2,120 matches
-
de fantastic pe care o produce privirea extrem de intensă, privirea ațintită până la nălucire asupra chipului din oglindă. În partea aceasta se vădește fără voie Mateiu Caragiale ucenic al tatălui său, dar, e drept, cu altă dispoziție, cu un soi de ciudă, înlocuind regimul râsului cu cel al sarcasmului. Este și aceasta o trăsătură romantică, prin care se deosebește de tatăl său. Dar ochiul, urechea, arta scrisului sunt la el de esența moștenirii paterne. Din mărturiile contemporanilor, mai cu seamă din ale
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar, purtam uniformă, și am surprins în ochii mamei Ileana o suferință și o ciudă cumplită, pentru că eu aveam condiții așa de bune pentru dezvoltare, iar băiatul ei era așa de chinuit și de umilit. După terminarea războiului, vărul Ghoerghe și-a adus aminte de ce învățase la turnătorie, a adunat metale de la motoarele avioanele căzute
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
doi boi, două vaci și vreo 50 de oi. L-am rugat să vândă boii și să- mi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai ales după începerea colectivizării. I
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cele mai multe sate la judecătoria de district ei sunt Înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat un fragment de vers popular cules În localitatea Moča: Ceastă casă afumată De cinci ani nemăturată Frunză verde de ovăz Că mi-i ciudă când o văz ... Etnonimul karavlah dispărut astăzi era atribuit acelora care ei Înșiși se numeau astfel. Cu acest nume erau Înregistrați În actele oficiale pentru a deosebi românii emigrați din țară de macodoromâni, aromâni, fârșeroți, morlaci, vlahi. Existența lor În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
îi bate inima și simte că se sufocă. La Ciric a căscat gura la fetele care se antrenează pentru concursuri internaționale de caiac și canoe. Și, dintr-un fel de disperare, a tot aruncat cu pietre în apă, apucat de ciudă. * Alte după-amieze le-am petrecut sus, la Repedea, de unde se vede panorama albastră a Iașului, unde am aprins și focul. Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
provocator?): Realitate - mic poem oniric. L-am văzut ultima dată în 1978, când a venit la Paris cu Marina, soția lui și prietena mea din adolescență. Ne-am scris foarte puțin, nepermis de puțin. Nu știu să explic de ce. De ciudă, probabil, că suntem siliți să recurgem la mijlocul acesta de comunicare după ce ne văzusem, în anii ’60, aproape zi de zi. A fost, din partea mea, și teama de a nu-l expune persecuției politice. A murit în 1988. Suferea de o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Vlăduț a vrut să-i ia fesul. Mâțișor s-a ascuns , cu fes cu tot, sub cuier . Vlăduț a băgat mâna , l-a apucat de coadă și l-a tras afară. Mâțișor s-a supărat și l-a zgâriat cu ciudă. - Și tu crezi că pisoiul e vinovat? Te înșeli, Alice. El e doar un pisoi. Nu-i vina lui că i-ați lăsat fesul la îndemână.A văzut moțul colorat și s-a gândit că i-ați adus o jucărie
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este atribuită lui Radu Popescu († c. 1729). Aci toate acuzațiile Cantacuzinilor sunt "nește amestecături". Acestora numai "li s-au nălucit" de trădare din partea lui Gh. Băleanu, așa ca "să fie totdeauna ei mai mari". Șerban, domnul, e "lup turbat". Poezia ciudei devine o caracteristică a cronicii muntenești, care e mai nervos dramatică, mai familiară. Antonie-vodă e zugrăvit foarte viu, ca o victimă senilă: "atîta îi scurtase toate veniturile, cât nici de mâncare nu era sătul și de băutură, că-i da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În începuturile civilizației grecești se găsește și informația privitoare la Cărțile Misilor care cuprindeau istoria și credințele lor fiind prima religie din istoria lumii ce are o carte sacră și iarăși ei ne vorbesc de texte scrise ca să facă în ciudă tîmpi-ților! Puntea de legătură între cele două culturi, cea carpatină și cea egipteană a fost ținutul Canaan după zicerea ivrită sau Palestina după greci și romani, locuit de nea-muri mioritice numite de greci filisteni iar de ivriți, cu numele canaaniți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la deslușirea acestui talmeș-balmeș istoric dar scris cu premeditare astfel ca nimeni să nu poată da de capătul făcăturii. Eu am prins-o de un capăt și îi voi scoate la lumină celălalt capăt chiar dacă va trebui să crape de ciudă tot cioporul de întunecați. În Apocriful Genezei, după ce Noe găsește bun sălaș la poalele muntelui Ararat, plantează o vie și după 4 ani își cheamă copii să bea împreună din vinul lui la o mare adunare-sărbătoare. Col. Xl - Xlll,16
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. în această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar, purtam uniformă, și am surprins în ochii mamei Ileana o suferință și o ciudă cumplită, pentru că eu aveam condiții așa de bune pentru dezvoltare, iar băiatul ei era așa de chinuit și de umilit. După terminarea războiului, vărul Ghoerghe și-a adus aminte de ce învățase la turnătorie, a adunat metale de la motoarele avioanele căzute
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cai, doi boi, două vaci și vreo 50 de oi. L-am rugat să vândă boii și sămi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai ales după începerea colectivizării. I
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și-ar fi zburat creierii, dacă nu exista reflecția că aceasta i-ar fi făcut mare plăcere soacrei lui" (apud Mathews 1891: 472). Prin urmare, Byron pesemne nu s-a sinucis în cele din urmă doar pentru a face în ciudă, ceea ce nu constituie o dovadă că era nebun, așa cum nici în cazul lui Chatterton faptul că din păcate probabil s-a sinucis în cele din urmă nu constituie o dovadă că era nebun sau sănătos. Dar dacă în cazul lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pe Marcel Proust (modelele generației tinere de prozatori de după război), dar nu face o pasiune specială pentru ei. De regulă ostil oricărei forme de „terorism literar” (Jean Paulhan), vrea să împace, prin scrisul său, toate tendințele estetice „spre zăpăceala și ciuda exegeților, bucherilor și învățătorilor și întru împlinirea sfintei dreptăți” (Incertitudini literare). Temele sunt foarte variate: de la Cezar Petrescu trece la Thomas Mann, Albert Camus, Paul Valéry, William Somerset Maugham, de aici la I. Al. Brătescu-Voinești, Mateiu I. Caragiale, Ioan Alexandru
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
aci nu înțeleg... Ei, Fănică, să vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri! (oprindu-se și privind pe Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleștați; cu mirare și ciudă.) Uitete la el cum se turbură! Lasă, omule, zi-i mișel și pace! Ce te aprinzi așa? Așa e lumea, n-ai ce-i face n-avem s-o schimbăm noi. Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nu? Cum sunt atâția care se laudă: „L-am blestemat și ai văzut, mă, că s-a ales praful de el!”. Știi? Adică Dumnezeu este o slugă, este un instrument care ascultă de tine? Și pentru asta se uita cu ciudă la mine, și nici nu mă mai lua În seamă... Ați amintit de un coleg, Korpas, care s-a Întors din Germania. Da, el a fost și la Dachau, unde a fost și lagărul, și a fost acolo bucătar... A
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toată bucuria 734 pentru cartea trimisă, cea mai plăcută surpriză din ultimele multe luni. Vă felicit și vă urez să reușiți s-o vedeți scoasă la liman și pe următoarea. N-am făcut decât s-o răsfoiesc un ceas-două, cu „ciudă” că mă fura mai mult decât Îmi puteam Îngădui să stărui. E o lectură captivantă, iar bogăția fotografiilor vizualizează În chipul cel mai fericit relatarea. Îți vine să te sui pur și simplu În tren, să mergi la Fălticeni și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și relațiile lor cu altele din țară și de peste hotare! Aveți perfectă dreptate să vă Întrebați de ce nu v-au chemat În prezidiu. Așa era drept! Fiți sigur că adevărul Învinge Întotdeauna, chiar dacă mai Întârzie... Acestor jalnici fălticeneni le e ciudă că ați realizat o carte - este foarte bună - și nu pot realiza nici pe jumătate ceva asemănător. Creierul le este ocupat numai de răutăți și nu mai au vreme să-l folosească la lucruri bune... Nu trebuie să lipsim de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țârna-n cap, și tiva la mama acasă, și am început
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
În mod obligatoriu la „gruopuri de prestigiu”, regulile de „inițiere” trebuiau să fie stricte, altfel te trezeai imediat după gratii. În al doilea rînd, acuzația de elitism oferă inamicului pe tavă exact argumentul de care avea nevoie: aha, ți-e ciudă că sînt bun, Înseamnă că tu ești un mediocru, deci n-am ce discuta cu tine. Excepțiile de la acest război surd dus Între o dreaptă legitimă, campioană en titre a societății civile, și o stîngă eteroclită, cu un lot tînăr
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frângă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orânduiala bună în veci nu mai vadză, toate îndrăpt și-n stânga să să-nvârtejască, de jele să să uluiască, de ciudă să să amurțască, și dreptatea Inorogului în veci povestească"88. Sensul acestui pasaj, care profită de modelul unui străvechi descântec românesc 89, depășește cu mult strictul context epic: Inorogul nu deplânge doar propria dramă, ci faptul că, prin situația-limită în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieste. De unde iarăși dzicem că cea adevărată a ei hotărâre aceasta poate fi: Strutocamila ieste traghelaful firii (căci ieste la filosofi altul, al chitélii), carile dintr-îmbe monarhiile ieste, și ieste și nu ieste. Ieste, dzic, căci adevărat între lucrurile firii ciudă ca aceasta să află; nu ieste, dzic, căci nici dintr-un neam a fi socoteala nu adeveréște. De care lucru, o, iubite priietine, însămnarea marelui acestuia nume altă nu sună, fără numai hirișă himera jigăniilor, irmafroditul pășirilor și traghelaful firii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ne-au prins că am vândut niște slănină adusă de la abatorul de export, niște bucăți mari. O bucată din acelea am vândut-o la un restaurant. Cât o fi luat Tudorică, el știe, bani, chestii. Cel care ducea corespondența avea ciudă pe Tudorică și l-a turnat. Implicit ne-au arestat și pe noi. Dar noi, după ce am dat slănina, am tras la alimentara, la depozit, am pus doi saci de sare deasupra și dă-i drumul la colonie! Când ne-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]