2,820 matches
-
cîntece de viață lungă... striptis... Tomy: (lui Nae) Prietenul tău e foarte glumeț... Nae: Cică ești glumeț... Octav: Mie-mi spui! Tomy: (înțelegînd că Octav e în plină farsă) Spune-i că o să venim la spectacol... (rîde cu poftă) Nae: Cică vrea să vină... Octav: (știe că e descoperit) O.K. Să mergem! (de fapt îi cam scoate din scenă...) Tomy: (rîzînd) O.K. Vampiri nu aveți? Nae: Întreabă dacă n-ai și vampiri... Octav: Nu. Deocamdată n-avem... Dar sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu unii chiar am fost coleg..., unii mai trăiesc... alții... Dumnezeu să-i ierte... (sonerie ușă) A venit! Nu-i dau drumu'! Nu-i dau drumu'! Și să-l ia naiba! În fiecare luni seara, ora nouăsprezece, de fix, vine, cică, să mă plonjeze în trecut... Da eu nu mai vreau să plonjez în trecut (de fapt, se pregătește de primire aranjează fursecurile pe farfurie, pune pahare, o sticlă cu suc)... ca și cum trecutul ăsta ar fi un bazin... Și dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la ureche) Alo, alo... stați... că vrea să-mi vorbească... Da, plecatule, spiritule... Cum despre cine-i vorba? A, da... (către Dosar nr.) despre tine e vorba, rătăcilă... Dosar nr.: Du-te, bă, de aicea...! Ce texte bagă...! Plutonierul: Auzi, cică băiatul tău... a vrut să fugă în Iugoslavia..., da, da, aud... și că l-au prins... și ca să scape de condamnare tu ai acceptat să-ți torni colegii... Dosar nr.: Hai sictir, criminalule...! De unde ai mai scos și tîmpeniile astea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Exact cel care nu trebuia,/ După cum s-a dovedit după aceea)". Poemul include însă un sentiment elegiac legat de nemulțumirea permanentă a individului pentru alegerea făcută, pentru că niciodată nu are certitudini: "Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era/ adevăratul, marele drum cică". Poetul prin acest "cică" parodiază însuși condiția existențială în spatele căreia se ascunde elegia (starea faustică a omului): "Toiagul din mână mi-a îmbătrânit,/ Nu mai dau din el muguri/ Să stau la umbra lor/ Când m-apucă disperarea". Trimiterea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trebuia,/ După cum s-a dovedit după aceea)". Poemul include însă un sentiment elegiac legat de nemulțumirea permanentă a individului pentru alegerea făcută, pentru că niciodată nu are certitudini: "Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era/ adevăratul, marele drum cică". Poetul prin acest "cică" parodiază însuși condiția existențială în spatele căreia se ascunde elegia (starea faustică a omului): "Toiagul din mână mi-a îmbătrânit,/ Nu mai dau din el muguri/ Să stau la umbra lor/ Când m-apucă disperarea". Trimiterea pe care o face critica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se regăsesc toate motivele literare ordonatoare și formulele caracteristice basmului din folclor, având însă un „relief“ stilistic inconfundabil. Astfel, incipitul este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
alăturare a mira culosului cu cea mai specifică realitate“ (G. Călinescu). Astfel, deși incipitul apelează la formula inițială a basmului, este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în foc, că faci buboaie. Cică cine fură pe lumea asta bostani pe lumea cealaltă e pus să-i ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari și mai grei, cînd vrea 40 să puie piciorul în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul, taie o cîrtiță și pune-i-o în grăunțe. (Gh.F.C.) Cică la început Dumnezeu îl făcuse pe om cu aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău, că unul din stăpînii casei va muri în curînd. De-ți va cînta cocoșul pe pragul ușii nu e semn bun; de aceea trebuie să-l gonești. Iar de va cînta pe gardul din bătătură, atunci laudă pe stăpînu-său - cică-i om de treabă cum nu e altul. Cînd cîntă cocoșul pe prispă, îți vin rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care parte se uită, căci dintr-acolo îți vor sosi oaspeți. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pașă și un mitropolit, ai noroc la judecată. (Gh.F.C.) Să nu treci peste copilul mic, că nu mai crește. Dacă ai trecut, treci înapoi. (Gh.F.C.) Nu e bine să măsori și să cîntărești copilul, că nu mai crește. (Gh.F.C.) Corb Cică-i blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd mortul se află în casă și cîntă cucuvaia pe casă, are să mai moară cineva din casa aceea. Cînd rîde cucuveica pe o casă unde este fată mare, e semn că se va mărita. Dacă cîntecul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tine, căci cu asta faci semn dracului și vine de te ia. Cînd vezi vîrtej, să nu stupești, ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă. După credința poporului, Necuratul nu se apropie de tămîie și Sf. Ilie trăsnește după Necuratul oriunde ar fi ascuns. Fus Nu e bine să te duci în sat cu fusul neprins. Cînd îți pică fusul gol din mînă, cică se jură că n-ai să-l umpli; dar și tu să te juri că da. Fustă Cînd ți se dezleagă fusta pe drum e semn că vei pierde. (Se zice că din cauză că te-a apucat cineva de ea.) Femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cealaltă nu pot să ia și ei mere, cînd se scutură merii acolo, în ziua de Sînziene și Sf. Petru, fiindcă au mîncat întîi părinții lor. Mers Nu e bine să mergi cu spatele înainte și cu fața îndărăt, că cică Dumnezeu plînge și dracu’ rîde. Miel Dacă te spurcă mielul de oaie și-l vezi culcat, atunci tot anul ți-e lene, stai culcat. De vei vedea întîi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroc. Sara nu se dă gunoiul afară din casă după ce se mătură, ci se păstrea ză într-un colț pînă a doua zi, căci dai norocul afară. Cînd faci noițe albe pe unghii, ai noroc. Cine are albituri pe unghie cică are noroc de oi. Pecinginile sînt semn de noroc. Cînd te speli, să nu te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu treci peste prunci, că atunci nu vor fi oameni mari. Puchină Dacă te uiți nespălat în oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se crede că se află lucrul pierdut. Sudalmă Băietul care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin ...suicid!), genialul Șt. Ciubotărașu (despre care aflăm că după ce s-a mutat, cînd bea un pahar în plus, se ducea...tot la vechea locuință și, dacă nu i se dădea drumul, făcea tărăboi; actualii locatari, la un moment dat, cică i-au pus un pat pliant într-una din camere, să aibă unde dormi fostul chiriaș!), popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul: "Ăsta de veni îi zice Gheorghe a lu' Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
replică ne arată că Maria își cheamă soțul: Pătrule, Pătrule!"... Descumpănit, V. iese din situație, după trei secunde: "Da?! Atunci te voi sancționa, tovarășa, fiindcă nu pui căciulițe pe a!". Tot în Banat, am mai auzit de un caz scîrbos: cică un ex-director a chemat un ziarist să-i dea un interviu, și cum ziaristul l-a criticat pe director, cînd acesta a plecat din birou pînă la toaletă, acel manager odios i-a umplut servieta cu... că...! Ptiu!... Am mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Morala: farsa atrage farsă. Iar ce e comic și ce e tragic, vorba lui S.J. Lec, se va dovedi, în timp... O aniversare și o premieră Era prin anii '90. La Teatrul "Luceafărul", avea loc un dublu eveniment: premiera spectacolului Cică un sultan, odată și aniversarea unei vîrste respectabile a maestrului Ion Lascăr, regizorul montării. Atunci am făcut o gafă: în rîndul întîi, l-am zărit pe marele actor Teo Vâlcu. Neinspirat, i-am zis: "Teo, mă bucur că te văd
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
juca un rol cumplit: de om schingiuit). Doamna Lidia mi-a spus că Sava îi prinsese nu știu cum de față, actorului, o bucată de carne crudă: și-n spectacol i se lipea de carne un fier înroșit în foc. Unele spectatoare cică ar fi leșinat chiar la scena asta, simțind în nările miloase mirosul cărnii fripte! În camerele acestor emisare ale trecutului stăruia un miros inconfundabil: parcă de... noblețe și tensiune culturală... de parfumuri dispărute și tipar colbuit. De vopsele (ulei) și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din New York. După care, prematurul final. Păcat! A fost, repet, un geniu. Un geniu care, la un teatru din nord-estul țării, a semnat scenografia piesei Răfuială; un text minor, scris la comandă, despre răscoala din 1907!... Un actor român care, cică, i-ar fi sucit capul divei Bardot! 1982-1985. Fiind angajat la Timișoara, vreau să profit de trecerile mele prin capitala Banatului și să-l cunosc pe legendarul actor și director de teatru Gheorghe Leahu. Multora, numele nu le mai spune
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]