7,605 matches
-
un grup de cinci dizabilități (autism, sindromul Asperger, sindromul Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, deficiența de dezvoltare pervazivă - altele decât cele menționate) care manifestă o serie de caracteristici comune, dificultăți variabile de interacționare socială, de comunicare, de imaginație precum și modele comportamentale restrictive, repetitive și stereotipice. Pentru prima dată autismul a fost definit de Leo Kanner ca fiind o disfuncție fundamentală și reprezintă incapacitatea copiilor de a stabili relații normale cu alte persoane și de a reacționa la diferite situații impuse chiar
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
fi Încadrată În anumite momente existențiale. Psihiatria ca disciplină medicală bio-psiho-socio culturalăocupându-se de tulburările psihice și nu de „disfuncționalitățile” tranziției printr-o sindromologie specifică, caracteristică unei societăți aflate Într-o dinamică și profundă schimbare, de la aspectele economice până la cele moral comportamentale, reprezintă schimbarea mentalităților ca pe un adevărat examen pentru intrarea În normalitate. În opinia noastră, această etapă existențială se particularizează și se definește sub forma unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
presupune observarea conduitelor agresive În ansamblul lor, cu precădere cele exteriorizate, “acting out”-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
sub aspectele inhibiției și excitației. Inhibiția este una dintre consecințele cele mai frecvente ale stării anxioase, deoarece Îl Împiedică pe anxios să acționeze și să adopte măsurile necesare soluționării situației. Inhibiția ca manifestare autoagresivă a anxietății dezorganizează funcționalitatea intelectuală și comportamentală. Inhibatul se simte inferior și suferă pentru acest lucru. Excitația, pe de o parte poate alterna cu stările de inhibiție sau poate fi trăsătura dominantă, caracterizându-se prin instabilitate, excitabilitate și chiar agresivitate. În general exitația este reproductivă și sterilă
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe principale: pe axă subiectivă stările anxioase și implicit autoagresivitatea subiectivă se manifestă variabil ca intensitate, de la simpla agitație interioară până la panică; pe axă comportamentală se poate vorbi despre manifestările exterioare observabile conretizate În agitație sterilă, inhibiție și chiar siderație, pe axă neurovegetativă sunt observate paloarea, transpirația, tahicardia, termurul, etc. Inhibiția externă poate ajunge până la blocajul total al acțiunii și este una dintre cauzele esențiale
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic de semnificație al actului de comportament analizat, Între care, semnificația circumstanțelor de trecere la act, gradul de nocivitate comportamentală ca judecată predominent sociologică, cu valoare aleatorie nonpredictivă, chiar și atunci când a fost evaluată suprapredictiv. Semnificația expertală a șanselor de autonomie comportamentală devine o sarcină de mare responsabilitate expertală În evaluarea unor riscuri nocive metaexpertale. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
de semnificație al actului de comportament analizat, Între care, semnificația circumstanțelor de trecere la act, gradul de nocivitate comportamentală ca judecată predominent sociologică, cu valoare aleatorie nonpredictivă, chiar și atunci când a fost evaluată suprapredictiv. Semnificația expertală a șanselor de autonomie comportamentală devine o sarcină de mare responsabilitate expertală În evaluarea unor riscuri nocive metaexpertale. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al patrulea rând, conținutul nomotetic și pragmatic prin transformarea acestui gen de activitate Într-un fel de tampon științific, independent dar
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democrație presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral atitudinal și acțional. Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme sentimentele de admirație față de frumusețile naturii în
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
și datorită unei psihopatologii prexistente sau În curs de dezvoltare. În concluzie - indiferent dacă agresivitatea este declanșată direct de consumul unei anumit drog, sau aceasta este indusă de modificările psihologice sau psihopatologice induse de drogul respectiv, sau este expresia dezinhibiției comportamentale În cazul consumatorilor cu tulburări de caracter, de personalitate sau psihopatologice preexistențe, sau este expresia modului deficitar În care un consumator de droguri relaționează cu mediul sociofamilial sau profesional este evident faptul că dependența sau consumul de drog se asociază
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și conduitele regresive sunt tot manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
mediul social, Împiedicându-l să asimileze sistemul de norme și valori promovat de societate. Eficiența modelatoare a informațiilor perturbante este În relație directă cu trăsăturile de caracter ale subiectului, pe care le stimulează și, În timp, devin dominante. Familia, modelul comportamental al părinților, stilul educativ, școala, climatul conjugal și profesional, au funcții de socializare primară a copilului și de stabilizare a personalității adultului. Analiza trecerii la actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
a surselor și formelor de agresiune și violență. Cercetarea medicală victimologică stabilește precizări cum sunt : personificarea sau identificarea unei persoane sau grup aflat într-o desfășurare victimologică; raportul și relația dintre sursă agresoare și consecințele suferite de victimă; câmpul psiho comportamental acțional, cu forțele sale potențiale de risc victimal; raportul și comunicarea informațională asupra impactului victimologic produs. Patologia victimală trebuie să ia în considerație frecvență sau potențialul unor factori de risc victimali, cum ar fi gradul de protecție și asigurare a
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
a face rău sau de a aduce injurii altor persoane , referindu-se inclusiv la interferența cu alte evenimente care preced sau urmează actul respectiv. Clasificarea diferitelor tipuri de agresiune se face avându-se În vedere În primul rând un pattern comportamental. Astfel o categorie este reprezentată de atacul fizic realizat Împotriva sinelui, iar alte categorii se referă la atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
uneori inimaginabilă , surprinzătoare pentru cei din jurul său , distrugând cu violență extremă și inutilă obiectele din jur , atacând chiar și diferite persoane. Acest comportament - vandalism, se poate Însoți de vociferări , continuând cu o formă de agitație reziduală , fără finalitate ideatorie sau comportamentală. Aceste manifestări comparativ cu cele din cadrul furorului epileptic au o durată mult mai redusă, apar mai rar , iar manifestările antisociale sunt mai puțin grave. Pacienții pot provoca daune materiale ale avutului obștesc sau personal - al lor personal sau al rudelor
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema devianță comportamentală În mediile În care se cultivă un stil de viață violent, până la agresiunea previzibilă, asociată consumului abuziv de alcool. Violența și depresia La pacienții depresivi, mânia și agresivitatea sunt legate de simptome cum ar fi agitația și anxietatea. De curând
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
comportamentului violent la bărbații depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
un nivel al serotoninei scăzut, subiecții fiind vulnerabili la alcoolism. Violența datorată consumului de alcool este probabil influențată și de alți neurotransmițători, ca de exemplu dopamina. Evaluarea pacienților care consumă alcool Dependența de alcool reprezintă un mozaic de simptome cognitive, comportamentale și psihologice care indică faptul că pacientul consumă continuu alcool, În pofida problemelor serioase și repetate datorate alcoolului. Elementele principale sunt: incapacitatea controlului asupra ingestiei de alcool, compulsiunea către drog, căutarea situațiilor sociale În care se consumă alcool, dependența psihologică, reinstalarea
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
sau puțini copii În care nu există suficiente resurse afective sau modele alternative de comportament. Violența În familie și maltratarea copiilor riscă să reapară la copilul care a suferit violențe și maltratări printr-un proces de identificare cu un pattern comportamental și recurgerea la aceleași modalități de relații interpersonale. Antrenarea unor mecanisme compensatorii de a face față la violență se realizezaă prin formarea și dezvoltarea unor capacități imaginative și de inventivitate. Stimularea și desfășurarea acestor capacități la copil este posibilă prin intermediul
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de a-și realiza scopul. În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele socio-genetice (L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile asupra agresivității În epilepsie au demonstrat importanța netă a unor structuri cu implicație atât În
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile asupra agresivității În epilepsie au demonstrat importanța netă a unor structuri cu implicație atât În mecanismele de criză, cât și În modificări comportamentale pasagere, emoționale și de agresivitate. Responsabile de manifestări ale agresivității sunt anumite situsuri din interiorul sistemului limbic și din hipotalamus. Astfel, stimularea hipotalamusului lateral duce la activarea unor circuite colinergice, la reacții de spaimă, iar stimulare hipotalamusului anterior, a nucleului
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din experiențele trăite și de a fi permanent conectate. Astfel psihologia comportamentului implică În structura de
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
părinților plecați la lucru în străinătate, ocupându-ne mai îndeaproape de studiul relației dintre bunici și nepoți. Lucrarea „“ reliefează aspecte interesante referitoare la acest fenomen social, cu implicații în toate sferele societății. Tema abordată se situează la granița dintre pediatria comportamentală, psihosociologie, pedagogie comportamentală, asistență socială și geriatrie. Prezentul demers presupune atât fundamentare teoretică, cât și practic-aplicativă, deoarece prezintă amănunțit rezultatele unei cercetări empirice, pe baza anchetei și a interviului ghidat. Astfel, noi, cadre didactice fiind, am realizat un studiu prin
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
lucru în străinătate, ocupându-ne mai îndeaproape de studiul relației dintre bunici și nepoți. Lucrarea „“ reliefează aspecte interesante referitoare la acest fenomen social, cu implicații în toate sferele societății. Tema abordată se situează la granița dintre pediatria comportamentală, psihosociologie, pedagogie comportamentală, asistență socială și geriatrie. Prezentul demers presupune atât fundamentare teoretică, cât și practic-aplicativă, deoarece prezintă amănunțit rezultatele unei cercetări empirice, pe baza anchetei și a interviului ghidat. Astfel, noi, cadre didactice fiind, am realizat un studiu prin care am evidențiat
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]