Ce astăzi se cheamă Elenă Armenescu Și schimbă-n metaforă sfântă firescul. UNOR POEȚI "E ușor a scrie versuri" Când în fața ai un nud... Nu atât plin de-nțelesuri Cât de interes fecund. Rime care sună-n coadă Despre lipsa de perdea, Lăsând lumii
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
tot o parte a conflictului religios între ortodocși și catolici, între urmașii Imperiului Român de Răsărit și ai Imperiului Român de Apus. Să luăm un alt exemplu, ortodocșii îi învinovățesc pe cruciați, că au distrus Bizanțul. Dar ei au fost chemați să refacă unitatea creștină. Și văzând, după 200 de ani ca nu o pot face cu vorba bună, să zic așa, au folosit forță cu care erau obișnuiți și au refăcut unitatea creștină. Ea a durat numai 60 de ani
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Unde odihna florilor de tei fiecare gând mângâie. În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea, În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam, Iar
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
noi ne tăvăleam. Și așezat așa în amintire vor crede că sunt adormit, Se vor usca strugurii în vie și vinul gata de sorbit, Vor chefui de fericire, de parcă nimeni nu a plecat. Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Dar nu uita să treci și pe la mine, dacă iți face bine. Așa sunt liniștit în neîntoarsa mea călătorie. Voi duce dorul frunzelor din parc, și vântul când adie, Și câte am trăit noi doi, plângând, râzând se știe
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
pregătea bucătari, a lucrat în mai multe localuri din București. A lucrat o vreme și pentru actorii care au turnat, cunoscutul serial românesc „Las Fierbinți”. Dar și la serialul „După dealuri”. Profesorul, muncitor până aproape de epuizare, din cauza acestei dăruiri, era chemat des și din scurtele sale perioade de zile libere... Scârbit de nedreptățile ivite, în sensul că, pentru dăruirile sale, s-a considerat nu numai ne apreciat la justa valoare dar și epuizat, în sensul că lucra 18 ore... A hotărât
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
de la cei care l-au primit cu brațele deschise. Făcuse un control în toate sertarele din dulap. Îi lipsea până și o bluză a soțului ei. Pe el era un semn distinct. Un om cu o greutate deasupra capului. Va chema poliția... Ce a gândit a spus-o cu glas tare. Rony vorbea din ce în ce mai greu, gângăvea... gângăvea! Își făcuse de lucru prin baie. Mama s-a îndreptat spre bagajul lui Rony, pregătit pentru plecare, așezat în mijlocul salonului, mult mai greu ca
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
știam cine ești! dar ți-am încredințat ție totul din mine, ne-cunoscându-te, ne-gustându-te, ne-mai-întâlnindu-te vreodată! ți-am dat ție primăverile, verile, toamnele și iernile mele, în care ne-am ascuns prima dată, în căpița aia nesigură de incertitudine care se chema viața. Azi. Azi știu cine ești! ești cea mai frumoasă ninsoare, cea mai blândă ploaie, ești briza nesfârșită a verii și cântecul primăverii sub care înfloresc în fiecare zi, ținându-mă strâns de îmbrățișarea inimii tale, adânc ceresc și lumesc
SCRISOARE PENTRU DRAGOSTEA MEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381631_a_382960]
-
articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. GHIOCEL, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Venise la noi, aruncase cheia casei sale pe masă și a zis: - Eu, de-aicea, nu mai plec! O chema Rada, era mătușa tatălui meu și nașa sa de cununie, bătrână, văduvă și fără copii. Tata s-a dus apoi la toate rudele din sat și le-a spus: - Dacă voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
pat, iar cu șorțul a vânturat orice urmă lăsată de făină. Au intrat: nașii și, în urmă, tata. Citește mai mult Venise la noi, aruncase cheia casei sale pe masă și a zis:- Eu, de-aicea, nu mai plec!O chema Rada, era mătușa tatălui meu și nașa sa de cununie, bătrână, văduvă și fără copii. Tata s-a dus apoi la toate rudele din sat și le-a spus:- Dacă voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
De-acum, n-o să le trăim,Ci orbi vom merge în tot drumul,Iubirea noastră fără sorțiSe-mprăștie în vânt ca fumul...... IV. LEANA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016. - Și cum mai te cheamă, mamă? - Geta, spun eu, apăsat, știind dinainte ce are să-mi zică. - Aha, ca pe iapa lui nea Ilie Lulea! Dau să mă încrunt, dar mușchii feței nu mă ajută. La ce bun, așa e la noi în Teleorman, oamenii pun
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
are să-mi zică. - Aha, ca pe iapa lui nea Ilie Lulea! Dau să mă încrunt, dar mușchii feței nu mă ajută. La ce bun, așa e la noi în Teleorman, oamenii pun nume de fete, iepelor. Pe-a noastră a chemat-o Leana. Când a cumpărat-o tata de la un om din Răsuceni, omului acela aproape că nu-i venea s-o dea, dar mai avea încă doi și trebuia să vândă unul, erau prea mulți și greu de ținut. S-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
lăsa la greu. Când era deal, odată se încorda și-și ducea capul spre piept trăgând continuu. Eu nu puteam să stau în căruță, coboram înainte să înceapă dealul și împingeam și eu. Citește mai mult - Și cum mai te cheamă, mamă? - Geta, spun eu, apăsat, știind dinainte ce are să-mi zică.- Aha, ca pe iapa lui nea Ilie Lulea!Dau să mă încrunt, dar mușchii feței nu mă ajută. La ce bun, așa e la noi în Teleorman, oamenii pun
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
are să-mi zică.- Aha, ca pe iapa lui nea Ilie Lulea!Dau să mă încrunt, dar mușchii feței nu mă ajută. La ce bun, așa e la noi în Teleorman, oamenii pun nume de fete, iepelor.Pe-a noastră a chemat-o Leana. Când a cumpărat-o tata de la un om din Răsuceni, omului acela aproape că nu-i venea s-o dea, dar mai avea încă doi și trebuia să vândă unul, erau prea mulți și greu de ținut. S-
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
stau în căruță, coboram înainte să înceapă dealul și împingeam și eu.... V. POEME, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016. Tot viață Durerile, atunci, le-am pus să înghețe, Clopotul acela cu grabă te chema, Ochii, sărăcuții, or să se dezvețe, Trupul așa dispare când e ziua grea. Eu stau mută, sub același soare, Cu pași istoviți cătând în delir, Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir... L’heure bleu Amurgul
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
in argintat, Noaptea acuma poate să vină, Sufletul trist, un cal zbuciumat, Va fi iar blând, în ham de lumină. În zare bucurie deslușesc ... Citește mai mult Tot viațăDurerile, atunci, le-am pus să înghețe,Clopotul acela cu grabă te chema,Ochii, sărăcuții, or să se dezvețe,Trupul așa dispare când e ziua grea.Eu stau mută, sub același soare,Cu pași istoviți cătând în delir,Iubesc viața grabnic trecătoare, Dar tot viață, Doamne, e-n cimitir...L’heure bleuAmurgul albastru
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
viața Iar inima mereu v-a sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
a sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa Și-mi sunteți
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa Și-mi sunteți lângă inimă, la masă. Referință Bibliografică
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa Și-mi sunteți lângă inimă, la masă. Referință Bibliografică: Copii de Românie / Eugenia
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
la dans. Țipătul pescărușilor jucăuși, îmi vorbesc despre istoria nescrisă încă pe stânci. Din fructele Mării, construiesc un catarg, înălțându-l în larg, așteptându-mi delfinul, așteptându-mi muza... Marea mă salută de aproape, glasul pescărușilor, ecoul Mării persistă insistent, chemându-mă la o nouă meditație. Lumina,înserarea,PACEA. Vindecarea sufletului meu, la fel ca frumusețea unui curcubeu. Autorea,Ileana Vicic Stanca. Referință Bibliografică: Marea din vol.1 Trepte spre Cer / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010
MAREA DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381674_a_383003]
-
Aveam aripile lor, vedeam multiplele flori. Călătoream prin Univers, întorcându-mă în țara mea de vis, de dor... Eram că acel călător, prizonier în propriile fantasme,vise... Abandonată de tot,neînțeleasa... Iar Tu,Piatra din ocean, încetează, să mă mai chemi în visul tău, cănd noaptea vine. Ileana Vičič Stâncă. Referință Bibliografica: Privind cerul pastelat / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2149, Anul VI, 18 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stâncă : Toate Drepturile Rezervate
PRIVIND CERUL PASTELAT de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381686_a_383015]