6,287 matches
-
o mână ca să-și dea la o parte o șuviță care-i cădea peste ochi. La Încheietura mâinii avea un ceas argintiu care lucea discret. Adam a ridicat din umeri. Nu-i prea venea să creadă că steaua asta de cinema era Z, Însă vocea era a ei, râsul gâlgâit tot al ei. Ea era! — Nu-i așa că-i groaznic? a exclamat ea aproape În șoaptă. Toți oamenii ăștia insuportabili! Eu sunt aici din pricina tatălui meu. M-a silit să vin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
orbit. S-a uitat apoi de jur Împrejur prin cameră. Erau lucruri pe care nu le observase În starea de extenuare din seara dinainte: un afiș cu Che Guevara fixat pe un panou de plută, lângă fotografia unui actor de cinema pe care nu l-a recunoscut. Nu-și dădea seama dacă era dormitorul lui Z. S-a Îmbrăcat și a coborât, după ce se oprise o clipă În capul scării care se curba elegantă ca o potcoavă de aur și de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
După ce ne-am spălat pe mâini, am fost poftiți la masă. Meniul era foarte bogat. Eram așa de veselă! Dar când am început să gust din delicioasele mâncăruri, m-a trezit soneria. Era Ioana care venise să mă invite la cinema, să vedem împreună un nou film cu desene animate. Elena Ciobanu, clasa a V-a E O călătorie în țara vânturilor Într-o zi m-am dus împreună cu câțiva prieteni pe unul din dealurile Hușului. Acolo ne-am așezat păturile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
medicală la Elias, dar și alergică la praful provinciei, preferase divorțul apropierii de soțul plecat În căutare de lucru În Septentrion. Îl aștepta Însă la Începutul iernii cu bilete pentru “Bulandra”, “Național” și “Mic”. Diminețile le petrecea În sălile de cinema, iar serile În cele de teatru. Până la cină mânca doar sandvișuri În pasajul de la Arhitectură. În felul acesta cheltuia puțin și nu era nici o povară pentru gazdele sale cărora le ducea de fiecare dată trei litri de țuică și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ci gata să cedeze În fața unei atitudini mai pașnice. Ca să se pună de acord, cei doi ochi se scufundară cu voluptate Într-un pahar de vin vechi, lăsându-și stăpânul În beznă, cum se Întâmpla pe vremuri cu sala de cinema, când se schimbau bobinele. Sau când se rupeau. Coriolan duse două degete la gură și nu se opri din fluierat până nu-și redobândi lumina ochilor. Atunci văzu plin de Încântare bunătățile. Pentru el Revelionul Începuse. După ceasul din turnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
feliată sau ton, iar după-amiaza ne uitam împreună la biliard profesionist. Lui Ian, am descoperit, îi plăcea mult biliardul profesionist. În weekend, stăteam în pat și citeam ziarele. Vineri seara mă uitam la un film la video sau mergeam la cinema. Erau destui bani în contul din bancă pentru a duce un astfel stil de viață vreme de doi ani și jumătate, poate trei. Nici măcar de facturi nu trebuia să mă ocup - toate erau achitate la timp, automat, dintr-un cont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Nu vreau să mor. Mă tem de moarte, dar și mai mult nu vreau să nu fiu. Mi-am amintit un lucru pe care l-a spus Clio și l-am notat. Ieșeam dintr-o clădire, un pub sau un cinema sau un complex comercial, și Clio a zis: „O să-mi tatuez o față zâmbitoare pe spatele degetului mare de la picior“. Am întrebat de ce și Clio a spus: „Pentru ca, atunci când voi muri și-mi vor agăța o etichetă de degetul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
atât de mult, încât n-am făcut nimic altceva în unele zile. Ieri dimineață devreme, când pânzele de păianjen erau pline de rouă, am mers cu mașina în oraș, pe un șantier unde se construiește un centru de divertisment sau cinema, am scos pozele cu pești și negativele din plic și le-am aruncat una câte una într-un puț adânc și întunecat, săpat în pământ. Apoi m-am întors aici și-am început să împachetez și să fac curățenie. Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un Grünberg sau Grimberg. Vindeau cît și ce puteau: piane noi și instrumente de alamă, viori de tot felul, note. Se cereau mai mult clasicii. Bunicul proba la pianina magazinului șlagărele recent primite; la nevoie, repara și instrumente. Pianul pentru cinema "Elisabeta", de pe strada "Gîndu", el avea să-l aducă, de la Viena. La pianul ăsta, tata, deja student la Conservator, acompania, în vara lui 1917, filmele cu Rudolf Valentino. De la trei la cinci. Se chinuia să potrivească peripețiile de pe ecran cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
erau Beniuc, Deșliu, Jebeleanu, Banuș, Porumbacu. Clasici în viață Beniuc, Deșliu, Jebe. Fusese mai rău la primară, sub Dej și cele șase (sigur șase!) portrete. Mai cădeau, inexplicabil pentru noi, de pe pereți, dar erau înlocuite. Ne duceau cu școala la cinema, să vedem filme sovietice. Pînă și la film eram duși cu forța, după rețeta lui Stalin: cinematograful plus puterea sovietică egal "forță uriașă și neprețuită" (mai tîrziu, elevii erau duși la filme istorice românești). Ca să nu pun la socoteală muzeele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gratis. Ce dacă n-aveau nici un ban pentru lumină, pentru lemne, pentru un om de serviciu? Un instrumentist, fie el profesor la Conservator, nu era om bogat. Cam prin '30, filmul sonor și radiodifuziunea au făcut să piară orchestrele de cinema și de promenadă. O, vremurile cînd cînta la grădina "Mercur", din strada Cuza-Vodă, după război. Primul război. Cristoase, tata nu s-a născut în secolul trecut, ci în secolul XIX, în 1899; s-a căsătorit tîrziu cu mama, în '39
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
purta nimeni. Își scria cheltuielile cu cifre ordonate, străduindu-se să gătească bine și ieftin. Îmi lipesc palmele de fereastra rece, la fel cum le lipea ea. Străzile lașului mi se păreau-obosite, anoste, oropsite. Zidurile cu rouruscă tristă, sala de cinema, duhnind a motorină și traversată de șobolani, unde am văzut amîndouă ceva oribil, cu un matroz sovietic, mustăcios. Asociam casa de pe "Trompeta" cu o oglindă neagră; cele sclipind erau dincolo, în "țara francă"***** a Lisellei. Bunelul rămînea închis (a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Scrie! / Urlă diavolul meu / Năclăit de real / Pot să nu scriu, ripostez furios./ Scrie, urlă acest Torquemada lipicios, / Scrie odată cuvintele pe care le-ai arestat în mine, / Spune-le. Scrie-le. Urlă-le, fă-le ceva / Du le la cinema, lasă-le-n parc cu bunicii. Stau ghemuit, scriu, nu scriu ce vreau, / Creierul meu stă / Precum într-un abator / Vita rezistentă la electrocutare.“ (Sufocare) Finalul poemului are, trebuie să recunoaștem, un remarcabil dramatism. De cele mai multe ori însă textul care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
entuziasm și nu mai spuse nimic. Nando zâmbi deloc deranjat de scepticismul cumnatului său și îl bătu pe Victor prietenește și protector pe spate. Și ce mai face prietenul ăla al tău care zicea că vrea să ajungă vedetă de cinema la Hollywood?... vru el să știe, amintindu-și de plimbarea lor prin Cișmigiu din urmă cu trei ani. Victor se întristă. E la pușcărie. A vrut să treacă Dunărea înot și l-au prins... Nando se întristă și el. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
încercării lui ratate de a fugi din țară prin Iugoslavia lui Tito. La întoarcerea de la munte, Ticu și Mafalda îl mai lăsară o vreme să își facă de cap, astfel că putu să-și împartă mai departe timpul între strand, cinema și hoinăreli cu bicicleta, o "Mifa" cehoslovacă, oferită în dar de Sever, mentorul său, la scurt timp după ce reușise să scape de serviciul de la cimitir. Dar, pe la sfârșitul lui iulie, Ticu schimbă foaia, amintindu-și brusc de faptul că fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pentru a vedea mai îndeaproape impunătoarea sinagogă berlineză. Mare greșeală! Strada e împânzită de reprezentanți ai culturii orale și nu numai: pești, târfe, domni costumați în dame și... vițăvercea. Execut un slalom abil și reușesc să răzbat până în sala de cinema. După încheierea proiecției, mulțumit ca după un desert greu, de ciocolată, mă hotărăsc să iau tramvaiul până la aceeași Hackescher Markt, doar-doar voi putea evita întâlnirile apropiate de gradul al III-lea. Zis și făcut. Cochetul vagon galben își deșartă pântecul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
private, adică al căror consum de către un individ este exclusiv. O tomată este un bun privat: dacă este consumată de un individ, nu poate fi consumată și de un altul. Există însă bunuri colective: filmul proiectat într-o sală de cinema, rețeaua rutieră, iluminatul public, apărarea națională, transportul în comun, justiția, poliția, cursul acesta de economie etc. Un bun colectiv este un bun ce poate fi utilizat simultan de mai mulți indivizi, astfel încît consumul unuia să nu reducă, să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
categorii particulare de bunuri colective, așa-numitele "bunuri colective pure" sau "servicii colective pure". Un bun (sau serviciu) colectiv pur este un bun colectiv pentru care nici un agent privat nu poate exclu-de utilizatorii care nu sunt dispuși să plătească. Astfel, cinema-ul nu este un bun colectiv pur, fiind ușor de exclus spectatorii ce nu vor să plătească. În consecință, indiferent ce firmă privată administrează o sală de cinema, ea nu va avea dificultăți în a finanța difuzarea unui film (dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
privat nu poate exclu-de utilizatorii care nu sunt dispuși să plătească. Astfel, cinema-ul nu este un bun colectiv pur, fiind ușor de exclus spectatorii ce nu vor să plătească. În consecință, indiferent ce firmă privată administrează o sală de cinema, ea nu va avea dificultăți în a finanța difuzarea unui film (dacă e bun). În revanșă, farul care luminează un recif în plin ocean este un serviciu colectiv pur. Cum ar putea un producător privat să excludă de la beneficiile sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
această situație și își informează telespectatorii asupra alternativelor de recepționare a canalelor PRO TV: semnalele terestre pentru canalul PRO TV; toți ceilalți distribuitori de cablu și satelit, precum și voyo.ro, pentru întreg pachetul de canale PRO TV SĂ. (Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Acasă Gold, sport.ro, MTV, Pro TV Internațional). Informații și detalii privind recepționarea televiziunilor Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Acasă Gold, sport.ro, MTV, Pro TV Internațional pot fi obținute la numărul de telefon(021).250.50.63 și
Canalele Pro TV S.A. ies de pe Dolce din 3 ianuarie. MTV și VH1, printre canalele scoase din grilă () [Corola-journal/Journalistic/80472_a_81797]
-
distribuitori de cablu și satelit, precum și voyo.ro, pentru întreg pachetul de canale PRO TV SĂ. (Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Acasă Gold, sport.ro, MTV, Pro TV Internațional). Informații și detalii privind recepționarea televiziunilor Pro TV, Acasă TV, Pro Cinema, Acasă Gold, sport.ro, MTV, Pro TV Internațional pot fi obținute la numărul de telefon(021).250.50.63 și (021).250.50.64, la Departamentul de Relații cu publicul al PRO TV. De asemenea, www.protv.ro și www.stirileprotv
Canalele Pro TV S.A. ies de pe Dolce din 3 ianuarie. MTV și VH1, printre canalele scoase din grilă () [Corola-journal/Journalistic/80472_a_81797]
-
www.protv.ro și www.stirileprotv.ro vor oferi lista cu toți distribuitorii canalelor PRO TV din România și străinătate. Canalele Pro TV scoase din grila sunt ProTV, Pro TV Internațional, Pro TV HD, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă HD, Pro Cinema, Sport.ro, Sport.ro HD, MTV România, VH 1.
Canalele Pro TV S.A. ies de pe Dolce din 3 ianuarie. MTV și VH1, printre canalele scoase din grilă () [Corola-journal/Journalistic/80472_a_81797]
-
Un bărbat, care a început să muncească în 1977, a scris că, la angajare, avea salariul net de 1250 de lei. O pâine costa 3,25 lei, berea 3 lei, iar pachetul de țigări Carpați, 2,75 lei. Biletul la cinema costa între 1 și 3 lei, iar o bicicletă aproximativ o mie de lei. Televizorul cu tub, alb-negru, costa între 2000 și 4000 de lei. Un alt bărbat, pe care revoluția l-a prins la 11 ani, își amintește că
Vezi ce prețuri erau pe vremea lui Ceaușescu. Amintiri din Epoca de Aur by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80480_a_81805]
-
1 și 3 lei, iar o bicicletă aproximativ o mie de lei. Televizorul cu tub, alb-negru, costa între 2000 și 4000 de lei. Un alt bărbat, pe care revoluția l-a prins la 11 ani, își amintește că biletul la cinema era 6 lei, iar dacă era serie dublă, costa 12 lei. Biletul de tramvai era 2 lei. La același preț era și "corăbioara", un produs de patiserie. Ora cu hidrobicicleta pe Neptun costa 25 de lei, își amintește un alt
Vezi ce prețuri erau pe vremea lui Ceaușescu. Amintiri din Epoca de Aur by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80480_a_81805]
-
mi se pare corect să am așteptări prea mari la Oscar, la genul de filme pe care le fac. Sper că oamenii vor viziona filmul și vor avea răbdarea necesară pentru a înțelege că acesta este un tip diferit de cinema, dar care rămâne tot cinema și că nu e nimic rău în asta". El a adăugat: "Mă refer la comitetul Oscar, dar și la membrii cu drept de vot din Academia de film americană. E important să existe mai multe
Mungiu, pe lista scurtă de propuneri pentru nominalizări la Oscar () [Corola-journal/Journalistic/80495_a_81820]