2,440 matches
-
Babeș-Bolyai” (1991-1995), unde își va continua studiile în calitate de masterand (1996) și doctorand (din 2000). Absolvent al unor cursuri de administrație publică fecventate la Cluj-Napoca (1999) și la Odense (Danemarca, 2001), lucrează ca inspector în cadrul Serviciului Învățământ, Cultură, Culte al Primăriei clujene. Din 1997 este președintele Fundației Culturale Sarmisegetuza. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1983). E prezent și în „Magazin istoric”, „Steaua”, „Apostrof”, „Cele trei Crișuri”, „Tribuna Ardealului”, „Zalmoxis” (unde e redactor), „Noesis”, „Cetatea culturală” ș.a. A obținut Premiul revistei „Steaua” la
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
două camere la penitenciar... Am fost vreo 35-40, pentru că În total noi am fost 84, dar pe ceilalți i-a arestat mai târziu. Și ne-a trimis direct la Pitești... Cei 84 erau din mai multe loturi? Erau doar studenți clujeni. În afară de asta, era elevul Ladea, de 14 ani. Era profesorul Mocanu, un ofițer Capotă, un preot... iar restul eram studenți. Dar la Pitești a fost cea mai relaxantă perioadă din pușcărie. Pentru că nu eram judecați, am fost toți Într-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să treacă vreo patru ani ca să se poate reînscrie din nou la facultate. Cumnatul meu a fost coleg cu Septimiu Râmboiu, Dumnezeu să-l ierte, c-o murit... Mai țin legătura cu sora lui pe internet acuma... Și Râmboiu, bineînțeles, clujean fiind, și era și foarte bun..., l-a chemat decanul și i-a zis: „Domnule, trebuie să termini anul ăsta, că altfel te exmatriculez”. Și atuncea a făcut doi ani Într-un an și cu note mari și-a terminat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucru pe care refuz să-l înțeleg. *A murit un om pe care nu l-am cunoscut direct, dar ale cărui articole le-am citit mereu, de-a lungul anilor, ca pe un „breviar”: academicianul Octavian Fodor, medic și eseist clujean, un moralist stăpîn al „justei măsuri”. El însuși om de carte, actorul Virgiliu Florescu, fost pacient de-al său, mi l-a lăudat cîndva cu o mare însuflețire. E nu numai impresionantă, ci și exemplară demnitatea cu care a știut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre păstrătorii de herald al culturii din Fălticeni și Suceava. Desigur, Dvs. ați avea un cuvânt greu de spus, În această fierbinte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mi-a parvenit, iar de răspuns, am răspuns totdeauna. Cred că s-a „rătăcit” În mâinile mânjitorilor de bune intenții, a căror curiozitate e insațiabilă. 687 De o Încurcare a adresei n-aș crede, știindu-l foarte ordonat pe profesorul clujean. 688 E vorba de manuscrisul dactilografiat: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni (200 p.). 1019 consider că este originală prin: inițiativa de acest gen. faptul că introduce ca personaj principal În prezentarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și la temă, pentru a-și da seama de persoanele și actele de cultură implicate de ele, despre care a referit la nivel academic”. A spus și ea că poate era mai bine să fi făcut un cuplaj cu Universitatea clujeană, fapt pe care-l remarcasem și noiă dar postum. Am Întârziat grosolan cu rândurile de față, deși aș fi dorit să ajungă la Suceava, chiar a doua săptămână. Între timp, știi că a fost termenul de 701 O extindere a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
12 Carte de vizită (Cluj-Napoca, 29.4 .78) „Sărbători fericite” și „Hristos a Înviat!”. Ciocnesc cu fam. dvs. cel mai arătos „ou dogmatic”, rezervând dreptul unui cotnărel de a fi ciocnit și el. Oare ne vom putea Întâlni cu prietenii clujeni, la vară, În spațiul mioritic moldav, strânși la foc de seară, pentru schimbul unor gânduri și vorbe cu tâlc? Georgel 13 Carte de vizită Cluj, 22.VII.’78 Dragă domnule Eugen, Conform unei intenții mai vechi, voi veni la Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Politehnica din Cluj, bunul prieten Georgel Țanu mi-a făcut cunoștință cu poetul Teohar Mihădaș, care mi-a lăsat o frumoasă impresie. Erau foarte apropiați sufletește. O sticlă cu vin ales, a dat frâu liber gândurilor... În scurtul popas clujean, l-am determinat pe profesor să doneze Fălticenilor biblioteca sa, extrem de valoroasă: beletristică, arte plastice, știință etc. În casa sa de pe Strada Mare, urma să se deschidă un fond documentar, pus la dispoziția publicului... Personalitate marcantă a Politehnicii clujene, avea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
popas clujean, l-am determinat pe profesor să doneze Fălticenilor biblioteca sa, extrem de valoroasă: beletristică, arte plastice, știință etc. În casa sa de pe Strada Mare, urma să se deschidă un fond documentar, pus la dispoziția publicului... Personalitate marcantă a Politehnicii clujene, avea și numeroase lucrări personale, unele pentru străinătate. Cele circa 10.000 de volume ar fi făcut cinste oricărui oraș. Din păcate, cineva de la Primărie i-a spus cu indiferență că o asemenea donație nu prezintă interes!!! Acum, În iulie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și-ți mulțumesc enorm pt. ilustrată și urare. Mi-a priit. Am rămas cu un gust 703 De la sediul central al Muzeului, am fost mutat din primăvara lui 1978, la Fondul memorial-documentar „S.Fl. Marian”. 1030 amărui În urma vizitei tale clujene din cauza grabei tale (de la un tren la altul) și a „colocviului” cu Teohar Mihădaș, În care niciunul n-a oferit ce-ar fi putut, fiind obosiți și pe fugă. Dară , dară , ne vom răzbuna pe viitor și când te mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mai reflectați puțin, domnule Ceaușescu. Doina Cornea, [sfârșitul anului 1983-începutul anului 1984], difuzată la 29 ianuarie 1984 Domnule rector, Nu doresc ca textul meu să îmbrace forma unui protest agresiv împotriva unei instituții ce reprezintă inteligența (e vorba de universitatea clujeană), nici împotriva unor colegi alături de care am lucrat zeci de ani și dintre care cei mai mulți mi-au fost studenți. Dar, mai ales, nu pot ridica glasul împotriva acestei universități, pentru că o iubesc, pentru că știu că aici a vibrat, plină de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
părăsi New York-ul. Speranțele sale de revenire nu s-au Împlinit. L-am revăzut În primăvara 1997, la Cluj. Venisem În România să Însoțesc pe Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, care avea să dirijeze două concerte ale Filarmonicii bucureștene. Popasul clujean se datora invitației lui Andrei Marga. Convorbirea noastră la New York, cu un an În urmă, fusese Încurajatoare. Interlocutorul Îmi apăruse drept un spirit deschis, cu o viziune lucidă asupra României și intelectualității românești, atras de concretețea anglo-saxonă, inclusiv de pragmatismul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a Înființa la Cluj, cu sprijin financiar și didactic american, un colegiu de „liberal arts and sciences” pe care urma să-l discut cu universitarii locali. Din păcate, programul extrem de Încărcat pe care mi-l făcuse, pentru cele două zile clujene, Universitatea Babeș-Bolyai nu Îmi lăsa nici un răgaz pentru Întâlniri personale, iar Liviu nu era, În mod paradoxal, inclus În convorbirile „oficiale”. L-am sunat din București de câteva ori, pentru a căuta un compromis pentru ciudata situație, dar nu l-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
specială semnificație abia prin Întrerupere. Nu-mi amintesc când și cum ne-am cunoscut, cert este că, de la un anume moment, mi-a arătat interes și amiciție, prin gesturi care, la o persoană de o vizibilă reținere, cum părea profesorul clujean, nu le puteam considera frivole. Printre acestea, desigur, solicitarea de a scrie despre Rebreanu, În volumul comemorativ pe care l-a Îngrijit. Am și făcut-o, nu știu cât de bine, mai mult de dragul lui. Admiram grupul echinoxist pe care Îl tutelase
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
serii În care fusese oaspetele meu. Luni, 22decembrie 1980, aflam din Jurnal, „societate foarte numeroasă, din care rămân până la urmă vreo douăzeci de inși (lumea se foiește, vine, pleacă, un soi de party ca În filmele lui Woody Allen)”. Musafirul clujean părea copleșit sau neatent, de vreme ce exagera numărul celor prezenți și al celor rămași „până la urmă”! Nu intrau, din păcate, prea multe persoane În singura cameră de bloc În care se desfășura Party-ul Woody Allen!... Zaciu menționa pe „Iorgulești, Dimisieni, Magdalena
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Eliade În țară, să le Îngroape creștinește la Cimitirul Bellu și să Înalțe un monument funerar pe măsura meritelor și a prestigiului marelui cărturar”. Dacă am fi rămas În contact, aș fi avut, eventual, posibilitatea să-l plimb pe profesorul clujean prin colegiul Bard și să-i arăt micul cimitir „interconfesional” În care se odihnește Hannah Arendt. Mormântul: pământ plat, cu o piatră simplă (fără vreun semn religios) pe care scrie doar numele decedatei, data și locul nașterii și al morții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-ți expediez Jurnalul meu, vol. I, 1979-1982, dintr-un ciclu de trei volume ce cuprinde „deceniul satanic” - ’78-’89. Am reușit cu chiu cu vai, În condițiile dificile din țară, cu finanțare Soros, să scot primul tom, la „Dacia” clujeană, unde ar urma să apară și restul. Din păcate, În vara trecută m-am Îmbolnăvit grav cu inima, sunt sub tratament și ritmul meu de lucru a trebuit să scadă și să se Încetineze simțitor, Încât nu ajung să Închei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bumbac) și al lui Vasile Florea, învățător. Face liceul la Târgu Mureș (1953-1959) și studii de filologie la Universitatea din Cluj (1959-1964), după care este asistent la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Cluj (1964-1972), cercetător științific în cadrul filialei clujene a Academiei Române (1972-1992), lector de limbă și civilizație românească la Universitatea din Rochester, SUA (1978-1980) și lector de limba și literatura română la Londra și Cambridge (1980-1982), lector (din 1992), apoi conferențiar la Catedra de literatură română, comparată și teorie
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Barițiu” (1945-1946), redactor la ziarul „Tribuna nouă” (1946-1947), referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950). În 1947 devine membru al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, iar din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. Participă la viața literară clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
secundare la Liceul Romano-Catolic din Miercurea Ciuc. Dându-și bacalaureatul în 1946, urmează, până în 1950, Facultatea de Filologie, secția română-germană, la Universitatea din Cluj. După un an petrecut ca profesor la Sânnicolau Mare, lucrează, între anii 1951 și 1956, în redacția clujeană a Editurii pentru Literatură, apoi devine colaboratorul intern al revistei pentru copii „Napsugár” din Cluj. Din 1990 este redactorul responsabil al revistei romano-catolice „Keresztény Szó”. Preocupările de prozator ale lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
practician și teoretician (este autor a numeroase lucrări de specialitate), novator în tehnica operatorie, a fost ales membru al Academiei Române și al unor academii sau societăți de chirurgie din străinătate și distins cu numeroase titluri și medalii. Frecventarea mediului literar clujean (participa la întruniri cu I. Agârbiceanu, Victor Papillian, I. Chinezu, I. Breazu ș.a.) l-a incitat să scrie, astfel că între 1930 și 1940 a publicat trei volume de proză și un roman, câteva schițe în „Azi”, „Gând românesc”, „Familia
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
Facultatea de Litere a Universității din Cluj (1951). Doctorand și asistent universitar (1956), va fi închis între 1957 și 1964. După ieșirea din închisoare și până la reabilitarea politică din 1969 lucrează ca muncitor . Între anii 1970 și 1990 conduce redacția clujeană a Editurii Kriterion. Debutează în revista „Utunk” (1949) și colaborează la revistele „A Hét”, „Igaz Szó”, „Korunk”. A semnat și cu pseudonimul Tolnai György. Specialist în istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, este autor al unor lucrări în
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
române, corespondențele poeziei lui Arany János cu poporanismul românesc. Volumul mai cuprinde evocarea unor personalități, lucrări și publicații care au jucat un rol însemnat în cercetarea și susținerea legăturilor cultural-spirituale româno-maghiare (Ács Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]