2,454 matches
-
automobil: uniune mai intimă decât sentimentele pe care le încercam pentru șoldurile late ale Renatei și pentru picioarele ei puternice ascunse vederii sub pelerina de ploaie din plastic roșu. M-am aplecat în față și-am simțit bordura volanului în cicatricele de pe piept, apăsând cu genunchii în cheia de contact și în frâna de mână. Am ajuns la poalele podului rutier o jumătate de oră mai târziu. Traficul de după-amiază curgea pe Western Avenue și se împărțea la intersecția autostrăzii. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mormanele acelea de parbriz spart, răscolindu-le în căutarea chiștoacelor de țigară, prezervativelor uzate și banilor mărunți. Îngropat sub acel nou strat geologic așternut de epoca accidentelor de automobil s-ar afla propria-mi moarte măruntă, la fel de anonimă ca o cicatrice vitrificată pe-un copac fosilizat. Nouăzeci de metri în spatele noastre, o mașină americană prăfuită era parcată pe marginea drumului. Șoferul mă privea prin parbrizul stropit de noroi, cu umerii-i lați lipiți de stâlpul portierei. Când am traversat drumul, luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
văd fața, am întors în sensul giratoriu. Am trecut la trei metri de el. Se plimba cu un pas degajat, dezordonat, printre urmele de cauciucuri de pe suprafața drumului, mimând parcă o traiectorie invizibilă din mintea sa. Lumina soarelui îi reliefa cicatricele de pe frunte și gură. Când s-a uitat la mine, l-am recunoscut pe tânărul doctor pe care-l văzusem ultima oară ieșind din camera lui Helen Remington de la spitalul Ashford. Capitolul 6 În cursul zilelor următoare am luat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
parbrizului, m-am uitat în dreapta. În parcare, la o distanță de optsprezece metri, un bărbat ședea cu un aparat de fotografiat pe capota unei mașini parcate lângă balconul de ciment. L-am recunoscut pe bărbatul înalt cu fruntea plină de cicatrice care mă privise lângă locul accidentului sub podul rutier, doctorul în halat alb de la spital. Desprinse becul opac din bliț și-l trimise cu o lovitură de picior sub mașini. În timp ce trăgea filmul prin partea din spate a aparatului polaroid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
din revistele informative - aceasta era Vaughan, doctorul Robert Vaughan, cândva un specialist în computere. În calitatea sa de cel dintâi savant TV de stil nou, Vaughan amestecase un grad mare de farmec personal - păr negru bogat peste o față cu cicatrice, o jachetă americană de luptă - cu o atitudine agresivă de amfiteatru și o convingere desăvârșită a stăpânirii subiectului său principal de interes: aplicarea tehnicilor computerizate de control la toate sistemele de trafic internațional. În primele emisiuni din seria sa, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o coliziune înspăimântătoare pe-o autostradă din nord când îi fuseseră rupte picioarele sub roțile din spate ale unui camion. Trăsăturile lui arătau ca și când i-ar fi fost deplasate lateral, reasamblate după accident dintr-o colecție de fotografii publicitare estompate. Cicatricele de pe gură și frunte, părul tuns de mâna lui și doi canini superiori lipsă îi ofereau un aspect neglijent și ostil. Încheieturile osoase ale îmbinării mâinii cu brațul ieșeau în evidență de sub manșetele franjurate ale jachetei de piele ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
oare imaginația noastră de vină? Arătă spre interiorul mașinii cu țigara. - Ți-ai cumpărat una exact la fel. Același model și aceeași culoare. Se întoarse cu fața spre mine, fără nici cea mai mică încercare, acum, de a-și ascunde cicatricea. Eram cât se poate de conștient de puternicul curent subteran de ostilitate care se îndrepta spre mine. Fluxul traficului ajunse la intersecția Stanwell. Am urmat șirul de mașini, gândindu-mă deja la cum s-ar fi comportat ea în timpul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
străbătu aerul metalizat. După ce trecu aeronava, am ridicat capul și-am văzut-o pe doctorița Helen Remington cum se plimba printre mașini, la o sută de metri în stânga mea. La tribunal, nu fusesem în stare să-mi iau ochii de la cicatricea de pe fața ei. Am privit-o cum umbla liniștită printre șirurile de mașini spre intrarea departamentului de imigrație. Își ținea maxilarul puternic strâns într-un unghi elegant, cu fața întoarsă de la mine ca și când ar fi șters cu ostentație orice urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
poșeta din încheietura musculoasă a mâinii, se apropie și, recunoscându-mă, făcu o grimasă. Pe când ne îndreptam spre Western Avenue, urmări traficul cu un interes fățiș. Își pieptănase părul de pe față, purtându-și la vedere linia tot mai palidă a cicatricei. - Unde să te duc? - Nu ne putem plimba un pic? întrebă ea. E-atâta trafic - îmi place să-l privesc. Încerca oare să mă tachineze? După mine, evalua deja în felul acela realist al ei posibilitățile pe care i le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
penisul meu, lăsând sperma să-mi cadă peste vintre. Se așeză în spatele volanului, ținând glanda umedă în mână. Cercetă cu privirea interiorul mașinii, întrebându-se parcă în ce alt fel ar putea exploata actul nostru sexual. Luminată de soarele după-amiezii, cicatricea ștearsă de pe fața ei demarca aceste motive ascunse ca frontiera secretă a unui teritoriu anexat. Crezând că o pot încuraja în vreun fel, i-am scos sânul stâng din sutien și-am început să-l mângâi. Stimulat de geometria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
său cel mai apropiat să se afle la volanul camionului în derapaj. Această dramatică modificare de ultim moment nu reuși să stârnească mulțimea, dar Vaughan păru mulțumit. Pe când cobora la intrarea în gang, gura lui dură, cu buze marcate de cicatrice, era deschisă într-un zâmbet caraghios. Văzându-ne pe mine și pe Helen împreună, flutură din mână a salut, de parcă am fi fost doi fani vechi ai acestor morbide spectacole de arenă. Douăzeci de minute mai târziu, ședeam în scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
la rece a locurilor rănilor după care tânjea. Vaughan propti aparatul de filmat pe marginea volanului. Se lăsă pe spate cu picioarele depărtate, cu o mână ocupată să-și aranjeze poziția prohabului voluminos. Albeața brațelor și a pieptului lui, și cicatricele care-i marcau pielea ca și pe-a mea, dădeau corpului său o bolnăvicioasă strălucire metalică, precum vinilinul uzat al interiorului mașinii. Tăieturile acelea aparent fără sens de pe pielea sa, precum săpăturile unei dălți, demarcau îmbrățișarea tăioasă a unui compartiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
formată din cadrane sparte, schimbătoare de viteză și manete ale luminilor de poziție frânte. Laolaltă descriau un limbaj exact al durerii și senzației, al erotismului și dorinței. Lumina reflectată a farurilor lui Vaughan scotea la iveală un semicerc de cinci cicatrice care-i înconjurau sfârcul drept, o schiță pentru o mână care-i va atinge sânul. La toaleta secției accidente, am stat lângă el în fața pisoarelor. Am coborât ochii la penisul său, întrebându-mă dacă și acesta avea cicatrice. Glanda, ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de cinci cicatrice care-i înconjurau sfârcul drept, o schiță pentru o mână care-i va atinge sânul. La toaleta secției accidente, am stat lângă el în fața pisoarelor. Am coborât ochii la penisul său, întrebându-mă dacă și acesta avea cicatrice. Glanda, ținută între arătător și degetele din mijloc, era însemnat de-o crestătură precisă, ca un canal pentru surplusul de spermă sau lichid seminal. Oare ce parte a unei mașini zdrobite marcase penisul acela, și în ce mariaj dintre orgasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
crestătură precisă, ca un canal pentru surplusul de spermă sau lichid seminal. Oare ce parte a unei mașini zdrobite marcase penisul acela, și în ce mariaj dintre orgasmul său și-un capăt cromat de manetă? Înspăimântătoarele emoții stârnite de acea cicatrice îmi umpleau mintea pe când îl urmam pe Vaughan înapoi la mașina sa printre vizitatorii care părăseau spitalul. Ușoara deformare laterală a Lincoln-ului, ca și unghiul stâlpilor de parbriz, exprima întru totul trecerea înclinată și obsesivă a lui Vaughan prin spațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ei ca specimen experimental. O femeie frumușică, neastâmpărată, în jur de treizeci de ani, Vera își purta părul într-o pieptănătură afro simulată. Un copil mic ne privea pe toți dintre picioarele sale, degetele lui boante întinse spre cele două cicatrice lungi de pe coapsele mamei, expuse de fusta mini. După ce o ținu preț de câteva clipe pe Vera pe după mijloc în timp ce ea o chestiona pe Helen Remington, Vaughan păși spre trioul care ședea pe sofaua dublă din față. Bărbatul, un producător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
scutură pudra într-o țigară desfăcută care aștepta în aparatul de răsucit din poala sa. Asistentă socială la departamentul de protecție a copilului din Stanwell, pe aceasta o lega de Vera Seagrave o lungă prietenie. Pe picioarele ei erau niște cicatrice ca de bacil de gaz, mici depresiuni circulare pe rotule. Mă observă că mă uitam țintă la ele, dar nu făcu nici un efort să strângă picioarele. Pe sofa, lângă ea, se afla un baston metalic cromat. Când se mișcă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ochi neclintiți la Vaughan. - Eu știu cu cine aș începe... - S-ar putea. - ... și văd deja țâțele alea mari tăiate pe bord. Vaughan se întoarse brusc cu spatele, aproape ca și când s-ar fi temut că Seagrave i-o lua înainte. Cicatricele de la gură și frunte ofereau chipului său o sensibilitate ieșită din comun. Se uita acum spre cealaltă sofa, unde producătorul său de televiziune și tânăra femeie infirmă, Gabrielle, își treceau o țigară de la unul la altul. M-am întors să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mea încă amorțită pe sfârcul stâng al Renatei, ridicându-i sânul din bluză în timp ce părul îmi cădea pe marginea geamului; Helen Remington călărindu-mă pe scaunul pasagerului din berlina ei neagră, cu fusta săltată în jurul mijlocului, cu genunchii plini de cicatrice apăsând scaunul de vinilin în momentul în care penisul meu îi pătrundea în vulvă, unghiul înclinat al tabloului de bord formând o serie de elipse încețoșate ca niște globuri ce se înălțau din organele noastre fericite. Vaughan stătea în spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nex de ciment și oțel de construcție, în acel peisaj complex semnalizat de indicatoare stradale și drumuri de racord, de simboluri ale poziției sociale și bunuri de consum, Vaughan circula în mașina sa ca un mesager, cu cotul plin de cicatrice așezat pe rama cromată a geamului, parcurgând autostrăzile într-un vis de violență și sexualitate în spatele unui parbriz nespălat. Renunțând să-l mai caut, am plecat spre studiourile din Shepperton. Intrarea era blocată de un uriaș camion de depanare. Șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
obiectivul transfocator reflectă lumina soarelui, l-am recunoscut pe Vaughan. Stătea sprijinit de capota superioară a unui al doilea Citroën, cu ochii ațintiți la producător, pe care-l dădea din când în când în lături cu o mână plină de cicatrice. Lângă el, așezat pe capota din față a mașinii, era Seagrave. Părul blond îi era legat nod în creștetul capului și purta deasupra jeanșilor o geacă de drum, din velur, pentru femei. Sub puloverul roșu pe gât, un sutien bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
piept mă dureau din pricina efortului de-a ține pasul cu ei. Am coborât din mașină și-am traversat către Vaughan. El mă privi cum mă apropii de parcă nu m-ar fi văzut niciodată până atunci, mișcând din gura plină de cicatrice ocupat să mestece o bucată de gumă, în vreme ce se uita la avioanele care se înălțau în aer de pe aeroport. - Vaughan, să știi că acum nu ești pe-o pistă afurisită de acrobații. Îmi făcu un gest pacificator scurt cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în cap. Îl folosește de Seagrave într-un experiment. - Și soția? - Face ceea ce vrea Vaughan. - Și tu? Catherine stătea cu spatele la mine, cu fesele apăsate între picioarele mele. Când mi-am mișcat penisul, m-am uitat dincolo de buricul meu plin de cicatrice la despicătura dintre fesele ei, la fel de imaculate ca ale unei păpuși. I-am ținut sânii în mâini, cutia ei toracică făcându-mi ceasul de la mână să-mi zdrobească antebrațul. Postura ei pasivă era înșelătoare; dintr-o lungă experiență, știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mașina aia miroase a spermă... - Tocmai. - Îl găsești atrăgător? I-am scos penisul din vagin și i-am îndreptat vârful spre anus, însă ea îl împinse înapoi în vulvă cu o mână rapidă. - E foarte palid, și e plin de cicatrice. - Dar ți-ar plăcea să ți-o tragi cu el? În mașina aia? Am făcut o pauză, încercând să amân orgasmul care-mi urca precum un val pe tija penisului. - Nu. Dar e ceva la el, mai ales când conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
picioarele lui lungi, inegale, din parcare, toată lumea întoarse privirea, uitându-se cum acea siluetă în mantou negru înainta către motocicletă. Eu însumi aproape că mă așteptam să-l văd că urcă în șa și conduce vehiculul peste balustrade spre noi. Cicatricele de la gura și de pe fruntea sa înghițeau aerul ca niște tăieturi de sabie. Ezită, privind tehnicienii cu ridică motociclistul de plastic - „Elvis“ - pe vehiculul său, apoi se îndreptă către noi, făcându-ne semn mie și lui Helen Remington. Cercetă vizitatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]