1,993 matches
-
Rhédey. Se presupune că în anul 1632 edificiul avea mai multe camere și o pivniță. Conform unei inscripții din „epoca Rhédey” anul construcției este 1663. În secolul al XIX-lea castelul era înconjurat de grădini minunate. Aici s-a născut contesa Claudine Rhédey, ascendenta familiei regale britanice. Castelul Rhédey a intrat în posesia familiei de negustori Schuller după primul Război Mondial, iar în 1935 a fost cumpărat de comunitatea locală cu scopuri administrative, în clădire funcționau diferite instituții și agenții. Între
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure () [Corola-website/Science/337254_a_338583]
-
(14 februarie 1625, Castelul Stegeborg, Östergötland - 24 octombrie 1687, Castelul Höjentorp, Västergötland), a fost contesă palatina, o verișoară a reginei Christina a Suediei și sora a regelui Carol al X-lea al Suediei. După ascensiunea pe tron a fratelui ei (1654), a fost Prințesa Regală a Suediei. Maria Eufrosina s-a născut la Castelul Stegeborg
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
încoronarea fratelui ei, regele Carol al X-lea, în 1654, Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesa Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă dar în general lumea i se adresa că unei prințese.
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
(; 16 noiembrie 1540 - 27 ianuarie 1627) a fost prințesă a Suediei ca fiică a regelui Gustav I al Suediei și a celei de-a doua soții, Margaret Leijonhufvud, și contesă de Baden-Rodemachern prin căsătoria cu Christopher al II-lea, Margraf de Baden-Rodemachern. Ea este cea mai cunoscută dintre fiicele lui Gustav Vasa, cunoscută pentru un scandal la curte în legătură cu nunta unei surori și pentru o ședere de lungă durată în
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
lui Ioan deoarece la scurt timp ea a trimis o scrisoare furioasă lui Eric despre detenția lui Ioan. În septembrie 1565 Cecilia a plecat spre Anglia de la Calais. A primit Casa Bedford din Londra ca reședință, fiind bine primită de contesa de Sussex și soția lui William Cecil. După câteva zile de odihnă, Cecilia și-a făcut intrarea oficială la Londra, pe 11 septembrie, îmbrăcată în catifea neagră împodobită cu argint și înconjurată de doamnele ei de onoare îmbrăcate în roșu
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
(; 10 noiembrie 1584 - 13 decembrie 1638) a fost prințesă suedeză și contesă palatină de Zweibrücken ca soție a vărului ei de gradul doi, Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Este cunoscută sub numele de mama adoptivă a reginei Christina a Suediei. Caterina a fost fiica regelui Carol al IX-lea al Suediei și a
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
invitația și a ajuns în Suedia cu familia ei, în iunie 1622. La sosire, nașterea fiului ei Carol a consolidat imediat poziția ei. Ea și soțul ei au primit Castelul Stegeborg și o moșie în Östergötland; caterina a fost numită contesă de Stegeborg. Cuplul a menținut un stil de viață regal: o curte cu 60 de doamne de onoare și curteni. Caterina s-a implicat activ în gestionarea averilor în 1626 moșia regală Skenas a devenit fieful ei personal. Caterina era
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
a murit în 1708 la Homburg, aparent de pneumonie, după o ultimă călătorie la Leipzig pentru a-l întâlni pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Frederic al II-lea s-a csătorit de trei ori: în 1661 cu contesa Margareta Brahe (1603-1669); în 1670 cu Prințesa Louise Elisabeth de Courland (1646-1690); și în 1691 cu contesa Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg (1656-1724). Copii cu Louise Elisabeth de Courland: Copii cu Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg:
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
-l întâlni pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Frederic al II-lea s-a csătorit de trei ori: în 1661 cu contesa Margareta Brahe (1603-1669); în 1670 cu Prințesa Louise Elisabeth de Courland (1646-1690); și în 1691 cu contesa Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg (1656-1724). Copii cu Louise Elisabeth de Courland: Copii cu Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg:
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
1792-1859) și a Ducesei Elisabeta Alexandrine de Württemberg (1802-1864), fiica Ducelui Louis de Württemberg. Bunicii paterni erau Karl Frederic de Baden, primul Mare Duce de Baden și cea de-a doua soție a sa, baroneasa Louise Caroline Geyer de Geyersberg, Contesă de Hochberg. Leopoldine a crescut în Karlsruhe, împreună cu cele două surori mai mari, Sofia (1834-1904) și Elisabeta (1835-1891). Prințesa Leopoldine s-a căsătorit la 24 septembrie 1862 la Karlsruhe cu Hermann, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (1832-1913), al doilea fiu al Prințului
Leopoldine de Baden () [Corola-website/Science/335891_a_337220]
-
Ernst Leopold, al 4-lea Prinț de Leiningen () (9 noiembrie 1830 - 5 aprilie 1904) a fost nobil german. A fost fiul cel mare al lui Karl, Prinț de Leiningen și a contesei Maria Klebelsberg. Tatăl său era fratele vitreg al reginei Victoria a Regatului Unit. Ernst Leopold a întârt în Royal Navy în 1849. EL a accedat la titlul de Prinț de Leiningen după decesul tatălui său la 13 noiembrie 1856. Promovat
Ernst Leopold, Prinț de Leiningen () [Corola-website/Science/335924_a_337253]
-
24 martie 1926) a fost șeful Casei de Schwarzburg și pretendent la conducerea principatelor de Schwarzburg-Rudolstadt și Schwarzburg-Sondershausen. S-a născut la la Rudolstadt și fost fiul Prințului suveran de Schwarzburg-Rudolstadt, Friedrich Günther și a celei de-a doua soții, contesa Helena de Raina. Contesa Helene a murit la trei zile după nașterea Prințului Sizzo și a surorii sale gemene, Prințesa Helene. Mama Prințului Sizzo a fost fiica Prințului Georg Bernhard de Anhalt-Dessau din căsătoria morganatică cu Therese Emma von Erdmannsdorf
Sizzo, Prinț de Schwarzburg () [Corola-website/Science/336031_a_337360]
-
fost șeful Casei de Schwarzburg și pretendent la conducerea principatelor de Schwarzburg-Rudolstadt și Schwarzburg-Sondershausen. S-a născut la la Rudolstadt și fost fiul Prințului suveran de Schwarzburg-Rudolstadt, Friedrich Günther și a celei de-a doua soții, contesa Helena de Raina. Contesa Helene a murit la trei zile după nașterea Prințului Sizzo și a surorii sale gemene, Prințesa Helene. Mama Prințului Sizzo a fost fiica Prințului Georg Bernhard de Anhalt-Dessau din căsătoria morganatică cu Therese Emma von Erdmannsdorf. Deși mama Prințului Sizzo
Sizzo, Prinț de Schwarzburg () [Corola-website/Science/336031_a_337360]
-
Valeria Bruni Tedeschi (sora fostei Prime doamne a Franței, Carla Bruni) și Micaela Ramazzotti. Personajul celei din urmă, Donatella, este și mamă, cu un copil îndepărtat de ea, ajunsă într-o clinică de recuperare unde o cunoaște pe expansiva Beatrice, contesă și milionară închipuită care o antrenează într-o serie de aventuri cum numai italienii le pot imagina, atunci când vor să ne convingă că viața, oricum ar fi ea, merită trăită. Din îndepărtata Japonie ne-au fost înfățișate mame deloc supuse
Festivalul internațional al filmului de la Valladolid 2016. Părinți și copii la cules de spice by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104406_a_105698]
-
de constatat că în viața lui a fost constantă prezența unor personaje feminine extravagante. Marchiza Casati, cea mai fascinantă dintre toate, a inspirat peste timp stiliști ca Chanel și John Galliano, și a fost interpretată de Vivien Leigh în filmul "Contesa" (1965) și de Ingrid Bergman în "A Matter of Time", semnat de Vincente Minnelli. Ziarista Olga Ossani, servitoarea fidelă Amélie Mazoyer, nefericita Giuseppina Mancini și soția lui, Maria Hardouin, sunt numai câteva dintre femeile care i-au traversat viața. Niciuna
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
incredibil că acest minunat glas, trezind tăcerile, să se audă de departe, din “Marele Dincolo”. Revin, năpădesc amintirile, fie Vânzătorul de păsări, Lăsați-mă să cânt, Voievodul țiganilor, Frumoasa Elena, O noapte la Veneția, Lysistrata, Rose Marie, Se mărită fetele, Contesa Maritza, Văduva veselă, Liliacul, Prințesa circului, Secretul lui Marco Polo, Țara surâsului, Victoria și-al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările eroilor întruchipați de Dorin la fel. Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
profesorilor școlii de muzică, Corul Bisericii romano-catolice și Corul Ansamblului german de operetă la care se adaugă desigur colectivul orchestral. Cu acest ansamblu a prezentat o seamă de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
adaugă desigur colectivul orchestral. Cu acest ansamblu a prezentat o seamă de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire de R.Stolz, La calul bălan de R.Benatzky sau Contesa Maritza de E.Kalman. Tot în această perioadă cântatul la vioara îl îndrumă spre serile de muzică organizate de monseniorul paroh Paul Lackner, unde muzica de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]