2,405 matches
-
căzut sub cal în acea bătălie, însă nu a pățit nimic rău”. „Pe Hronet prinzându-l, a pus de l-au tăiat”. În Cronica moldo-germană se scrie că „în luna martie, în ziua a 6, într-o luni, s-a ciocnit Ștefan voievod cu Hronoda la Bulgari, la apa numită Siret. Atunci a bătut Petru Hroneda pe Ștefan voievod și a câștigat lupta și Ștefan Voievod a căzut de pe cal și a zăcut printre morți de dimineață până la prânz. Atunci a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întemeierea oștirii moldoveneșeti” (art. 8). Dezastrul de la Stănilești, pe Prut, și pacea semnată la 21 iulie 1711 la Huși, păreau să amâne pentrru o vreme planurile lui Petru I. Relațiile ruso-otomane au trecut prin crize succesive, interesele celor două imperii ciocnindu-se în Persia, Crimeea, Marea Neagră, Principatele Române. Acestea deveneau treptat câmpul de bătălie predilect în războaiele ce se succedau la mici distanțe de timp între Rusia, Turcia și Austria. Într-un astfel de context, Rusia ocupă Ismail, Chilia, Bender, Brăila
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Am auzit că aveți o fată frumoasă și-am venit ca s-o stropesc. Poftiți, poftiți, domnule Nelu, m-a Întâmpinat vecinul Mărgineanu. A apărut și Milica În pragul casei și-am stropit-o după datină. Tot după datină am ciocnit un ou roșu, am Închinat un pahar cu vin, am gustat o prăjitură și ne-am dat Întâlnire pentru după-amiază, ca să mergem Împreună la serbarea muncitorească de pe malul Târnavei Mari. Ne-am Întâlnit, am discutat pe drum circa un kilometru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
rog, un poem (text) nou pentru eventualii cititori ai revistei "Conta". Un exercițiu după Eminescu: În zădar în câte-o steclă Cu vin sau rachiu de sfeclă Cauți morții o poreclă Să o chemi, s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că descoperirile sale ar fi putut fi făcute de oricine. La acestea, Amiralul a luat un ou și a solicitat celor de față să încerce să-l așeze "pe verticală", fără nici o susținere. Cum nimeni n-a reușit, Columb a ciocnit oul la bază și acesta a rămas drept! Quod erat demonstrandum! Cum a descoperit Columb tutunul După ce a pășit pe pământ cubanez, duminică, 28 octombrie 1492, amiralul, așa cum menționează în "Jurnalul" său de bord ("Jurnalul de bord al lui Cristofor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să se așeze pe scaunul lui Papa, măsura ulterior "abrogată". S-a reașezat la insistența barmanului "por favor señora, sientase" vă rog doamnă, luați loc! Trecut cu bine momentul protocolar, am comandat ce altceva decât două "Daiquiri salvajes" și am ciocnit în cinstea lui Papa, a Floriditei și Havanei! După "Finca" și barul "Floridita " refugiul "de suflet" al lui Papa era yachtul "Pilar". Construit de compania Wheeler Shipyards din New York, Hemingway avea să participe cu diverse "idei" în procesul de realizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
transformat în câteva minute holul imens într-un adevărat "bazar oriental". Revelionul l-am petrecut la hotelul "Habana Libre", de 5 stele, în "Salonul Ambasadorilor", fiind cel mai frumos și mai bine organizat, sub toate aspectele, Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României, închinând pentru cei de acasă, pentru un an mai bun și pentru o mai clară vizibilitate a... luminiței de la capătul tunelului. Înainte de a pleca la Revelion a sunat telefonul. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la ultimul răspuns preotul bate cu Sfânta Cruce ușile, care se deschid ca să intre cortegiul și să urmeze slujba până la ziuă. La 8, maicele au revenit pentru liturghie și la 11 am mers cu toții de la biserică la maica stariță, să ciocnim ouă roșii sfințite.]( Ediția I, 1937, pp. 148-150.) [29 martie/11 aprilie - Trei zile am fost chinuită fără știri, nici scri sori, nici jurnale. Ce lungă mi s-a părut vremea! În fine, scrisoarea oficială de la Costache. Tot era ceva
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
salturi din astea, de țâșnește câte unul de unde nu te-aștepți. Oricum, dacă e Gelu, a continuat Țepe, surâzând fin, ați pornit bine această treabă, adică revoluția, să fie într un ceas bun! Și pentru că tocmai se adusese șampania, am ciocnit un pahar. Acesta a fost momentul reîntâlnirii mele cu D. Țepeneag, după lunga lui absență din țară, ale cărei urmări a dorit să le lichideze cât mai iute. A revenit ori de câte ori a avut prilejul, destul de des, în raport cu alții, dar nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
părăsit această lume omul de care vorbesc. În ziua sorocită de Parce și-a convocat în apartamentul din Drumul Taberei nepoții și rudele care-l îngrijiseră în ultimii ani, cerându-le să aducă șampania. S-au umplut paharele, profesorul a ciocnit cu toți, a sorbit din paharul său și, privindu-i, le-a spus: — Dragii mei, eu plec, a venit timpul, vă las cu bine. L-au ajutat să se întoarcă în camera sa și să se întindă în pat, iar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și binenutritul Caraiani, cum îl numeam noi în "Junimea". Dar cine poate spune verva, spiritul, voia bună, aș zice entuziasmul, care însuflețeau serbărele "Junimei" și în același timp, șăgile, ironiile fine, înțepăturile cu noimă, care, ca și paharele pline, se ciocneau și scânteiau; însă toate aceste erau ieșite din inimă curată și fără pic de răutate. De aceea nimene nu le lua în nume de rău. Mult timp, aș putè zice, mai tot timpul cât a existat "Junimea" ca grupare exclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cuvintele, ce nevoie ai să alergi la sunete vagi și asurzitoare? Se înțelege că în discuțiunile ce aveau loc, rămânea singur de această părere între toți tovarășii săi din "Junimea": era un fel de originalitate a lui care s-a ciocnit de multe ori cu ironiile noastre. Seratele noastre muzicale, la care erau admise și soțiile junimiștilor ce se cunoșteau și erau în vizită, aveau același caracter de intimitate cu o ținută, bineînțeles, mai rezervată și se sfârșeau ca și seratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cufundă Încet și din ce În ce mai mulți, Într’o mlaștină care, departe de a Îndeplini un rol ecologic precum cea adevărată, poluează. Poluează vizual, social, moral. Vă rog să mă iertați: poate sunt cinic discutând aspecte de care, de altminteri v’ați ciocnit desigur mulți dintre domniile voastre. Ținândumi răsuflarea când treceam prin valul de mireasmă de sconx cu care se Învăluie, ocolind, atâta cât permite vânzoleala celei mai mari gări românești, picioare betegite și trupuri adormite În mizerie, păduchi și viermi, dar și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
uneori, polemic, atunci când am de-a face cu un imbecil - și în cazuri dintr-astea devin aproape paranoic. Nu am citit aceleași cărți cu ăla. Unii îmi spun că aroganța asta e bună. Că sunt un bolovan, un bolovan care, ciocnindu-se de unul și altul, până la urmă se va cizela corespunzător, dar că n-ar trebui să mă las cizelat așa, de oricine. Știu că par infatuat, dar asta e doar o reacție la pupincurismul altora. Mai bine mitocan decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
aibă loc un dialog jenant despre patul scârțâit și toate alea. Mă rog, hai să fac cafea. Măcar nu-mi mai cară Miruna pumni în spinare să mă convingă de necesitatea cafelei. - Iar faci pregătire? zice Rodica, insinuant, când ne ciocnim pe hol. - Da, de toți banii. - Aha, așa se zice acuma! Nu fierbe cafeaua mai repede, bulbuci maronii, temători, și ea mă ține de vorbă. Mirunei îi place să se converseze cu Rodica, mă rog, mai mult o distrează tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fiindcă nu ne-a păgubit, după cum vedeți, cu nimic și, al doilea, fiindcă societatea româ nească era Încă de pe atunci, ca și mai târziu, Într-o confuzie a claselor sociale, Într-un tumult de lumi care se frământau și se ciocneau. [...] Din toate astea și altele a rezultat, printre mulțimea cusuru rilor congenitale, o intemperanță pe latura afectivă și o incon sec vență generală de caracter (de care mi-e rușine și astăzi noaptea, mai ales noaptea, când veghez asupră mi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel ca și echipajele din dreapta. Formația e strânsă "plan la plan" și trasoarele se încrucișează din toate părțile, rușii au probabil câte un tun și patru mitraliere, dar nu pot ataca decât pe rând, de teamă să nu se ciocnească, în timp ce de la noi trag 16 mitraliere, în afară de cele ale neamțului, ca să nu ne lovească pe noi. La un moment dat, primul "ciolovec" ce îl atacă pe Ionescu-Țiganu cabrează pe o aripă, ranversează, apoi pică și se înscrie încet în vrie
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
dintre insula Wake și Honolulu am intersectat meridianul de 180 de grade, considerat convențional linia de schimbare a datei. Aici am întinerit cu o zi, deoarece mergând spre răsărit, se scade o zi. Evenimentul l-am sărbătorit la bordul aeronavei ciocnind o cupă cu șampanie". Ultima parte a Marelui Raid a legat New York-ul (unde s-a serbat Anul Nou 1970) de Insulele Canare, urmând apoi Maroc, Algeria, Tunisia, Italia și Turcia. Avionul a aterizat la București pe 7 ianuarie 1970, după
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
nostru se numește Serenite și este așezat pe malul Dunării. Locul, de un farmec rar, are și o climă cu totul specială. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene înghețate, aceasta stăpânește orășelul în timpul iernii, și o climă dulce, sosită din ținuturile mediteraneene, cu miresme, cu o vegetație explozivă, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
botezuri. Știu ei ce știu făcând asta, însă controlul continuu al apropierii, dacă îți dă siguranța relației, nu-ți garantează și stabilitatea afectivă. Tot omul are o definiție a prieteniei, pornind de la un „Hai noroc și să trăim!“ rostit când ciocnește halba de bere la crâșmă cu „pretenii“ și încheind cu frăția de cruce practicată cu briceagul în pușcărie. Ideea ar fi că totul e nesigur pe lume, cu excepția cuvântului prietenului X, care, când îți zice: „Nici o problemă, se face!“, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cuvîntare, Într-un stil ce amintește de Bolívar și Martí: „SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Nici urmă de solemnitate În aceste cuvinte; mai degrabă, pretinzînd că vorbele sale erau doar retorice, a vorbit cu o Încredere care le-a scutit de orice spirit convențional: „Oratoria mea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Americii Latine În națiuni instabile și iluzorii e complet neîntemeiată. SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Oratoria mea a fost primită cu aplauze. Petrecerea, care consta În reprize de băut cît alcool ne țineau puterile, a continuat pînă la trei dimineața, cînd am decis, Într-un final, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și Mihai am fost invitați de Stere Popescu să petrecem Revelionul la el, în cerc strict intim. și, ca de obicei în asemenea ocazii, am stat cu Mama și cu Tata și cu alți invitați acasă până la orele douăsprezece, am ciocnit o cupă de șampanie, iar apoi - eu și cu Florino - am plecat la Sterică... ședea destul de aproape de mine, dincolo de Piața Națiunii, lângă frumoasa bisericuță Sfântul Spiridon cel Vechi. Când am sunat la ușă, ne-a deschis Mihai. Avea surâsul său
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe mantaua ei întunecată... Toți ai casei sunt de față, fiecare cu lumea lui de visuri și de simțăminte... Încă o clipă, și vor începe să se miște și să vorbească. Gândurile lor se vor încrucișa, voințele lor se vor ciocni, și din ciocnirea aceasta va țâșni însăși imaginea vieții... Domnilor, începe comedia!“ Ianuarie 1954 În afară de faptul că ilustrează perfect cât de departe eram de „realismul socialist“ pe care îl studiam asiduu în acea peri oadă, ideea acestei piese mai prezenta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
arestați preventiv, nu mai exista posibilitatea unor întâlniri inopinate în cabinetul anchetatorului, nu mai transpirau mesaje transmise prin cei puși în libertate... Aici este Neantul! Categorie filozofică. și totuși, de ici, de colea veneau șoapte și amănunte răzlețe, care se ciocneau, se alăturau și se îmbinau într-un tot din ce în ce mai închegat, alcătuind până la urmă „legenda lui Mihai Rădulescu“. și din nou mă simt neputincios să le mai așez cronologic, așa cum se prezentau atunci, și nu le pot restitui decât sub forma
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]