13,334 matches
-
mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura 15); - gândirea nu este o procesare ingenuu-logică de informație, ci în mintea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura 15); - gândirea nu este o procesare ingenuu-logică de informație, ci în mintea omenească există scheme (schemata) ce structurează și organizează universul informațional. Aceste scheme epistemice prin care noi ne însușim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al individului, este mai degrabă reflexă și nu apare sub forma unui raționament logic articulat. (În literatura clasică de psihologie există termenul „automatisme de gândire”, foarte apropiat celui de față, dar „gândire automată” este mai larg și mai operant); - produsele cognitive ale gândirii automate (concluzii, atribuiri, interpretări, așteptări) pot fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic (sistematic), o astfel de gândire are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic (sistematic), o astfel de gândire are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau nimic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau nimic”, „ori albă, ori neagră”); suprageneralizarea, extrapolarea de la câteva cazuri la regula generală; viziunea de tunel, adică alegerea unui detaliu și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar se întâmplă totuși; - terapia cognitivistă are ca scop tocmai asanarea acestor distorsiuni și dezvoltarea la individ a unei gândiri cât mai logic-raționale. Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o gândire negativă pe una pozitivă (desigur, criteriul fiind funcționalitatea normală a familiei); - după cum lasă ușor să se înțeleagă cele de mai sus, terapia cognitivă are șanse mai scăzute la copii și la persoanele cu un nivel redus de inteligență. Fiind vorba în esență de depășirea unor îngustimi, blocaje, distorsiuni și stereotipii de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să aibă succes mai mare la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum, este de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acoperă ideea că sub expresii diferite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot continua, dar pentru concluzii de tip
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de blocaje, lacune și erori în procesul desfășurării ei și, prin urmare, grave neînțelegeri în grupul familial. Intervenția în modul de comunicare din familie reprezintă un punct forte al psihoterapiei; - comunicarea și, în genere, interacțiunea în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor reciproce, procese cognitive, stări emoționale și comportament, ci și în analiza și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor reciproce, procese cognitive, stări emoționale și comportament, ci și în analiza și terapia familială în general. Manifestările oricărui membru al familiei sunt efect, dar și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor reciproce, procese cognitive, stări emoționale și comportament, ci și în analiza și terapia familială în general. Manifestările oricărui membru al familiei sunt efect, dar și cauză a manifestărilor celorlalți, tot așa după cum o dimensiune a familiei (cea economică, să spunem) poate fi cauză
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noi definiri și interpretări a problemei de către client. Întrucât este vorba de familie ca unitate, se accentuează că întrebările trebuie să se refere preponderent la interacțiune. Întrebările se pot clasifica și în funcție de domeniul pe care îl vizează: comportamental, emoțional-afectiv sau cognitiv. Cele trei planuri (cognitiv, emoțional, comportamental) trebuie să rămână distincte prin întrebări. Pe de altă parte, sunt eficiente întrebările circulare, care vizează expres legătura dintre cele trei planuri (circuitul lor) și dintre individ și sistemul familial. Într-o accepțiune mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a problemei de către client. Întrucât este vorba de familie ca unitate, se accentuează că întrebările trebuie să se refere preponderent la interacțiune. Întrebările se pot clasifica și în funcție de domeniul pe care îl vizează: comportamental, emoțional-afectiv sau cognitiv. Cele trei planuri (cognitiv, emoțional, comportamental) trebuie să rămână distincte prin întrebări. Pe de altă parte, sunt eficiente întrebările circulare, care vizează expres legătura dintre cele trei planuri (circuitul lor) și dintre individ și sistemul familial. Într-o accepțiune mai largă, întrebări circulare sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un anumit comportament al celuilalt, nu vom întreba: „Și ce stare ați avut atunci?”, ci ne vom referi la cele trei planuri: „Ce ați simțit atunci când... (urmează specificarea concretă a comportamentului)?”, pentru planul emotiv; „Ce ați gândit atunci când... ?”, pentru planul cognitiv; „Atunci când..., ce ați făcut imediat?”, pentru planul comportamental. 10.3. Metaforatc "10.3. Metafora" În psihoterapia familiei, termenul are două accepțiuni net deosebite, dar nu fără legătură între ele: 1. simptomul unui membru al familiei este o metaforă pentru ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum ar fi clasa socială, etnia, religia (vezi 5.2); există un construct personal al dragostei (filosofia despre ce este iubirea dintre două ființe umane), construct al cărui conținut reflectă în mare măsură socializarea într-o anumită cultură; între aspectele cognitive - în centrul cărora se situează respectivul construct (sau schemă de gândire) -, emoțional-fiziologice și comportamentale ale procesului iubirii funcționează circularitatea cauzală. Într-o relație cât mai stabilă, nu numai „hormonii”, fiziologicul, emoțiile determină gândurile și acțiunile noastre, ci și invers. Concepția
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
grave de dinamică sexuală (ejaculare precoce, neatingerea orgasmului, lipsă de apetit sexual) conduc la insatisfacții și la tensiuni între cei doi parteneri (recunoscute sau nu), iar aceste tulburări necesită asistență medicală de specialitate. Ponderea factorilor psihologici, în particular a celor cognitivi, în relațiile sexuale dintre parteneri este însă masivă, începând cu ceea ce gândești în timpul actului sexual până la ideile și reprezentările generale despre sex. Se știe, de pildă, cât de mult contează „anxietatea performanței”, frica de a nu fi destul de „bun(ă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terapia profesionistă a cuplurilor se realizează o serie de principii și tehnici mai specifice, ce privesc refacerea armoniei afective. Iată unele care cu o minimă instrucție pot fi aplicate și ca procedee autoterapeutice (ele se bazează în special pe terapia cognitivă): • E nevoie ca partenerii să înțeleagă că foarte multe din fricțiunile dintre ei sunt cauzate de diferențele de perspectivă asupra unor probleme, și nu din răutate sau egoism. Ei trebuie să accepte că anumite trăsături de personalitate ale celuilalt nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interpretare (indiferent dacă e rațională sau numai raționalizată), de genul „nu-mi fac probleme, așa se obișnuiește, știu că ține la mine”, este mult mai confortabilă (și pentru unul, și pentru altul). • În acord cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în propoziții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
miscommunications”, în J. Gumperz (ed.), Language and Social Identity, Cambridge University Press, Cambridge. Menahem, R. (1969), „Le differenciateur semantiques”, în L’Année Psychologique, 68. Michel, A. (1974), Activité profesionelle de la femme et vie conjugale, CNRS, Paris. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Editura Gloria, Cluj-Napoca. Miclea, M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. Mihăilescu, I. (1983), „Contribuția cercetărilor comparative internaționale la studierea problemelor familiei”, în Sociologia familiei (curs), Universitatea din București, București. Mihăilescu, I. (1993), „Familia”, în C. Zamfir, L.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Identity, Cambridge University Press, Cambridge. Menahem, R. (1969), „Le differenciateur semantiques”, în L’Année Psychologique, 68. Michel, A. (1974), Activité profesionelle de la femme et vie conjugale, CNRS, Paris. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Editura Gloria, Cluj-Napoca. Miclea, M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. Mihăilescu, I. (1983), „Contribuția cercetărilor comparative internaționale la studierea problemelor familiei”, în Sociologia familiei (curs), Universitatea din București, București. Mihăilescu, I. (1993), „Familia”, în C. Zamfir, L. Vlăceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a se putea realiza În viață. Nu e de mirare că educatorii americani au fost surprinși de rezultatele unui studiu al științei de carte printre adulți (International Adult Literacy Survey - IALS), realizat la mijlocul anilor ’90, care intenționa să compare abilitățile cognitive ale adulților În diverse țări ale lumii. Studiul a găsit că americanii cu mai puțin de nouă ani de educație „au un punctaj inferior decât cel al adulților din aproape toate celelalte țări”61. În 2000, OECD a raportat rezultatele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de contact uman pe zi și să le dea două sau trei jucării pentru a preveni luptele Între ei62. Studiul pe porcine ne oferă numai o idee despre ceea ce se Întâmplă În noul domeniu de cercetare al emoțiilor și abilităților cognitive ale animalelor. Cercetătorii au fost surprinși recent de publicarea unui articol În revista Science care descrie abilitățile conceptuale ale ciorilor din Noua Caledonie. În experimente controlate, oamenii de știință de la universitatea Oxford au raportat că la două păsări, numite Betty și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]