26,829 matches
-
tranzacțiile imorale. Rezumattc "Rezumat" • Orice act prin care cineva dintre cei care gestionează sistemul de învățământ își folosește poziția din cadrul sistemului pentru a obține foloase private, altele decât beneficiile materiale legitime, constituie un act de corupție. • Actele de corupție sunt clasificate în trei categorii: captură a statului, mare corupție și mică corupție. Toate tipurile de corupție sunt extrem de periculoase pentru calitatea democratică a guvernării și pentru alocarea echitabilă a resurselor publice. • Corupția a fost explicată prin mai multe categorii de factori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
recunoscuți în domeniul cercetat, tratarea obiectivă a elementelor pro sau contra ideilor sale, argumentarea într-o manieră logică folosind elemente valide, ca și distincția clară între fapte și opinii (Dees, 2000). Sursele de informații asociate literaturii de specialitate sunt actualmente clasificate în trei mari categorii - primare, secundare și terțiare, cu concretizări materiale specifice. Acestea sunt detaliate în figura 1.1, în asociere cu un set de caracteristici generale. Figura. 1.1 Literatura primară reprezintă toate materialele scrise ce concretizează sub această
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în special la nivelul resurselor secundare. Referințele oferite de publicații se constituie apoi în verigi de legătură. Sursele literare terțiare sunt reprezentate de publicații de tip index sau rezumat. Prin index se înțelege în acest caz o listă de articole clasificate pe baza unuia sau a mai multor criterii (eventual, în „cascadă”). Criteriile de clasificare pot fi: autorul, data publicării, titlul articolului, titlul publicației în care apare articolul și poziționarea sa, data publicării etc. Rezumatul face, în plus, o descriere sumară
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pentru a putea opera în imensitatea informațională a Internetului, se folosesc servicii de căutare concepute special pentru această rețea. Trebuie specificat faptul că cele mai performante servicii de căutare actuale acoperă doar o treime din rețea. Instrumentele specifice se pot clasifica în două mari grupe - „motoare de căutare” și „directoare” (Prutianu, Anastasiei și Jijie, 2005) - sau, dacă divizarea este mai pronunțată (Sauders, Lewis și Thornhill, 2003), în: • motoare generale; • metamotoare; • motoare specializate; • directoare de subiecte. În România există instrumente de căutare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau eliminare a elementelor-problemă. Schein (1986, 1999), din postura de autor de referință al domeniului, propune o serie de acțiuni concrete ce vizează, practic, toate subsistemele organizației. Pe de o parte, el discută un număr de mecanisme, pe care le clasifică în „primare” și „secundare”, prin care se fixează o anumită cultură, iar pe de altă parte, explică detaliat cum se generează schimbarea utilizând un set de mijloace specifice. Setul de mecanisme primare este reprezentat de: 1. elementele pe care le
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și de gust ale produselor. Nu există furnizori capabili să concentreze o putere de negociere care să creeze probleme semnificative îmbuteliatorului. Din poziția îmbuteliatorului, consumatorul direct este reprezentat de entitatea care îi vinde băutura consumatorului final. Analizele firmei AC Nielsen clasifică aceste entități în următoarele categorii: a) chioșcuri, cofetării; b) magazine <20 m2; c) magazine 21-40 m2; d) magazine >40 m2; e) hiper/supermarketuri. În jur de 30% - ca valoare și volum - dintre produsele de acest tip puse pe piață de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
chiar și la cei mai grijulii oameni, nu pot înlocui observațiile sistematice prin care se urmărește identificarea fiecărei surse de eroare. Simpla percepție a faptelor trebuie prelungită prin stabilirea semnificațiilor pe care acestea le poartă. În consecință, observatorul trebuie să clasifice și să încadreze informația în anumite concepte științifice. Trecerea de la observația spontană la cea sistematică presupune respectarea unor condiții care vor asigura înregistrărilor o precizie și o exactitate mult mai mari. a. Orice observație sistematică debutează cu stabilirea cât mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a cerut un efort de gândire, fără a se menționa memorarea, pe când în cazul celorlalți, invers, s-a solicitat fixarea, dar nu și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să evoce măslina. Dacă solicităm enumerarea de păsări, va pomeni de barză, porumbel, rândunică... dar sigur nu va începe cu albatrosul sau pinguinul (Miclea, M., p. 205). În această tendință există o posibilă sursă de eroare. Încercările făcute pentru a clasifica o categorie, un individ, se bazează de obicei pe compararea cu un prototip și nu pe o analiză a aspectelor esențiale. Din acest motiv, un copil va considera delfinul ca fiind pește, fiindcă nu seamănă cu câinele sau calul care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un sentiment cum este gelozia, afect foarte puternic în țările europene. Aceste fapte ne scot în evidență că școala, educația pot avea o influență asupra trăirilor afective și asupra motivației. Sentimentele sunt extrem de variate, de aceea e greu să le clasificăm. O diviziune grosso modo ar fi aceea între sentimentele inferioare, care sunt legate de tendințe în relație cu interese personale, ceea ce nu înseamnă că ar fi condamnabile din punct de vedere moral (nu e nimic dăunător să te lupți ani
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
satisfăcute” (Maslow, 1968, p. 55). În viziunea sa există o ierarhie de trebuințe, o „piramidă” în care motivele sau trebuințele inferioare se găsesc la bază, iar cele superioare Ă la vârf. Figura de mai jos ilustrează această ierarhie: Maslow a clasificat trebuințele umane în două categorii principale: trebuințe de deficiență (care apar în urma lipsei) și trebuințe de creștere sau dezvoltare. Prima categorie, reprezentată în partea de jos a piramidei, sub linia punctată, cuprinde patru clase de motive sau trebuințe: trebuințele fiziologice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a devenit sursa opoziției artistice față de raționalismul științific. Reactivitatea romantismului în fața industrializării Europei s-a exprimat în accentuarea de către artiști a trăirilor interioare ca sursă naturală și prin urmare democratică a înțelepciunii și a inspirației artistice. Disputa a fost curând clasificată drept un conflict între intelect și simțire, la rândul lui personificat în conflictul dintre omul de știință extrem de rațional și artist, un geniu neînțeles. Timp de 100 de ani, noua identitate a naturii deviante a artistului și revolta lui conștientă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creator și inventiv (Colangelo, Kerr, Hallowell, Huesman și Gaeth, 1992). Totuși, multe lucrări din acea perioadă s-au remarcat prin aplicarea altor metodologii, unele considerabil diferite de abordarea psihometrică. Comparații cu alte abordări Aproape toate studiile de creativitate pot fi clasificate în cinci categorii: psihometrice, experimentale, biografice, istoriometrice și biometrice. Fiindcă toate metodele - cu excepția abordării biometrice - sunt tratate în amănunt în alte capitole ale cărții, în secțiunea de față ne vom concentra asupra comparației orientărilor de mai sus și a abordării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kirton și McCarthy, 1988). Unul dintre programele mai avansate de cercetare în acest domeniu le aparține lui Basadur și colaboratorilor săi (Basadur și Finkbeiner, 1985; Basadur și Hausdorf, 1996), care au conceput o serie de scale de măsurare a atitudinilor clasificate în cinci categorii (adică predilecția pentru ideație, tendința de a [nu] adopta prematur o poziție critică față de idei; valorizarea ideilor noi, stereotipurile indivizilor creativi, lipsa de timp pentru idei noi). Numărul cercetărilor despre atitudinile creative în domeniul educației și psihologiei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Excludem acest domeniu pentru că se ocupă, în principal, cu personalitatea și relaționarea socială - fără să aducem acuze, ci drept o consecință logică a loialității față de cercetarea procesului creativ și a persoanei creative în timpul creației. În unele dintre însemnările noastre am clasificat studiul da față ca „studiu de caz cognitiv”, nu pentru a exclude aspectele estetice, afective sau morale, ci pentru a evita asemănarea cu demersul psihobiografului. Anul 1950 a fost deseori recunoscut drept momentul de reinstaurare a cercetării creativității în urma îndelungatului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formează îmbinarea lor un câmp de semnificații. Deși o asemenea abordare este valoroasă, ea poate cauza un impediment major. Ce face creatorul atunci când nu elaborează metafore? Asociază idei? Construiește un lanț cauzal? Descrie o scenă? Construiește și relatează un discurs? Clasifică obiecte, oameni sau evenimente? În absența unei taxonomii structurate astfel, este imposibil să putem răspunde la întrebarea: în ce condiții apelează creatorul la metaforă (luând în considerare că „întotdeauna” poate constitui o variantă de răspuns)? Cu toate impedimentele investigației, ansamblul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un sistem de domenii de activitate, se recomandă să începem cu o schemă simplă, precum dihotomia pe care Gruber a remarcat-o în preocupările lui Darwin din timpul călătoriei pe Beagle: majoritatea lucrărilor lui Darwin din perioada călătoriei pot fi clasificate în scrieri zoologice sau geologice și comunică transformarea rezultatelor cercetării în aceste domenii de-a lungul a cinci ani de voiaj. S-a demonstrat că studiile geologice ale lui Darwin au fost net superioare studiilor lui de zoologie. Însă analizele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
-și propune... ...să-i împingă pe oameni să acționeze într-un anume fel trebuie în mod necesar să recurgă la derivații, întrucât el constituie limbajul prin intermediul căruia se ajunge până la sentimentele oameniloră (Pareto, § 1403). Ca și reziduurile, derivațiile pot fi clasificate; în privința lor, Pareto distinge afirmațiile mai mult sau mai puțin elaborate, recurgerea la argumentul de autoritate, prezentarea teoriilor având o asemănare cu teoriile științifice și cu raționamentele susținute cu probe pur verbale (ibidem, § 1419). O elită conducătoare se va distinge
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al, 1990, pp. 154-155). Aceste trei configurații trebuie înțelese ca trei tipuri pure destinate să servească drept puncte de reper pentru analiză. De fapt, elitele naționale empiric observabile, cu toate că tind să se grupeze în jurul a trei forme distincte, pot fi clasificate după un continuum mergând de la extrema dezbinării la monolitismul extrem. De la situații de tipul celei din Liban până la cele de unificare consensuală de tip suedez, unificarea ideologică este reprezentată de statele totalitare (ibidem, p. 155). Interesul major al configurațiilor propuse
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
socială includ măsuri ale dezvoltării umane, calității vieții și dezvoltării durabile, care sunt adesea greu de separat. În această prezentare va fi inclusă o trecere în revistă cuprinzătoare a cerințelor pentru elaborarea acestor indici și mai multe exemple de indici, clasificați după relevanța lor locală, națională, regională sau globală. Criterii pentru elaborarea indicilor compoziți de dezvoltare Cerințele tehnice pentru indici compoziți trebuie să coincidă în mare parte cu cele pentru indicatorii sociali în general. Indicii trebuie să fie: - specifici, adică legați
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unice a participanților la mișcări și au condus minerii către victorie, profitând de oportunitățile organizaționale, dar și de aliați puternici. Rus Alin (2007) aplică o privire nuanțată din punct de vedere conceptual asupra mișcărilor minerilor folosind perspectiva teoriilor mișcărilor sociale, clasificându-le pe cele din 1990 ca fiind contra-mișcări sociale, în timp ce doar cele din septembrie 1991 și din decembrie 1999 se califică pentru titlul de mișcări sociale, având obiective diferite de încercările de schimbare instituțională. Pornind de la o diferențiere similară, John
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de norme culturale care stimulează participarea. În cele ce urmează, vom detalia câțiva factori ai participării individuale în instanțe de acțiune colectivă, așa cum au reieșit din studii din domenii variate, precum participarea politică, participarea asociativă sau dezvoltarea comunitară participativă. Putem clasifica teoriile referențiale în modele ale cererii și ale ofertei de participare. Modelele cererii pun accentul pe factorii de context sau structurali, în timp ce modelele ofertei se axează, în primul rând, pe caracteristicile individuale care sunt asociate cu probabilități specifice de participare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.s. fiind de a participa în etapele de diagnoză și de a facilita elaborarea unui plan, nu de a-l coordona. Definirea clară a rolurilor manageriale în p.s. este susținută și de rezultatele unui studiu realizat de Elliott Jacques, care clasifică pozițiile deținute într-o organizație după orizontul de timp utilizat în planificarea activităților. La un prim nivel se află pozițiile ocupate de personalul necalificat, pentru care un plan de activități are o durată de o zi; managerii de nivel inferior
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unor obiective. Ele reprezintă instrumentele operaționale prin intermediul cărora statul și guvernele/autoritățile locale intervin într-un anumit domeniu și urmăresc realizarea anumitor obiective de interes public. Politicile publice vizează toate domeniile relevante pentru funcționarea unei societăți, astfel încât acestea pot fi clasificate în politici sectoriale, în funcție de domeniul în care se constituie: politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici salariale, politici sociale, politici în domeniul protecției mediului înconjurător, politici de urbanizare etc. În cadrul politicilor publice, p.s. se constituie ca un corp distinct de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politici economice, politici demografice, politici fiscale, politici salariale, politici sociale, politici în domeniul protecției mediului înconjurător, politici de urbanizare etc. În cadrul politicilor publice, p.s. se constituie ca un corp distinct de politici, cu toate că și acestea, la rândul lor -, pot fi clasificate în mai multe categorii de politici sectoriale. Însă ceea ce le unește sunt obiectivele generale cărora le sunt subsumate. P.s. își propun satisfacerea unor nevoi umane - mai mult sau mai puțin elementare - de protecție socială, educație, sănătate, locuire și, în general
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]