3,537 matches
-
planetă îndepărtată. În momentul în care această legătură a fost ruptă, m-am trezit aici, deja știind limbajul local. Și dacă Discipolul se aștepta într-adevăr să mă trezesc aici la sosirea corpului meu înseamnă că am fost instruit în timp ce contemplam harta sau imediat după." Se uită la femeie, dar era tot cu spatele la el. Se uită la Jurig, îl aprecie. Ar trebui să fie el sursa de informații imediată. Colosul răspunse la întrebările lui fără șovăire. Planeta se compunea din mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
era aproape noapte adâncă, dar luciul apei scânteia în clar-obscur. Dacă această planetă avea vreun satelit, acesta, în orice caz, nu se arăta încă deasupra orizontului, ori era prea mic pentru a izbuti să reflecteze o cantitate suficientă de lumină. Contemplă apele unduind lumina și se întrebă: "oare la ce depărtare mă aflu de Pământ?" Părea ciudat, anormal, chiar, să-și dea seama de imensitatea acestei distanțe. Îi dădea impresia de micime, un sentiment a tot ce rămânea de făcut. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și se cufunda mai sus spre movilele și bolovanii lui Ben Rua. Thaw se văzu dintr-odată ca și cum s-ar fi privit din cer - o figură măruntă începîndu-și drumul peste mlaștină, ca un păduche traversînd o plapumă. Stătu nemișcat și contemplă muntele. Pe vîrful verde-cenușiu păru să zărească chiar o siluetă, o pată albă, verticală care se mișca și gesticula, deși mișcarea probabil că era pricinuită de scînteierea aerului cald dintre vîrful muntelui și ochii lui. Lui Thaw mișcarea îi sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ar vedea-o Iisus din capătul mesei. De fiecare parte, discipolii neliniștiți, plini de speranță, chinuiți de îndoieli, încîntați, flămînzi și sătui în același timp își ițeau capetele și se aplecau să zărească o clipă doar fața celui care-i contempla. Din Iisus se vedeau doar mîinile care se odihneau pe fața de masă. Apăreau în tablou dinspre latura de jos, iar Thaw le copie de ale tatălui său. I-a luat atît de mult să pregătească tabloul, că nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cathkin și mulțimi venind din ambele părți, care se amestecau în jurul ecluzelor din mijloc. Pe o pînză de treizeci de metri pătrați a făcut și refăcut o rețea de linii de direcție albastre, cenușii și cafenii. într-o seară le contempla ursuz, cînd McAlpin intră și-i spuse: — Ce nu merge? Aș vrea ca formele astea să nu fie atît de agitate. Un peisaj văzut simultan de sus, jos, conținînd nordul, răsăritul și sudul nu poate fi liniștit, mai ales dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în șase secțiuni. Tema cea mai potrivită este creația: Geneza, capitolul unu. — Plafonul?... Domnul Smail se gîndea că peretele din fața orgii ar fi locul cel mai nimerit. — Peretele din fața orgii va ilustra lumea în ziua a șaptea, cînd Dumnezeu o contemplă și se declară mulțumit. — Pare rezonabil. — Bun. O să fac schițe. Ideile pe care le schița în caiet se materializau atît de repede, că-i sugeau energia necesară respirației, așa că trebui să se oprească de două ori pentru injecții. Dumnezeu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Excepția a fost un bărbat înalt, într-un costum gri, cu o croială elegantă, jurnalist la Glasgow Herald. Acesta a stat o jumătate de oră în fața stranelor, uitîndu-se la tavan, apoi s-a așezat pe scaunul de la orgă și a contemplat zidul Edenului. în cele din urmă a zis: — Asta îmi place. — Mă bucur. Desigur, mi-e imposibil să fac o critică de specialitate. Nu este nici cubistă, nici expresionistă, nici suprarealistă, nu este pictură academică sau de doi bani, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se frînse în vînt, preschimbîndu-se în nori și aer albastru. Privi într-o parte și văzu soarele ridicîndu-se auriu din spatele unei tufe de laur; lumina pîlpîia și spațiul dansa între frunzele fremătînde. Beat de spațiu, se întoarse și privi pretutindeni, contemplînd cu gura și ochii larg deschiși cum lumina crea culori, nori, distanțe și lucruri solide ușor de atins. Printre toate astea, clădirile în flăcări păreau mici vîlvătăi care urmau să se stingă foarte curînd. Ușor dezamăgit, văzu potopul retrăgîndu-se din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
situația. Îi trebuiră câteva secunde bune până să stabilească o analogie între zgomotul auzit și un alt sunet asemănător. Roți de cauciuc pe pardoseala de marmoră: X. Privi în jurul lui cu hotărârea fermă a celui pregătit la orice. Înghețat, îl contemplă pe monstrul de plastic. Apoi își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în laborator, odată cu . Cu o figură inexpresivă. Îi fixă cu ochii pe frumosul Hardie. Apoi privirea îi alunecă către zâmbetul gigantului Thorson și în sfârșit către Patricia Hardie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mai apoi, după ce soldații intrați îl dezarmaseră, robotul se retrase. Și Jim Thorson intră în cameră. 27 Ambasadorul Ligii ateriză pe planeta sălbăticiunilor pe platforma superioară a unui bloc metalic. Fără grabă se apropie de parapetul imensei construcții și stingherit, contemplă jungla care se întindea zece kilometri mai jos. ― Presupun ― își zise ― că va trebui să particip la vânătoarea organizată de acești... (ezită o clipă în alegerea cuvântului, apoi își continuă gândul, ironic:) extrovertiți, în stare să construiască un conac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
reușești să similarizezi două bucăți de lemn în vreo trei, patru zile. Asta va fi primul test cu care vom începe. Dar nu-i fură necesare decât două zile. Mai târziu, singur în camera întunecată unde avusese loc testul, Gosseyn contempla cele două bucăți de lemn. Acestea fuseseră dispuse la trei centimetri una de cealaltă. Fără ca el să fi sesizat vreo mișcare, acum ele se atingeau. Unica rază de lumină direcționată asupra lor punea în evidență, excluzând orice posibilitate de eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
palmele în geam, de cealaltă parte a vitrinei. Defuncții sunt, în genere, oameni de treabă și farmacistul nu părea să facă excepție, stătea pe un scaun alb, cântărea ceva, nu ne dădea nici o atenție. „Doamnă Gerda“, am spus după ce am contemplat-o câteva clipe, „sunt oare indiscret dacă vă întreb cine e fericitul ?...“. „E un băhbat mai în vâhstă“, mi-a răspuns ea, „un vechi phieten al familiei, dah se ține foahte bine, nu-i dai nici cincizeci de ani...“. „Atunci
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
uitat ceva, urcă din nou la bord și se ascunse până noaptea. Când umbrele se lungiră peste câmpuri, se materializă îndărătul coloanei și se duse liniștit până la ușa cea mai apropiată. După puțin timp, mergea pe un trotuar pavat și contempla o stradă lucind în milioane de lumini. Avea sentimentul că era la începutul și nu la sfârșitul aventurii sale acest Gosseyn care știa prea puțin despre el însuși. Fosa era păzită de o divizie de venusieni A, dar nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
căreia era în stare să ajungă aproape instantaneu, în fiecare punct al Imperiului său. În afară de aparate, marea sală era goală, și fără gărzi. Într-un colț se deschidea o fereastră mare, iar Gosseyn se grăbi într-acolo. Peste puțin timp, contempla orașul Gorgzid. Capitala Celui Mai Mare Imperiu strălucea sub ochii lui în razele soarelui său albastru deschis. Gosseyn își aminti cu memoria lui Ashargin că vechea capitală, Nirena, fusese rasă de bombele atomice și că întreaga suprafață pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
afla în posesia unui corp firav. Nu era suficient, firește. Nu era în sine însuși. O educație musculară, o coordonare nervoasă non-A se impunea încă. Dar primul pas era făcut. Luase o hotărâre irevocabilă: Să-l omoare pe Enro... Contempla orașul Gorgzid cu un interes real. Îl percepu ca o cetate cu coline-grădini. O cetate prevăzută pentru a găzdui un guvernământ. Chiar și zgârie-norii erau acoperiți de mușchi și "iederă" cățărătoare - semăna cu iedera - și fundațiile comportau turnuri demodate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
planetă îndepărtată. În momentul în care această legătură a fost ruptă, m-am trezit aici, deja știind limbajul local. Și dacă Discipolul se aștepta într-adevăr să mă trezesc aici la sosirea corpului meu înseamnă că am fost instruit în timp ce contemplam harta sau imediat după." Se uită la femeie, dar era tot cu spatele la el. Se uită la Jurig, îl aprecie. Ar trebui să fie el sursa de informații imediată. Colosul răspunse la întrebările lui fără șovăire. Planeta se compunea din mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
era aproape noapte adâncă, dar luciul apei scânteia în clar-obscur. Dacă această planetă avea vreun satelit, acesta, în orice caz, nu se arăta încă deasupra orizontului, ori era prea mic pentru a izbuti să reflecteze o cantitate suficientă de lumină. Contemplă apele unduind lumina și se întrebă: "oare la ce depărtare mă aflu de Pământ?" Părea ciudat, anormal, chiar, să-și dea seama de imensitatea acestei distanțe. Îi dădea impresia de micime, un sentiment a tot ce rămânea de făcut. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
situația. Îi trebuiră câteva secunde bune până să stabilească o analogie între zgomotul auzit și un alt sunet asemănător. Roți de cauciuc pe pardoseala de marmoră: X. Privi în jurul lui cu hotărârea fermă a celui pregătit la orice. Înghețat, îl contemplă pe monstrul de plastic. Apoi își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în laborator, odată cu . Cu o figură inexpresivă. Îi fixă cu ochii pe frumosul Hardie. Apoi privirea îi alunecă către zâmbetul gigantului Thorson și în sfârșit către Patricia Hardie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mai apoi, după ce soldații intrați îl dezarmaseră, robotul se retrase. Și Jim Thorson intră în cameră. 27 Ambasadorul Ligii ateriză pe planeta sălbăticiunilor pe platforma superioară a unui bloc metalic. Fără grabă se apropie de parapetul imensei construcții și stingherit, contemplă jungla care se întindea zece kilometri mai jos. ― Presupun ― își zise ― că va trebui să particip la vânătoarea organizată de acești... (ezită o clipă în alegerea cuvântului, apoi își continuă gândul, ironic:) extrovertiți, în stare să construiască un conac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
reușești să similarizezi două bucăți de lemn în vreo trei, patru zile. Asta va fi primul test cu care vom începe. Dar nu-i fură necesare decât două zile. Mai târziu, singur în camera întunecată unde avusese loc testul, Gosseyn contempla cele două bucăți de lemn. Acestea fuseseră dispuse la trei centimetri una de cealaltă. Fără ca el să fi sesizat vreo mișcare, acum ele se atingeau. Unica rază de lumină direcționată asupra lor punea în evidență, excluzând orice posibilitate de eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
altă zi, i se spusese că se duce la biserică mai punctual decât un amploaiat la birou. Deschise iar repertoarul la litera O și de data asta îi sări în ochi OZ și un M, probabil alt membru al familiei. Contemplă monograma, o recunoscu, apoi citi cele câteva rânduri care o însoțeau și se pregăti de drum. Mai întâi la Poliție, ca să dea un telefon la 297. Ilie era de serviciu, așa că lui îi reveni misiunea să-l ducă în timp
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mâinii drepte, asociat uneori și cromaticii armoniei reproduse și simbolizate de caracterul imprevizibil și delicat al relației cu mâna inferioară și superioară, control al apei, al râului, al destinului rafinat din viața plină, sănătoasă, pe care o observi când îți contempli mâinile. Fiecare celulă și fiecare organ din corp este un burete ce absoarbe și acumulează bioenergie. Meditația și gândirea sunt un mod eficient de a absorbi această energie universală vindecătoare, cu ajutorul mâinii. Ursirea se face aleatoriu și semnificativ prin coborâre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Mâna împăratului CUM TE AJUTĂ CONTEMPLATUL MÂINII? Contemplarea mâinii are un sens ascuns și interpretarea acestuia te ajută să te comporți avizat și corect. Privitul mâinii reprezintă o dorință deghizată, o activitate psihică secretă, realizată prin imagini. Toți oamenii își contemplă mâinile, dar, datorită oboselii, oamenii nu își amintesc ce au văzut. Orice cunoaștere interioară devine un sprijin pentru viața de zi cu zi. Acest mic text este profesionist: -trebuie cunoscut drept o sursă de simboluri cu valoare de prevestire -liniile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
fâstâci. Își pipăi buzunarele zâmbind nesigur. ― Am impresia... În sfârșit, n-are nici o importanță... ― Vorbește! Ce e? ― Cred... Cred că am pierdut porte-feuilles-ul. ― Extraordinar! exclamă Șerbănică, brusc înviorat. Cum se poate? Se dădea în vânt după senzațional, în măsura în care îl putea contempla din spatele perdelelor. Comenta ore întregi cel mai mic fleac, cât de cât ieșit din comun, adora să citească în pat, sub plapumă ascultând urgia de afară, viscol ori furtună, despre catastrofe petrecute la celălalt capăt al lumii sau mai aproape
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu apă. Melania Lupu se aplecă. Șopti sub masă: ― Mirciulică? Hai dragul meu, domnul acela nervos a plecat. Știi că nu te mint niciodată. Cotoiul își arătă capul mare. Privi circumspect în jur și-i sări în poală. Dragu o contempla năuc. Pe neașteptate, doamna Miga izbucni într-un râs isteric. Canalul căsca o gură neagră. Inginerul se aplecă încercînd să străpungă întunericul cu lanterna. Mirosea greu, muced, un iz compact din care aveai impresia că ai putea rupe bucăți. Măsură
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]