3,116 matches
-
dintre ele, traversând Întreg spațiul comercial. În acest mod clienții au posibilitatea de a conștientiza, cel puțin vizual, Întregul parcurs de-a lungul căruia vor figura magazine cu produse curente și bineînțeles, cele cu atracție maximă (de impuls). Pentru a configura cât mai bine spațiul din cadrul centrului comercial, managerul proprietății imobiliare va trebui să abordeze problema În trei pași: ▪ identificarea amplasamentelor magazinelor cu o foarte mare atracție, susținută de produsele de apel; ▪ identificarea amplasamentelor magazinelor cu mărfuri de cerere curentă; ▪ identificarea
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
bolnav se transformă În izvor de reînnoire personală, de fecunditate duhovnicească, Întrucât „precum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne În viță, tot așa nici voi, dacă nu rămâneți În Mine” (Ioan 15, 4). Această vizită configurează ființa umană după chipul Cuvântului Întrupat. Indiferent dacă evenimentele vieții Îl duc pe om Într‑o vale a plângerii sau Îl urcă pe un Munte al Fericirilor, Dumnezeu este mereu disponibil omului : „Iată, te‑am Însemnat În pal‑ mele Mele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
treilea”, adică a șaptezeciștilor. Autorul este preocupat de „lumea din interior”, pune mereu în fața personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele își „văd” conștiința și faptele ca pe niște procese, conturează adevărați arbori genealogici, urmărind atent ramificările ce configurează generații. Romanele explorează o stare de indeterminare a generațiilor, care se pierd între trecut, prezent și viitor, iar personajele suferă un proces de înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existența umană din „inele de iarbă”, care se pot ușor
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
filtrează” versurile este marea: „Nu sunt eu marea, nu,/lovind sălbatică în cer/deși e timpul, ca valuri/să mi se facă fruntea/și ochii calzi să se scufunde/în jocul de meduze verzi” (Nu sunt eu marea). Acvaticul, omniprezent, configurează imagini aparte, în care trupul, chinuit de angoase, trecând prin stări de calmă melancolie sau de exuberanță, aspiră către lumină. Metafora trupului, „recipient” al apei și al sângelui, reflectând roșul și albul, simboluri ale transformării, și aceea a „spațiului gol
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci și configurația psihologică. Fără îndoială, vârsta adultă mijlocie se acompaniază
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de la apariția ei. Astfel, pentru a beneficia de tehnologia RSS, este nevoie de un soft special pentru citirea știrilor de pe site-urile ce oferă servicii RSS. Există o multitudine de astfel de programe, majoritatea fiind gratuite și ușor de folosit/configurat în browserul pe care obișnuiți să-l folosiți. Deși poate părea puțin complicat și în mare măsură mai mult un procedeu tehnic, de fapt, utilizarea RSS este destul de ușoară, iar astăzi începe să devină o necesitate. Mai mult decât atât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
marea artă în a gestiona cu succes multiplele probleme ale maturității mijlocii constă în a-ți exersa capacitatea de a accepta proximitatea suferinței. Și, într-adevăr, vârsta adultă medie este populată de o multitudine de evenimente stresante, unele care se configurează ca autentice traume (decesul părinților, al partenerului de cuplu sau al altor persoane dragi, plecarea copiilor de acasă, pensionarea etc.) și care amprentează semnificativ nu numai starea de sănătate, ci și configurația psihologică. Fără îndoială, vârsta adultă mijlocie se acompaniază
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de la apariția ei. Astfel, pentru a beneficia de tehnologia RSS, este nevoie de un soft special pentru citirea știrilor de pe site-urile ce oferă servicii RSS. Există o multitudine de astfel de programe, majoritatea fiind gratuite și ușor de folosit/configurat în browserul pe care obișnuiți să-l folosiți. Deși poate părea puțin complicat și în mare măsură mai mult un procedeu tehnic, de fapt, utilizarea RSS este destul de ușoară, iar astăzi începe să devină o necesitate. Mai mult decât atât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu numele folie 4. j) În diapozitivul 4 importați ca obiect registrul folie 4. k) Adăugați date în tabelele importate. l) În diapozitivele 3 și 4 scrieți note pentru prezentator. m) Vizualizați în modul expunere notele pentru prezentator introduse. n) Configurați expunerea prezentării începând cu diapozitivul 2. o) Ascundeți diapozitivele 3 și 4. p) Salvați prezentarea cu numele fis9. Aplicația 10 Creați o prezentare cu 4 diapozitive. Cerințe: a) Selectați pentru primul diapozitiv aspectul: Title, Text and Content, (Titlu, text și
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
conținut inserați un tabel cu 2 coloane și 5 rânduri. Completați tabelul cu date fictive cu nume și numere de telefon. e) Selectați pentru toate diapozitivele tranziția Newsflash (Clipire), viteza încet, avansare diapozitiv în mod automat după o secundă. f) Configurați expunerea să se deruleze continuu până la apăsarea tastei ESC. g) Salvați prezentarea cu numele fis10 și tipul expunere. 33 3. Aplicații pentru domeniul de competență Editoare de calcul tabelar EDITORUL DE FOI DE CALCUL EXCEL Creați un folder cu numele
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
și nu am nici un dubiu că voi muri aici, În Ardeal, În lumea care mi-e dragă și familiară. Iar Între aceste două repere - Între libertatea de a-ți alege destinul și Înrădăcinarea Într-o anumită istorie și cultură - se configurează, de fapt, identitatea și profilul inconfundabil al fiecăruia dintre noi. Pe urmele acestui traseu biografic și cultural s-a născut proiectul pe care Îl rezumă titlul lucrării de față. Fiind vorba despre „Transilvania mea”, e limpede că această carte nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Adrian Marino, „«Luminile»” românești și descoperirea Europei, publicat mai Întâi În anul 1979, tradus În 1981 și 1982 și reluat Într-un volum din 1995. Studiul prezintă În mod aplicat, pe texte, principalele trăsături ale imaginii Europei, așa cum s-au configurat ele În cultura română a Epocii Luminilor, insistând asupra calității de „model cultural” pe care o joacă această reprezentare. De asemenea, Marino pune accentul pe condițiile care au generat imaginea În discuție (influențe culturale externe, dar și „osmoză și cataliză
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românilor din Transilvania (atingând Însă perioada care ne interesează, cu referire Îndeosebi la intelectualii din Principate), ele nu pot lipsi din bibliografia problemei, datorită sugestiilor metodologice pe care le oferă. Antohi analizează amănunțit modul În care raportarea la Europa Occidentală configurează modelul identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avea nu mai puțin de 13 volume. În al doilea rând, nu doar cultura științifică modernă, ci și cultura tradițională, așa cum se prezenta ea la sfârșitul secolului al XVIII-lea, trasa contururile unui orizont geografic specific, În perimetrul căruia se configura și o anumită „Europă”. Desigur, În acest caz avem de-a face cu o geografie mai mult sau mai puțin imaginară, adecvată modalităților de percepere a spațiului caracteristice omului premodern, ceea ce nu Înseamnă Însă că ea era lipsită de capacitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
natură afectivă, aceea dintre „drăguțul de Împărat” și admiratoarele sale bănățene sau ardelence. Relatările de epocă ne oferă uneori, la o lectură atentă, șansa de a reconstitui pe viu procesul prin care se Înfiripă un mit, felul În care se configurează acesta, În memoria istorică pe cale de a se naște, din simple elemente ale realității cotidiene. În 1768, undeva pe lângă Orșova de data aceasta, după cum ne relatează povestirea, Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" este Întâmpinat cu căldură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exemplu, maghiarii nu au fost nici primii și nici cei mai „importanți” observatori care au construit o imagine cu privire la români, pe parcursul secolelor XVIII-XIX. Dar nici măcar imaginea de sine a românilor (În primul rând autopercepția modernă a românilor transilvăneni și bănățeni, configurată de generația Școlii Ardelene și de intelectualii romantici de la 1848), imagine pe care am analizat-o pe larg cu altă ocazie, nu poate revendica o asemenea prioritate. Imaginea de sine a românilor a apărut În primul rând ca o replică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oprit și analizându-se variațiile de putere se poate determina consumul fiecărui consumator electric monitorizat. Aplicația software a acestei metode nu trebuie să fie destul de de complicată, însă buna funcționare a acesteia depinde în mare măsură de modul cum sunt configurate prizele auxiliare pentru monitorizarea consumului. Astfel, dacă un alt dispozitiv este introdus în aceste prize, aplicația software nu va putea detecta această modificare, și prin urmare ar putea oferi rezultate cu privire la consumul unui anumit dispozitiv diferite de consumul real. În
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
algoritmului. Următoarea etapă pentru îmbunătățirea algoritmului este selectarea unei dimensiuni adecvate pentru segmentul de date, astfel încât algoritmul să poată duce la capăt toate analizele necesare identificării și clasificării, în timp real, a evenimentelor referitoare la calitatea energiei electrice. Sistemul este configurat să achiziționeze toată informația disponibilă de la placa de achiziție, dar niciodată mai puțină decât o lungime minimă a segmentului de date. Algoritmul a fost testat pentru diferite valori ale lungimii minime a segmentului de date, fiind înregistrate valorile actuale ale
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
Rădulescu-Motru, atunci când a Încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp, Rădulescu-Motru constată că timpul a reprezentat obiectul de meditație al filosofiei din toate epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, În mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului În care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român. Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și elaborarea unor comportamente adaptative adecvate”. D. Cristea subliniază că fundamentul activității de construire a realității sociale este determinat de limbaj, un operator care prin particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de Îmbogățire a cunoștințelor. Pe baza acestora oamenii tind să planifice, să inventeze să configureze. Persoanele care manifestă acest tip sunt autonome, caută să devină competente În domeniul lor de activitate, cu voință puternică și permanent orientate spre Înțelegere și cunoaștere. Nu doresc doar să stăpânească anumite situații, ci sunt Înclinați să caute soluții pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel, o persoană bogată era văzută În America la acea vreme ca fiind relativ sănătoasă, fericită și adaptată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]