2,402 matches
-
seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
avantajul de a da contur luptei de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune socială aflat în mâna burgheziei"74. Fiecare răzvrătire servea ca repetiție pentru marea seară a revoluției. Desigur, în afară de astfel de strategii cinice, "exasperarea, furia, disperarea, sentimentul de neputință, mânia au jucat în cazul celor mai mulți manifestanți un rol la fel de mare în cazul celor mai mulți manifestanți, ca și atracția spre încăierare, dorința de a sfâșia cu unghiile, ura față de polițiști a celor mai exaltați"75
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din Est. Sub pretextul virtuților proletare și al frăției între popoare, acesta nu este decât o dictatură sângeroasă, cum istoria nu mai cunoscuse niciodată,prin numărul victimelor sale, prin mizeria care lovește categorii întregi ale populației, prin disprețul absolut și cinic față de drepturile omului. Această dictatură sângeroasă s-a numit „democrație populară“ și conducătorii ei au fost aduși la putere cu sprijinul activ al Armatei Roșii de ocupație. În România, în anul 1948, acest proces, început odată cu lovitura de stat din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
generali români. Încă de la crearea ei, Securitatea, puternică prin zecile de mii de membri ai săi (la care se adaugă sutele de mii de informatori infiltrați în toate colțurile societății), s-a manifestat ca expresia cea mai feroce, brutală și cinică a dictaturii comuniste și - în ciuda multelor sale reorganizări și reforme - ca un sprijin fidel și indispensabil puterii instalate. În ianuarie 1949 a fost creată „Miliția“, care număra la început mai mult de 40 000 de membri, folosiți pentru a controla
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
este responsabil pentru anumite decizii și, prin urmare, 2) se ajunge la o demitizare 2 a politicii și la un cinism crescut față de politicieni. Toate aceste argumente conduc la ideea că supralicitarea conflictelor politice duce la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor politice. Cercetările
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de personalitate ale jurnaliștilor. Gans (1979/2004, p. 230) delimitează două noțiuni ce se dovedesc a fi importante pentru a caracteriza reprezentările jurnaliștilor legate de public: * audiența canonică, în cazul jurnaliștilor care își reprezintă publicul ca fiind, fie nerealist, fie cinic, credul sau incompetent; * audiența secundară, când publicul este perceput ca fiind compus din superiori, colegi, prieteni sau din cercul cunoscuților. În acest context, este utilă menționarea unei tipologii similare care distinge atitudinile jurnaliștilor în funcție de reprezentările pe care le au asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și să mențină atenția publicului pe perioada întregii campanii, astfel încât, dincolo de întrecerea dintre candidați, oferirea unor detalii legate de viețile lor private, de posibilele scandaluri sau conflicte constituie una dintre cele mai eficiente strategii pentru captarea atenției. Dincolo de o perspectiva cinică, în care am putea interpreta relatările media ca instrumente pur electorale, informația oferită de media are o reală influență asupra alegătorilor, cel puțin la nivelul acumulării și procesării informației. O dovedesc experimentele întreprinse de Ansolabehere și Iyengar (1996), care au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
expunerea la cadrajele din știri îi influențează pe cetățeni în privința atribuirii responsabilității pentru problemele prezentate (Iyengar, 1991). În mod similar, alți cercetători americani au folosit experimentele pentru a demonstra faptul că expunerea la cadraje strategice îi face pe indivizi mai cinici față de politică (Cappella și Jamieson, 1997; Valentino et al., 2001). Astfel de studii ne permit să înțelegem mai bine cum influențează cadrajele din știri felul în care se gândesc cetățenii la politică, cum se raportează ei la procesul politic și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflictele sau neînțelegerile care pot apărea pe scena politică (Valentino et al., 2011, p. 308). Există un număr mare de studii (e.g. Valentino et al. 2011; Ansolabehere, Iyengar și Simon, 1999) care sugerează faptul că expunerea la cadrajele negative sau cinice ale politicii reduce sentimentul de eficacitate politică. Ne așteptăm, așadar, ca persoanele care nu au încredere că înțeleg subiectele politice sau că se pot implica ele însele în politică să fie afectate negativ de cadrajele axate pe conflicte într-o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p<0,1; p = 0,077 / încredere politică: T (172) = −2,28; p<0,05. Cu alte cuvinte, cei care au fost expuși articolului legat de un conflict necivilizat, dedicat unui subiect considerat de importanță (intruziv), se declară semnificativ mai cinici (M = 2,92; DS = 0,80) decât cei care au fost expuși unei știri legate de un conflict considerat fără importanță (neintruziv) și formulat într-un manieră civilizată (M = 3,23; DS = 0,83). Pe scala cinismului 23, cu cât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
două dintre variabilele dependente încrederea politică și cinismul: * cu cât indivizii sunt mai extroverți, cu atât au încredere mai mare în clasa politică (r = 0,221 cu p<0,05); * cu cât sunt mai extroverți, cu atât sunt mai puțin cinici (r = 0,230 cu p<0,05). Corelația cu activismul este nesemnificativă; extroversia nemodificând disponibilitatea de implicare politică. O altă variabilă care poate condiționa impactul conflictelor din știri este eficacitatea politică; mai exact, încrederea pe care o au indivizii că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și că implicarea lor poate face diferența, cu atât indivizii au mai multă încredere în clasa politică în general (r = −0,329 cu p<0,01); b) cu cât cred că pot schimba ceva, cu atât indivizii sunt mai puțin cinici. Pentru cadrajul legat de un conflict civilizat și neintruziv, valoarea corelațiilor este: r = −0,599; p<0,01 pentru încredere politică / r = -0,584; p<0,01 pentru cinism / r = 0,333; p<0,01 pentru activism. Pentru tot eșantionul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajul neintruziv civilizat, emoțiile nu mai au valoare predictivă. Pentru a reinterpreta aceste date în mod adecvat, regrupăm tipurile de efecte obținute: * subiecții care au fost expuși tratamentului experimental care a constat într-un conflict intruziv necivilizat sunt semnificativ mai cinici, mai puțin activi politic și mai neîncrezători decât cei care au fost expuși tratamentului legat de un conflict neintruziv civilizat; * în cazul expunerii la cadraje intruzive necivilizate, există trei predictori importanți pentru cele trei variabile dependente: a) cunoștințele politice, b
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
clasa politică. În cazul conflictului civilizat, pe un subiect neintruziv, nu s-a putut stabili nicio corelație. Revenim în acest context asupra unei observații anterioare: importanța distincției între tipurile de conflicte prezente în știri. Deși conflictele necivilizate îi fac mai cinici și mai neîncrezători pe membrii audienței, conflictele formulate civilizat au un potențial mobilizator stimulează participarea politică. Este adevărat că acest lucru se aplică doar în cazul subiectelor neintruzive, față de care nu avem cunoștințe proprii sau opinii pre-formulate, și nu se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aspecte de legislație, ideologii și atitudini politice, teorii matematice și concepții filosofice. În acest sens, remarcăm spațiul extins dedicat gloselor în corpul publicisticii eminesciene: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"352. Dovedind stăpânirea tehnicii maioresciene a supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conservatorism, putere, socialism ș.a. De cele mai multe ori, jurnalistul semnalează cu grijă accepțiunile cuvintelor, mergând până la sensurile lor etimologice, limitând astfel ambiguitatea semantică a termenilor: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"387. Vorbind despre sursele polisemiei, M. Pêcheux subliniază capacitatea cuvintelor de a-și modifica sensul, în funcție de poziționarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
didactic, cu funcție de explicitare: "Este oare un singur cititor care să crează cum că un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (câne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia"525. Cea de-a șasea ipostază
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nouă ani la mortea tatălui său, regina mamă Maria de Medici exercită regența. Dar, fără experiența treburilor statului, ea se lasă dominată de anturajul său, mai ales de sora ei de lapte Leonora Galigai și de soțul acesteia, Concini, ambițios, cinic și avid, care este făcut mareșal și marchiz de Ancre și devine atotputernic începînd din 1615. Mai marii regatului profită pentru a se agita și pentru a obține funcții și pensii. Tînărul rege, împins de prietenul său Charles d'Albert
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
neputând să-1 ridice. Această invazie de amestecuri hibride asupra întregii societăți, prin mijloacele uriașe de reproducere, actualizează problema moralității în artă mai mult decît un roman pornografic sau decât un tablou scandalos. În secolul trecut, când s-a lansat teoria cinică a artei pentru artă, se spunea: „Noi suntem o elită creatoare; scriem și pictăm pentru spiritele aristocratice care ne înțeleg. Ceilalți n-au decât să ne ignore!” Astăzi însă publicul mare, chiar dacă ar vrea să ignore pornografia sau trivialitatea debitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îngrozim de puterea lui devastatoare, tot astfel admirând opera, să ne facă să ne îngrozim totodată de negativismul diabolic al păcatului. Operele imorale sunt acelea care apoteozează voluptatea ca scop în sine și în care autorul însuși își asumă orgoliul cinic al păcatului. Romanele lui Andre Gide și Marcel Proust, contrafacerile lor în literatura noastră, nudurile obscene din plastică și aproape toată arta iudaică fac parte din această categorie diabolică a perversității artistice. Obiectul unei asemenea arte nu e omul spiritual
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cetățenești legitime și moderate așteaptă răspunsuri adecvate de la politicieni responsabili și onești, generând la rândul lor mulțumire cetățenească și o participare civică crescută. Aceste cercuri virtuoase sunt în evident contrast cu cercurile vicioase care-i leagă pe politicienii corupți, aroganți, cinici și iresponsabili de cetățenii apatici, neîncrezători și alienați politic, așa cum am văzut deja în descrierea mecanismului funcționării democrației la Robert Putnam (2002). Importanța presupusă a participării pentru democrație a dus le numeroase testări ale relației. Vom vedea pentru început care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]