2,320 matches
-
organizația până la desființarea sa. De-a lungul întregii sale perioade de existență, unitățile AK au efectuat mii de raiduri armate și numeroase acțiuni de culegere de informații, au dinamitat sute de transporturi pe calea ferată și au participat la multe ciocniri armate cu unițile poliției armate germane și ale Wehrmachtului. AK a efectuat operațiuni de represalii, asasinând ofițeri ai Gestapoului, ca răspuns direct la tacticile teroriste impuse de naziști împotriva populației civile. Armia Krajowa a stâns și a transmis Aliaților numeroase
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]
-
introduce, în ianuarie 1989, la apelativul "socialist" din titulatura oficială a republicii. În urma referendumului din 23.12.1990, când 95% dintre votanți se pronunță pentru suveranitate, Slovenia își proclamă, la 25.6.1991 independența și obține după o serie de ciocniri armate retragerea tuturor unităților armatei federale iugoslave până la 26.10.1991. La 15.1.1992 independența Sloveniei este recunoscută de statele UE, la 22.5.1992 este admisă la ONU și la 14.5.1993 în Consiliul Europei. Milan Kučan
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
și-a așezat tabăra.. Grosul celor două oști s-a așezat lângă Velbužd, ambii suverani așteptând întăriri. Astfel din 24 Iulie au început negocieri care au dus la un armistițiu. După unii istorici ar fi avut loc în prealabil o ciocnire lângă satul Kopilovtsi în care sârbii au fost respinși. Problema majoră a bulgarilor era că proviziile nu ajunseseră și armata suferea din lipsă de hrană. Astfel soldații au început să caute provizii în satele din preajmă. Între timp prințul moștenitor
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
îndrăgise în copilărie, iar cel de-al doilea, "Love", fusese pus de mama ei după numele celei mai bune prietene pe care o avusese în colegiu. De mică, Jennifer a fost atrasă de muzică, pasiune ce a condus la primele ciocniri cu industria muzicală. La vârsta de trei ani, a cântat melodia "The Greatest Love of All" la un festival local. Anul următor, în cadrul unui eveniment similar, publicul a fost uimit de prestația ei, prin melodia "Help Me Make It Through
Jennifer Love Hewitt () [Corola-website/Science/312888_a_314217]
-
imperială. O intervenție armată în Siria nu însemna o lipsă de simț politic, deoarece situația, mereu schimbătoare din Orientul Mijlociu, se prezenta, după toate aparențele, în favoarea cruciaților. Între sultanul Egiptului, Al-Salih, și emirii din Alep și Homs interveniseră certuri, soldate cu ciocniri militare, la adăpostul cărora cruciații ar fi putut debarca nestingheriți și înainta asupra Ierusalimului, cetatea fiind, după cum se știe, cu zidurile de apărare distruse și deci ușor de cucerit. Ludovic al IX-lea se baza pe concursul ordinelor călugărești și
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
(n. 22 iulie 1887, Hamburg - d. 30 octombrie 1975, Berlinul de Est) a fost un fizician german, nepot al lui Heinrich Rudolf Hertz, și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1925, pentru rolul său în demonstrarea teoriei ciocnirilor între electroni și atomi. Hertz a studiat la Universitatea Göttingen (1906-1907), Universitatea Ludwig Maximilian din München (1907-1908), și la Universitatea Humboldt Berlin (1908-1911). Și-a obținut doctoratul în 1911 cu Heinrich Leopold Rubens. Între 1911 și 1914, Hertz a fost
Gustav Ludwig Hertz () [Corola-website/Science/310980_a_312309]
-
și la Universitatea Humboldt Berlin (1908-1911). Și-a obținut doctoratul în 1911 cu Heinrich Leopold Rubens. Între 1911 și 1914, Hertz a fost asistentul lui Rubens la Universitatea Berlin. În această perioadă, Hertz, împreună cu James Franck, a efectuat experimente privind ciocnirile inelastice ale electronilor în gaze, cercetări cunoscute sub numele de experimentele Franck-Hertz, și pentru care aceștia au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1925. În timpul Primului război mondial, Hertz a servit în armată din 1914. A fost grav rănit în
Gustav Ludwig Hertz () [Corola-website/Science/310980_a_312309]
-
trecerea de grilă. Instrumentele au fost calibrate pentru a măsura curentul electric dintre cei doi electroni, și a ajusta diferența de potențial dintre catod (electrodul negativ) și grila de accelerare. Franck și Hertz și-au explicat experimentul în termeni de ciocnire elastică și inelastică. La potențiale scăzute, electronii accelerați căpătau doar o cantitate modestă de energie cinetică. La întâlnirea atomilor de mercur din tub, ei participau la ciocniri pur elastice. Aceasta se datorează predicției mecanicii cuantice că un atom nu poate
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
grila de accelerare. Franck și Hertz și-au explicat experimentul în termeni de ciocnire elastică și inelastică. La potențiale scăzute, electronii accelerați căpătau doar o cantitate modestă de energie cinetică. La întâlnirea atomilor de mercur din tub, ei participau la ciocniri pur elastice. Aceasta se datorează predicției mecanicii cuantice că un atom nu poate absorbi energie până când energia de coliziune depășește cea necesară pentru a ridica un electron la o stare de energie superioară. Cu coliziuni pur elastice, cantitatea totală de
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
excitarea atomului de mercur. Pierzându-și astfel toată energia cinetică acumulată, electronul liber nu mai poate depăși diferența de potențial ușor negativă dintre grilă și anod, iar curentul măsurat scade astfel brusc. Cu creșterea tensiunii, electronii vor participa la o ciocnire inelastică, vor pierde 4,9 eV, dar vor continua să fie accelerați. În acest fel, curentul crește din nou după ce potențialul de accelerare depășește 4,9 V. La 9,8 V, situația se schimbă din nou. Acolo, fiecare electron are
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
continua să fie accelerați. În acest fel, curentul crește din nou după ce potențialul de accelerare depășește 4,9 V. La 9,8 V, situația se schimbă din nou. Acolo, fiecare electron are atâta energie cât să poată participa la "două" ciocniri inelastice, să excite doi atomi de mercur, și apoi să rămână fără energie cinetică. Din nou, curentul observat scade. La intervale de 4,9 volți acest proces se repetă; de fiecare dată, electronii suferă încă o ciocnire inelastică. Același fenomen
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
participa la "două" ciocniri inelastice, să excite doi atomi de mercur, și apoi să rămână fără energie cinetică. Din nou, curentul observat scade. La intervale de 4,9 volți acest proces se repetă; de fiecare dată, electronii suferă încă o ciocnire inelastică. Același fenomen se observă și dacă în loc de mercur se folosește neon, dar la intervale de aproximativ 19 volți. Procesul este identic, doar pragul diferă semnificativ. O altă diferență este că apare o strălucire lângă grila de accelerare la 19
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
numeroși parametri (concentrație, câmp electric extern), fiind imposibilă stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoasă în plasmă. Datorită sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este puternic influențată de prezența câmpurilor magnetice externe. În urma ciocnirilor dintre electroni și atomi pot apărea fenomene de excitare a atomilor, urmate de emisie de radiație electromagnetică. Dacă frecvența radiației emise are valori în domeniul vizibil, se pot observa fenomene luminoase. Atunci când energia electronilor este suficient de mare, atomii sunt
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul său să se mențină constant în timp. Distribuțiile vitezelor sunt de tip maxwellian, dacă timpul mediu dintre două ciocniri consecutive ale particulelor este mai mare decât timpul în care variază considerabil parametrii plasmei. În acest fel se asigură atingerea unei stări de ehilibru, caracterizată de distribuția Maxwell a vitezelor. Modelul poate fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
vitezelor. Modelul poate fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile în timp. Plasma va fi descrisă de parametri ce însumează mărimile fizice asociate fluidelor
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă conține un fluid electronic și unul ionic care interacționează prin intermediul câmpurilor electric și magnetic și a ciocnirilor. Interacțiunea cu fluidul atomilor neutri se face exclusiv pe baz ciocnirilor între particulele de fluid. Modelul unifluid (sau magnetohidrodinamic) este folosit pentru studiul fenomenelor lent variabile în timp. Plasma va fi descrisă de parametri ce însumează mărimile fizice asociate fluidelor electronic și ionic. Modelul cinetic se aplică în cazul în care
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
din vântul solar sunt captate de câmpul magnetic al Pământului și dirijate spre poli, de-a lungul liniilor de câmp. Aici concentrația lor devine suficient de mare pentru a putea produce ionizări și excitări. Radiațiile emise de atomii excitați în urma ciocnirilor inelastice cu particulele energetice din plasmă pot avea lungimi de undă în domeniul vizibil. Astfel pot fi observate pe cer, cu ochiul liber, zone luminoase de diferite culori, în special roșu sau verde, datorate oxigenului atomic. Formarea plasmei în ionosferă
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
pentru aprinderea plasmei este necesară existența unui singur electron cu o energie suficient de mare pentru a produce o ionizare. Electronii rezultați sunt accelerați în câmp electromagnetic. Pentru ca ei să producă noi ionizări, energia pe care o primesc între două ciocniri consecutive trebuie să fie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor respectivi. Are loc, astfel, o multiplicare în avalanșă a ionizărilor, iar plasma se aprinde. Pentru menținerea ei este necesar ca, în urma recombinărilor și a emisiilor de electroni la
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
numele. O dovadă indirectă a mișcării complet dezordonate a moleculelor unui gaz aflat în stare de echilibru termic o reprezintă mișcarea browniană cunoscută încă din 1827 și explicată din punct de vedere cantitativ de către Albert Einstein în 1905 prin efectul ciocnirilor întâmplătoare dintre moleculele unui fluid . În 1920, Otto Stern imaginează și realizează un experiment pentru determinarea vitezei moleculelor care a permis pe lângă determinarea cantitativă a vitezei medii și o apreciere calitativă a distribuției moleculelor după viteză . La propunerea lui Stern
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
sistemul este în echilibru termodinamic la temperatura formula 4. Microscopic, este într-o stare staționară. Conform Legii lui Pascal presiunea este aceeași pe toate fețele cubului. Energia formula 5 a sistemului este constantă, iar energia formula 6 a unei molecule variază aleatoriu în urma ciocnirilor, însă statistic energia sa medie este: unde formula 8 este "viteza medie pătratică" a moleculelor. Energia sistemului va fi: de unde se obține expresia vitezei medii pătratice: Considerând că formula 11 din molecule lovesc un perete, fiind reflectate, deci fiecare îi cedează un
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
o țară în plină revoltă. În final, acțiunile sale nu i-au fost de nici un folos ducelui d'Alençon. După misiunea în Țările de Jos pentru a-l ajuta pe fratele mai mic, la curte atmosfera era încordată. Se multiplicau ciocnirile între mignon a lui Henric al III-lea și susținătorii ducelui d'Alençon, la conducerea cărora era Louis de Clermont d'Amboise presupus amant al Margaretei. Situația rămâne stabilă până în 1578 când Henric al III-lea află de implicarea ducelui
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
boieri și de unii domnitori, nemulțumiri care degenerau uneori în răscoale. Astfel, în 1623—1624 s-au ridicat împotriva domnitorului Alexandru Coconul călărașii din Ploiești, Gherghița și Rușii de Vede, care au fost, însă, până la urmă, înfrânți într-o aprigă ciocnire la Mănești. În plină înflorire economică, orașul a primit o puternică lovitură. Chiar în anul suirii sale pe tron (1774), Alexandru Ipsilanti, deoarece l-a găsit în țară pe vărul său Ianache Muruz fără suficientă avere și pentru că a găsit
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
este gata să-și ofere sprijinul în cazul unei agresiuni militare sovietice. În "revista Time" din 1 iulie 1940, se relata: „În această săptămână, avioane rusești au început să facă zboruri de recunoaștere deasupra Basarabiei. Mai apoi au fost semnalate ciocniri de frontieră de-a lungul râului Nistru. Deși armata română a simulat rezistența pentru a se lua act, nu are nicio șansă să oprească rușii fără ajutor, iar Germania a admis deja pretențiile Rusiei pentru Basarabia în negocierile secrete din
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
Bannon, președintele executiv al site-ului conservator de știri "Breitbart News", descris de Bannon ca "platforma pentru Dreapta Alternativă". Câteva întruniri electorale în timpul alegerilor primare au fost însoțite de proteste sau violențe, inclusiv atacuri asupra protestatarilor în timpul mitingurilor electorale și ciocniri între protestatari și susținătorii lui Trump în afara întâlnirilor electorale. Organizațiile de verificare a informațiilor ("fact checking") au scos la iveală că Trump a făcut un număr record de declarații false în comparație cu alți candidați. Cel puțin patru publicații majore - Politico, The
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
această particulă. Pozitronul a fost descoperit prin trecerea de radiații cosmice prin "cameră cu ceață". Astăzi, pozitronii creați prin dezintegrare radioactivă, sunt folosiți în tomografia cu emisie de pozitroni(ȚEP), în spitale și în laboratoare, fiind folosiți la experimentele de ciocnire electron-pozitron. În cazul ȚEP, pozitronul arată suprafețele de activitate din creierul uman.
Pozitron () [Corola-website/Science/309854_a_311183]