187,656 matches
-
de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest dlui Ion Țiriac, președintele C.O.R. , dl Georgiu Gingăraș, ministrul tineretului și sportului, a cerut - la sfârșitul săptămânii trecute - sprijinul autorităților locale pentru amenajarea unei piste pentru motociclete în zona colinară comună județelor Timiș și Arad. Ideea nu este nouă, pentru ea pledând doi împătimiți ai sportului pe două roți din Arad, patronii celui mai important club de gen din vestul țării (unde este legitimat și timișoreanul Ionel Pascotă jr., cel care
Agenda2003-14-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280865_a_282194]
-
cu premiul „Romulus Vuia“ cu acest prilej. Premiul a fost înmânat delegației timișorene, vineri 29 martie. Dinstincția s-a acordat pentru expoziția internațională „Povestea Caselor. Urme germane în țările dunărene“, organizată la Muzeul Banatului. Proiectul „Povestea Caselor“ este un program comun la care au participat zece muzee din Germania, Ungaria, Iugoslavia și România. Expoziția prezintă câte o casă care, inițial, a fost locuită de șvabi într-una din localitățile ce intră în sfera de interes a celor zece muzee. S. POPOVICI
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
economici participanți, prezența la această acțiune nu presupune nici un fel de cheltuieli. IOAN BÎTEA Proiecte sociale l Lăcașuri de cult și centru HIV În baza protocolului semnat între Consiliul Județean Timiș și Mitropolia Banatului s-au demarat mai multe acțiuni comune. Duminică, 30 martie, domnul Dan Ioan Șipoș, președintele C.J.T. , împreună cu P.S. Lucian Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoara, și cu doamna Rodica Bara, director general al D.G.P.D.C. Timiș, au vizitat, la Găvojdia, Centrul de Plasament nr. 6, Centrul Neuropsihiatric și
Agenda2003-14-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280864_a_282193]
-
mențin tradițiile seculare. Inițiativa renașterii acestor pelerinaje a avut-o episcopul Martin Roos în anul 2000 - „An jubiliar“ -, când toate decanatele Diecezei romano-catolice de Timișoara au avut programate deplasări la toate străvechile locuri de pelerinaj. Legăturile cu Vaticanul Pe lângă audiențele comune și individuale la Papa Ioan Paul II, legăturile cu Vaticanul ale episcopului romano-catolic de Timișoara se mențin și prin vizite și întâlniri cu înalți prelați. Așa, spre exemplu, Nunțiul papal din România, Msgr. Jean-Claude Périsset, a fost prezent la Timișoara
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
mai recentă vizită „ad Limina Apostolorum“ a Conferinței Episcopilor Catolici din România ( C.E.C.R. ) a avut loc la Vatican în perioada 24 februarie- 1 martie a.c. Cu această ocazie, episcopii romano-catolici și greco-catolici din țara noastră au beneficiat de o audiență comună și altele separate la Papa Ioan Paul II. Pentru P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, această întâlnire directă cu Papa a fost cea de-a treia (prima, de prezentare, în decembrie 1999, și cea de-a doua, în
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
ilegale sunt confiscate de organele în drept. Mă mir că nu l-au demascat pe Dan Nica. Este clar vorba de moștenirea grea a guvernării trecute. Altă știre proaspătă este referitoare la mineriadă. Deh, 15 iunie. Tema este, de altfel, comună cu Adevărul. Asta arată că n-a putut Cartianu să-i tragă chiar pe toți după el. A înțeles și Patriciu că îl costă prea mult coperta pentru cărți. Revista 22 crede că Bookfest a fost o reușită, iar Rodica
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
Colaborare euroregională Înființarea societății de utilitate publică În săptămâna precedentă, la Novi Sad, a avut loc întâlnirea coordonatorilor locali din Euroregiunea Dunăre - Criș - Mureș - Tisa, în cadrul căreia s-a discutat despre posibilele proiecte comune care pot beneficia de finanțare din partea Pactului de Stabilitate în Balcani. La această întrunire trilaterală, C.J.T. a fost reprezentat de o delegație condusă de către domnul vicepreședinte Constantin Ostaficiuc. În același context al colaborării euroregionale este prevăzută organizarea la Timișoara în
Agenda2003-15-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280882_a_282211]
-
context al colaborării euroregionale este prevăzută organizarea la Timișoara în 25 aprilie a sesiunii extraordinare a adunării generale a asociaților viitoarei societăți de utilitate publică a Euroregiunii D.K.M.T. , care are ca principal scop atragerea de fonduri pentru proiectele de interes comun. Pentru această întâlnire, domnul Dan Ioan Șipoș, președintele C.J.T. , a lansat deja invitații conducătorilor celor patru județe din România, patru județe din Ungaria și provinciei Voivodina de a participa la semnarea contractului de constituire a societății de utilitate publică. Cu
Agenda2003-15-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280882_a_282211]
-
a discuta cu domnii Pat Cox, președintele Parlamentului Europei, Giscard d’Estaing, președintele Convenției asupra Viitorului Europei, Günter Verheugen, comisar responsabil cu extinderea U.E. , și Walter Schwimmer, secretarul general al Consiliului Europei. Cu acest prilej, primarii vor semna o declarație comună și vor participa la mai multe seminarii pe teme de administrație publică locală. L. S. Subvenții pentru locuințe l În funcție de venitul mediu Printr-o hotărâre aprobată în ședința de joi, Executivul a decis acordarea de subvenții pentru cumpărarea unei locuințe
Agenda2003-15-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280882_a_282211]
-
modificări ale calendarului competițional în vederea sporirii interesului față de acest sport. Oficialii competițiilor Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și U.S. Open au propus ca în intersezon să fie o pauză de cel puțin două luni și să se organizeze un turneu comun A.T.P. și W.T.A. la sfârșitul sezonului. l În prima ligă italiană la handbal feminin evoluează 22 de jucătoare din România. Jumătate dintre acestea s-au calificat cu formațiile lor în „play-off“-ul campionatului și luptă pentru titlu
Agenda2003-14-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280876_a_282205]
-
în considerare nici o reglementare a O.N.U. în privința crizei din regiune, iar o decizie de a aplica sancțiuni Phenianului va fi considerată o declarație de război. l Ministrul yemenit de externe a cerut statelor arabe activarea tratatului de apărare comună, semnat în 1950, și a deplâns lipsa de reacție a lumii arabe față de războiul din Irak. l Președintele rus Vladimir Putin dorește ca Parlamentul rus să ratifice tratatul de dezarmare strategică semnat anul trecut cu S.U.A. Duminică, 6 aprilie l
Agenda2003-15-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280883_a_282212]
-
corespund normelor de poluare Euro 3. În dotarea standard sunt incluse: sistem de prevenire a incendiilor, airbag șofer, servodirecție, volan reglabil în înălțime, sistem antifurt Fiat Code 2, închidere centralizată, geamuri față electrice, lunetă termică etc. Fiat Albea folosește sisteme comune cu automobilele din clasele superioare, cum ar fi sistemul de control microelectronic modular. Garanția este de trei ani, fără limită de kilometri, iar intervalul între revizii este de 20000 km. Prețurile CIP încep de la 7 995 euro. În perioada 11-13
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
formă lucruri grave ( Cugetări). Este de un comic delirant faptul că poetul scrie atît de natural în acest fel încît ajunge chiar să filozofeze, dar în același timp poezia din această categorie rezista și după o eventuală transcriere în grafie comună. Caius Dobrescu, Deadeva, Editura Paralelă 45, Colecția 80, seria Poezie, 1998, 101p., 9500 lei.
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
posibilului asupra realului, avea să-și găsească în ochii lui Nicolae Steinhardt expresia caricaturala sub forma "filozofiei non-mîncării". Să-l ascultăm pe acesta din urmă vorbind în genul lui Noica și îngrosîndu-i rizibil donquijotismul: "Să ne contopim ideile la masa comună a purismului unificator. Ce vom mînca? Veți zice ghiveci sau vițel cu fasole? Sau peste maioneza? Vă întreb: de ce? De ce acestea cînd șunt atîtea posibilități în lumea pură a lui Herman Cohen? Nu, vom mînca, frugal, idei fripte pe grătarul
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
pentru Nichita Stănescu transpare de peste tot. Mirela Mares a preluat din poiețica nichitastănesciană plăcerea inovațiilor lingvistice ("a verzi", "a tomna", "Dumnezeită", "este-ul", "sunt-ul", "să Eminescu" etc.), dar este departe de a ajunge să insoliteze însuși limbajul ori exprimarea comună sau să pună la încercare și să incite, prin hazard asociativ, puterile de interpretare ale cititorului. Deseori poemele mizează pe o singură și subțirica figură stilistica într-atît de solicitată sau neinspirat explicată, că devine vlăguita de orice expresivitate. Orice posibilă
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
a Valentinei Bobina, făcută să mascheze, printr-un exces de exclamații și cuvinte scrise cu majuscula, vidul ideatic sau comentariile banale, dar ambalate prețios. Cu impresia că am putea iniția un concurs cu cititorii, de genul "cine găsește cele mai multe locuri comune cîștiga", citam doar primele rînduri ale acestei prefate: "E sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
înțelesuri și (prin schimbarea valorii gramaticale) chiar cuvinte noi. Adesea, dintr-o sintagma formată din substantiv și adjectiv, cuvîntul păstrat este adjectivul, care preia și sensul substantivului determinat. Pentru română, un exemplu clasic e cel al numelor unor legume foarte comune - roșii, vinete -, desprinse din sintagmele care astăzi practic nu se mai întrebuințează: pătlăgele roșii, pătlăgele vinete. În limba contemporană - cel puțin în stilul politico-jurnalistic cu tentă colocviala, unde exemplele de acest tip se pot găsi ușor - multe cazuri de elipsa
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
schimbările. În cazul dat, mi se pare că autorii textelor recurg la elipsa din motive complexe: din tendința spre economie, din dorința de variație stilistica - dar și pentru a crea o complicitate cu cititorul, în baza cunoștințelor și a intereselor comune.
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
a o dovedi, chiar dacă Portretele lui Fidelman, cel mai recent român din seria cărților lui Bernard Malamud tradus de Editură Univers, nu e neapărat favoritul meu. Ar fi și greu, căci ar însemna să egaleze performanță Cîrpaciului. Dar anumite elemente comune, foarte importante, între cele două române, există, si le voi aminti în treacăt. De altfel, în postfața să Dan Grigorescu se referă in extenso la întreaga opera a scriitorului, precum și la alte texte concepute în aceeași epoca de romancieri americani
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
de "recunoștință" Susskind îi fură teza despre Giotto, pe care de altfel o și distruge. Relația care se stabilește între cei doi evrei e foarte ciudată și interesantă. Ceea ce îi ține laolaltă este, în mod clar, constiinta unei identități etnice comune (nu sînt doar evrei amîndoi, ci și americani). Fidelman cedează, de fiecare dată, în fața lunecosului șnapan, dintr-un sentiment confuz de obligație, responsabilitate, solidaritate. Un sentiment pe care nici el nu îl înțelege bine și căruia îi dă ascultare fără
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
lor în acțiuni de rezistență efectivă prin cultură, creîndu-se opere cu adevarat rezistente estetic. Și asta, cu excepțiile știute, și în teatru sau în artele plastice. Interesantă e și analiza Ketmanului etic, în care apare aberația forjarii omului nou, preocupare comună și a totalitarismului de dreapta (la noi legionarismul a năzuit, și el, să creeze un om nou). Impresionante, chiar tulburătoare, sînt în carte portretele exemplificatoare ale cîtorva scriitori (numiți criptic Alfa, Beta, Gama, Delta) în care polonezii (printre care cartea
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Nu putem a nu menționa și un efect al acestui "autonomism extrem", susținut de F. Aderca, ce l-a dus la încrucișări de spadă cu E. Lovinescu: Teza ăritmului vremiiă - aprecia Aderca - apune accentul pe școală literară - deci pe însușiri comune - nu pe însușirile care diferențiază, adică mențin și dau valoare artiștilor originali și unei scolia. Iar cum Aderca accentua ădiferentierea personalitătiloră spre deosebire de însușirile comune ale unității de școală pe care punea accent sincronismul, teoreticianul ridică semnul întrebării asupra temeliilor ideologice
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
cu E. Lovinescu: Teza ăritmului vremiiă - aprecia Aderca - apune accentul pe școală literară - deci pe însușiri comune - nu pe însușirile care diferențiază, adică mențin și dau valoare artiștilor originali și unei scolia. Iar cum Aderca accentua ădiferentierea personalitătiloră spre deosebire de însușirile comune ale unității de școală pe care punea accent sincronismul, teoreticianul ridică semnul întrebării asupra temeliilor ideologice ale grupării sburătoriste". Fapt care - ne putem imagina lesne - nu era decît o erezie sîcîitoare în vederile criticului patronal... Dar natură morală a lui
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
lui Blaga, apoi, scurtă vreme, asistent al aceluiași, n-a făcut totuși carieră universitară (dacă ignorăm cei cîțiva ani cît a funcționat la Institutul Pedagogic din Constantă), iar carieră de critic i-a fost întreruptă pe toată durata proletcultismului. Destin comun, așadar, cu al cerchiștilor, care, cu foarte puține excepții, n-au publicat mai nimic în deceniul al șaselea, debutînd editorial tîrziu, cam o dată cu generația mea. Deși ne despart douăzeci de ani, Cornel Regman a debutat editorial (în revistă a debutat
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
ucenicia dostoievskiana, în chilia mea din Köln. Dar mă gîndesc cu multă plăcere la clipele atît de însorite din Heidelberg pentru care îți sînt atît de recunoscător". Nevoia prieteniei apare presantă, ca o condiție a muncii și a împărtășirii idealurilor comune: "cînd omul e retras departe, în singurătate aproape deplină, așa cum sînt eu aici, desi lucrul mă absoarbe îndestul, e o mare binecuvîntare să fii întîmpinat de solicitudinea prieteneasca asemenea celei pe care mi-o arăți tu cu atîta delicatețe. Asta
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]