6,024 matches
-
al metempsihozei, caruselul urmăririlor palingenetice burlești și toată nebunia. Așa este! De aceea Antichristul nu trebuie ucis ad-litteram, ci anihilat, exorcizat, ca entitate diavolească. Prin botez, fiind vorba despre o atare manifestare corporală concretă, aparent infantilă, ca interfață a Răului, concluzionează Îngerul. Un bebe-avatar... Le diable au corps . Hă, hă! Altă salată! Șerbet de caise, de Pizdoloveni! Pe bune! Ei, bine, dacă de botez este nevoie, dacă trebuie să dea mucea o tură de bazin, pentru a se salva lumea, fie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-ți cauzează! îl apostrofează Cezărel Crocodilul, care avea de multișor un dinte, în contra Apostatului. De la o tură de zaruri adjudecată, odată, cu cântec, de Iulică. Așa e, băi, scoate și tu din straiță o fiolă de vin și păstrează una! concluzionează decent Vali Buletin. Și bericile scoate-le, neapărat! Păi, cum, să amestecăm noi băuturica? Vin și cu bere, după tărie? se îngândurează Iulian. Dacă nu-ți priește, n-ai decât să te-abții! revine Cezărel, înfipt. Nu ți-a impus
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un tratament specializat. ― Care nu e cu putință, ai spus-o. ― Just. (Parker se rezemă.) Exact! D-aia zic să-l băgăm la hibernare până când un doctor specializat în maladii străine va putea să-i ia cazul în primire. ― Just, concluzionă Brett. Ripley scutură din cap și-l privi. ― Cum zice el ceva, mereu spui "just"'. Știai, Brett? ― Just, mormăi el. Ea se întoarse spre inginer. ― Ce zici, Parker? Coechipierul tău e-ntotdeauna de acord cu tot ce spui și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
plinătatea vieții este deja oarecum oferită tuturor „pelerinilor” pământului nostru. Dumnezeu nu-i așteaptă pe pelerini la sosire, la poarta veșniciei; el însuși a luat toiagul și desaga de pelerin, străbătând împreună cu noi drumul lung spre cetatea infinitului. Se poate concluziona așadar că acest efort de reflecție teologică, în forma sa definitivă, se așază în perioada postexilică, după pierderea țării, sfârșitul monarhiei și distrugerea templului. Ar fi cu adevărat dificil să ne imaginăm ca o astfel de teologie să fi fost
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu-i crescuse prea mult apetitul. Fiind soldat, respectul său se îndrepta spre germani. Despre germani a și vorbit mai târziu, de altfel. Numai că sper, dragul meu, că tot ce am povestit până acum n-are să te facă să concluzionezi c-aș fi germanofil ! Preferințele mele coincid cu ale majorității francofile, dar la vârsta mea frumos mi-ar sta să fac în stradă agitație cu tricolorul ? Nu m-am simțit nicio clipă în stare să provoc, prin glasul meu, dureroasa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Fisher, 2003). Există însă și cercetători care nu sunt de acord cu această concluzie, considerând că principala cauză a corelației scăzute dintre cele două variabile este operaționalizarea defectuoasă a performanței în muncă (Organ și Ryan, 1995). Saari și Judge (2004) concluzionează că satisfacția în muncă este un predictor al performanței, iar relația este chiar mai puternică pentru posturile mai complexe. Relația pozitivă și liniară dintre satisfacție și nivelul postului în ierarhia organizației este susținută și de alți cercetători (Robie, Ryan, Schmieder
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
responsabil, afectuos, încurajându-și subordonații să crească și să se dezvolte. În același timp nivelul de creștere al subordonaților este dependent, în ultimă instanță, de limitele potențialului cu care aceștia s-au născut, nu de comportamentul managerilor. În acest fel, concluzionează Cullen, ierarhia lui Maslow justifică puterea managerială în organizații, minimizând responsabilitatea acestora față de ceea ce se întâmplă în acele organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în mediul organizațional. Principalele critici aduse teoriei echității sunt neclaritățile cu privire la definirea grupului de referință și imprecizia privind comportamentul de restabilire a echității. Cu toate acestea, în urma analizei studiilor ce au urmărit testarea teoriei și după realizarea propriilor cercetări, Greenberg concluzionează: "evidența pentru teoria echității este în general destul de puternică" (Greenberg, 1990, p. 401). Romer (1977) subliniază presupoziția "ascunsă" a teoriei echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ascunsă" a teoriei echității și anume faptul că suma rezultatelor obținute de două persoane (A și B) este o constantă. Astfel, cei doi angajați (fiecare fiind persoană de referință pentru cealaltă) concurează pentru un număr limitat de resurse (rezultate). Romer concluzionează că teoria echității poate fi aplicată doar în cazurile în care suma rezultatelor este o constantă și prezintă patru tipuri de situații când postulatele lui Adams nu sunt valabile (Romer, 1977, p. 230): 1. în cazul relațiilor care nu cer
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
internă este moderată de dorința angajatului de a-și satisface nevoia de creștere, de satisfacția față de relația cu șeful și relația cu colegii. Rezultatele studiului confirmă cele două ipoteze, cu excepția variabilei absenteism, care nu se asociază cu motivația internă. Oldham concluzionează: motivația internă este un predictor acurat pentru performanța angajaților. Astfel, cu cât crește motivația internă, cu atât crește calitatea și cantitatea muncii depuse, precum și disponibilitatea angajatului de a depune efort pentru îndeplinirea sarcinilor. Deși această versiune de îmbogățire a postului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe angajat, modelul are aceeași relevanță și utilitate chiar dacă paradigma este una noua. Managementul actual al resursei umane se centrează pe om, postul fiind cel reamenajat, îmbogățit și structurat pentru a răspunde nevoilor și potențialului de dezvoltare a angajatului. Oldham concluzionează: "motivația în muncă și performanța individuală pot fi îmbunătățite substanțial dacă există o potrivire adecvată între angajat și postul său." (Oldham, 1976, p. 567) Relațiile interpersonale deficitare pot diminua performanța în muncă: "...când satisfacția față de relațiile interpersonale este ridicată, angajatul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intensitatea nevoii de creștere moderează relația dintre caracteristicile postului și rezultate; 4. deși rezultatele susțin multidimensionalitatea caracteristicilor postului, nu există un acord asupra numărului acestora. Kelly (1992) realizează o meta-analiză ce a inclus nouă cercetări longitudinale în mediul organizațional și concluzionează că suportul empiric al modelul este unul limitat. Performanța în muncă nu s-a modificat ca urmare a aplicării principiilor modelului caracteristicilor postului. De asemenea, îmbogățirea conținutului muncii a condus la creșterea satisfacției, dar între satisfacția în muncă și performanță
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
contingență asociate teoriilor, deoarece factorii contextuali pot diminua sau amplifica aplicabilitatea teoriilor și iii. dezvoltarea modelelor teoretice centrate pe grup. Latham și Pinder (2005) fac o amplă analiză a literaturii despre motivația în muncă publicată între 1993 și 2003 și concluzionează că cele mai importante abordări care s-au dezvoltat în ultimii treizeci de ani sunt: justiția organizațională, stabilirea obiectivelor și cogniția socială. În anul 2004 Academy of Management Review a dedicat un număr special problemei viitorului motivației muncii. Steers, Mowday
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unitar se împarte în mai multe subdu-rate în funcție de specificul evenimentului, de numărul de acțiuni care compune respectivul eveniment și de rapiditatea sau lentoarea angrenajului. O caracteristică generală a duratei planificate este următoarea: În-totdeauna din modul cum se derulează evenimentul, putem concluziona că, practica are tendința de a nu respecta timpul alocat fiecărei acțiuni. De cele mai multe ori acțiunile se derulează mai lent decît le-am planificat, dar există și acțiuni care se derulează mai repede. Cunoscînd această anomalie pentru ca lucrurile să se
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
toate datele unui tipic proces-verbal: pentru a presta, sportivii trebuie să activeze: “fotbaliștii români ce activează în străinătate” alături de a însufleți, a grăbi, e comparabilă cu aceea a unei întregi serii de verbe (derivate) care contrag locuțiuni: a atenționa, a concluziona. Unele nume proprii ale sportivilor trimit la practici magice și la rime ca în jocurile de copii, sportivul și publicul se copilărește. În onomastică sunt următoarele clase: prenume, patronime, nume de animale, numite nume propriu-zise. Apoi nume mitologice, ale corpurilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și comunicării. În virtutea acestor semnificații, muzeul în aer liber, prin specificul său, oferă o soluție acestor probleme. În prefața lucrării L'art contemporain au miroir du musée, Daniel Vander Gucht analizează modificările survenite în structura muzeelor din Occident și SUA, concluzionînd că "fluxul masiv de vizitatori în muzee, altădată spații rezervate unor categorii restrînse de public, astăzi veritabile centre deschise publicului larg prin promovarea activităților de turism cultural, ne trimite la "critica culturii de masă și a industriilor culturale" formulată de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe care le poate stabili o expoziție dedicată unei probleme sociale de actualitate "Conflict și mediere la început de secol XXI" 17. Interacțiuni și obiective în cadrul unei activități expoziționale Avînd ca obiectiv studierea ofertei muzeale, René Teboul și Luc Champarnaud concluzionează că: Oferta este dificil de schimbat sub presiunea publicului, formarea unei oferte muzeale este lentă, difuză și reprezintă o sedimentare a unor practici culturale specifice țării respective"18. De 15 ani, numeroase muzee și-au deschis porțile în fața unei cereri
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
10-19 ani este reprezentat de 7 %, cu un maxim pe segmentul 30-39 ani 25 %, 64 % din persoanele cuprinse în eșantion fiind între 20 și 49 de ani. Autorul desemnează categoria cea mai numeroasă ca fiind principalii consumatori ai muzeelor și concluzionează că reflectă în mod real cererea și oferta muzeală, verificînd ipotezele potrivit cărora vizita unui muzeu cere consum din bugetul de timp liber, iar dacă această instituție, prin serviciile conexe nu oferă și alte activități specifice practicilor timpului liber, pentru
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
clasice" ca poșta electronică, jocuri și forumuri de discuții propun expozițiile virtuale. Departamentul de sociologie al Universității din Montréal, alături de Departamentul public al Direcției Muzeelor din Franța au studiat reacțiile publicului față de muzeul virtual și au dezbătut problema comportamentului interactiv, concluzionînd că "muzeele în rețea, mici sau mari, au ca principal obiectiv favorizarea accesului la informație, implicit creșterea audienței"38. În replică, Weissberg, prin experimentul Lascaux (o modalitate de explorare virtuală a peșterii Lascaux, celebră prin reprezentările sale picturale) a sugerat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
respectarea atît a conținutului prevăzut în Programele școlare, cît și a particularităților educative ale unui muzeu specializat pe o anumită categorie de colecții. Etienne Bolmont și Francis Colson 28 studiază activitățile pedagogice muzeale într-o serie de muzee din Franța, concluzionînd că multitudinea și diversitatea de colecții conduc la necesitatea unui pachet diversificat de oferte educaționale. Dacă în foarte multe situații, din rațiuni practice legate de distanța fizică care separă o școală de un anumit muzeu și din economie de timp
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și vizitator, impersonalitatea acroșajului, uniformitatea sistemului de iluminare, multitudinea de interdicții. El consideră că misiunea muzeografilor și a conservatorilor este aceea de "a face operele să funcționeze" în condiții muzeale noi, concluzionînd că muzeele în aer liber, precum și cele interactive sînt cele mai potrivite acestui demers activ participativ: confort și ușurință, punerea în valoare a operelor, accesul la o documentație variată, posibilități practic nelimitate de punere în relație, deci o alocare optimă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și exercițiul joc, învățarea prin problematizare 21. Spre deosebire de majoritatea suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează. Hofstein și Rosenfeld (1996), citînd rezultatele unui studiu realizat de Javlekar în India, concluzionează: "elevii care au asistat la manipulări ale obiectului muzeal, sau ei inșiși au manipulat acele obiecte au obținut o mai bună cunoaștere a conceptelor științifice ilustarate prin aceste activități"22. PLANIFICAREA EXPERIMENTULUI Datorită complexității problemei introduse în cercetare s-a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu cea mai mică vechime în muncă erau cei mai afectați manifestând cele mai multe simptome. Subiecții care au avut ei înșiși experiențe traumatice manifestau mai multe efecte negative de pe urma muncii lor comparativ cu terapeuții ce nu prezentau un istoric traumatic. Autorii concluzionează că specialiștii mai vulnerabili, prezentând un risc crescut, ar trebui să beneficieze de formare suplimentară în terapia stresului traumatic precum și de supervizare și susținere pe parcursul lor profesional. Schauben și Frazier (1995) și-au propus să investigheze efectele intercațiunii cu victime
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
consilierea clienților, umorul și colaborarea cu ceilalți specialiști. Trăsăturile de personalitate și istoricul traumatic personal se numără printre factorii de risc identificați. Cele două studii asupra consilierilor genetici au înregistrat date contrare cu privire la statutul parental. Benoit et al. (2007) au concluzionat că a fi părinte constituie un factor de risc în timp ce Udipi et al. (2008) susțin că dimpotrivă. Capitolul 3 Concepte învecinate ale stresului traumatic secundar Definirea conceptelor folosite în contextul acestei tematici specifice este oportună pentru că de-a lungul timpului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
acestei problematici este pertinentă în contextul studiului de fața, personalul medical putând prezenta reacții emoționale specifice în interacțiunea lor cu pacienții. Colson et al. (1986) au realizat un studiu al contratransferului la personalul medical dintr-un spital psihiatric. Autorii au concluzionat că forme diferite de psihopatologie determină modele specifice de reacții afective. Unele manifestări psihopatologice cum ar fi comportamentul depresiv suicidal și agitația violența, provoacă reacții diferite din partea personalului în funcție de pregătirea și specialitatea lor. Manifestările afective ale cadrelor medicale corelează pozitiv
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]