73,689 matches
-
lui". Întoarcerile în trecut, cu predilecție în Spania secolului al XVII-lea, constituie pentru romancier un prilej cum nu se poate mai nimerit de a traversa, selectiv și sintetic, întreaga istorie a motivului literar, de a reactualiza, cu alte cuvinte, contextul cultural originar al mitului donjuanesc. Îi vom lăsa cititorului plăcerea de a parcurge singur istoria anecdotică a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de a preciza încă o dată că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
să conducă și să facă să funcționeze instituțiile. Fiecare nou "proprietar" n-a avut altă obsesie decât să fure mai mult, să înșele și să ducă mai repede la ruină întreprinderea din care, de fapt, își câștiga existența. în acest context, cei care-au inventat tehnica "firmelor-căpușă" se dovedesc mai onești decât cei care-au așteptat să le cadă în pălărie banii pe șuruburi și să li se umfle conturile pe baza mărfii exportate. Orbiți de minciuna politică iliesciană, ei n-
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
corp./ marketingul noului instrument/ e-n mîinile lui pan./ sînt sănătos. mi-aș dori să am/ o mie de asemenea instrumente." Poeziile din San Francisco (1973-1974) au un mai accentuat demonstrativism, devin mai explozive într-un fel teatral, explicabil prin contextul cultural dominat de lecturile publice și poemele create în colaborare. Unele sînt mici poeme în proză, sentențioase și baroce, simple și sofisticate în aceeași măsură: Puterea e un complex de inferioritate întors ca un ceas din neputința relaxării. Pe culmile
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. Editura Humanitas, 2001.
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
el a trecut cartea lui Hogea sub egida Academiei Române, dar, citat pe larg în această anchetă, el scrie chiar în prezentarea volumului: "Vlad Hogea își propune, fapt remarcabil, și susținerea unei teze de istorie pe tema evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se va constitui într-o cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
prin evoluțiile ulterioare), poate fi semnificativă confruntarea mai multor dicționare. în uz coexistă de obicei un sens precis - în care seara intră în opoziție cu dimineața și după-amiaza, sau cu ziua și noaptea - și un sens vag și dependent de contextul pragmatic. Vorbitorii produc adesea autocorecții, substituind unul dintre sensuri prin celălalt. Mi se pare, oricum, foarte pertinentă definiția din DEX, în care semnificația restrînsă - "parte de la sfîrșitul zilei, cînd începe să se întunece" - e completată de cea largă și relativă
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
chiar subînțeles aprobator, după ce se făcuseră cunoscuți printr-o declarație de principii, luminat argumentată, fără teribilismul superficial, negator cu orice preț, întâlnit în unele manifeste de avangardă. Dimpotrivă, era o declarație de continuitate a primatului esteticului, eliberată însă de tirania contextului intuit a fi primejdios, întrucât se închidea într-un sămănătorism desuet și abuziv cultivat. Maturitatea lor nu putea decât să-i placă lui Blaga. Era un lucru "perfect gândit și scris", cum preciza Dan Petrașincu, în prezentarea textului scrisorii care
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Marcel Iureș, modulațiile ei în România, vedem cu ochiul liber că talentul nu înseamnă nimic, de la un punct încolo, dacă nu este alimentat cu luciditate, cu o muncă imensă și continuă, cu speranță și nebunie, cu mentalitatea învingătorului, indiferent de context și de dificultățile competiției, cu motivația de a te explora mereu, de a te autoevalua și de a-ți defini miza și reperele profesiunii. Marcel Iureș n-a avut un traseu lin. Diferitele obstacole aruncate pe drumul său au fost
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
să distingă între organismele internaționale, renunțând la entuziasmul naiv al integraționismului cu orice chip. Partea proastă e că nu sutem realiști în alegeri. Aceiași români care se tem de-un război în zonă nu percep că singura garanție în actualul context o constituie aderarea la N.A.T.O.: numai aceasta oferă - și va oferi mult timp de-aici înainte - un scut invincibil posibilor agresiuni externe! De asemenea, ei nu înțeleg că integrarea prea rapidă a României în Uniunea Europeană ar însemna o tragedie
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
E vorba de fapt în articol despre necesitatea de a se renunța la termenul proletcultism, cînd ne referim la literatura publicată între 1948 și 1949, fiind el greșit folosit, dacă îi avem în vedere sensul istoric, și chiar nepotrivit în contextul românesc de după război. Sînt de acord cu d-na Cordoș, care nu este cea dintîi preocupată de confuziile pe care termenul cu pricina le creează, dar care are meritul de a pune în mod foarte tranșant problema abandonării lui în
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
și-o asume, îl eliberează pe Hamlet, dar după ce va fi parcurs drumul pe care se ajunge la macularea gîndirii prin faptă. Trebuie să notăm că în analiza celebrei tragedii shakespeariene, autoarea strecoară o serie întreagă de constatări care, în contextul de dinainte de 1989, ar fi putut fi interpretate ca aluzii la ororile oricărui regim politic bazat pe crimă. În condițiile în care crima constituie un secret de stat, simplul fapt că iei act de săvîrșirea ei te pune în pericol
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
Glosarea din Dilema ar părea să indice o schimbare de sens; totuși, dacă un termen poate să însemne atît "fraier" cît și "șmecher", e aproape sigur că în realitate înțelesul său e unul general, care capătă accepții mai restrînse în funcție de context. Uneori trăsătura juvenilă e mai puțin importantă și sensul contextual e de "ins, individ, tip". Vîrsta se poate și emfatiza: bidivii sunt adolescenți sau de-a dreptul copii (în fond, și mînz e o metaforă pentru vîrsta imatură). Un autor
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
orice suspiciune de prea mare naivitate din partea mea - după cum nici autorul cărții pe care o comentez, The Autonomy of Literature, nu se încumetă să propună unul. Atitudinea lui Richard Lansdown în acest volum e mai degrabă surprinzătoare, cel puțin pentru contextul obsedat de interdisciplinaritate în care ne aflăm. În esență, autorul insistă să "apere" literatura de principalii agresori, the usual suspects, cum s-ar spune: filozofia, psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
cazul Sartre, de pildă; distincția urmează, destul de transparent, clasica indicație a separării dintre jungism și freudism). Potrivit celei de-a doua istorii, științifice, Pierre Janet și Sigmund Freud contează drept cei mai importanți precursori. Vor mai fi citați în acest context Abraham Kardiner, John Bowlby, D.W. Winnicott, Max Stern ș.a. Impresionantul tratat prezentat aici apare în 1998. Este meritul Editurii Trei de a-l publica în limba română la doar trei ani de la ediția originală, spre satisfacția specialistului - dar și
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
Dumitru Avakian Să o recunoaștem, doar în cazul observatorului neavizat, poziția de stat în stat a muzicii în contextul societății germane, poate procura anume mirare. Este o poziție privilegiată pe care arta muzicală o deține în landurile de limba germană, nu de azi, nu de ieri, ci de mai bine de cinci secole. Iar permeabilitatea la muzică nu poate
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
la începutul lunii mai. Surprinzător nu mai este faptul că marea capodoperă a lui Mussorgski nu se cântă în limba rusă; de-a dreptul șocantă este regia însăși. Se realizează o translație a luptelor pentru putere din Rusia medievală, în contextul actual al evenimentelor de la Kremlin din ultimul deceniu al secolului XX. Căci țarul Boris nu este altul decât Boris Eltsin însuși! Iar șirul surprizelor nu se oprește... Alături de excelentul bas rus Pavel Daniluk - tânăr artist a cărui carieră cunoaște astăzi
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
izbutește să le găsească cum se cuvine, punînd diagnostice valabile la un ton și o modalitate potrivite. Ceea ce, nu numai pentru un prea tînăr autor, e foarte mult și lăudabil. Încît, la sfîrșitul lecturii, rămîi cu un tablou, repet, al contextului în care s-a dezvoltat filosofia românească în epoca ei modernă. Să citez aici o pertinentă observație generalizatoare a d-lui Brădățan: "Pe de altă parte, nici nu poți susura la nesfîrșit metafizica ciobănașului mioritic și a specificului local, trecînd
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
un tratament inadecvat; cultura română beneficiază, se știe, de o bogată tradiție în acest sens. Apoi, în lumea noastră cinematografică, din ce în ce mai săracă și mai dezorientată, coerența și tenacitatea cu care v-ați urmărit țelul (a face film!) au căpătat, în context, proporții monstruoase. Cineaști înfometați au avut, probabil, senzația că ei nu există și nu pot supraviețui din cauză că Pintilie are un sandviș! Pentru că, în fond, ce era acel faimos Studio de creație cinematografică al Ministerului Culturii? Am intrat, de vreo două
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
de repetiție. De fapt, situațiile în care îl întîlnim evocă o formulă parodiată, fără a se depărta prea mult de ea. Acest model sintactic al insistenței nu se întîlnește cu alte adjective decît mare și rămîne legat de un anume context tipic al petrecerii sau al spectacolului. Formula pare să evoce strigătul cu care se anunțau spectacolele de bîlci: eficient prin insistență, comic prin redundanță. Folosirile sale actuale au de aceea rol de intensificare, dar și conotații ironice: o anumită detașare
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
se deschide cu o amplă prefață semnată de editor, Geo Șerban. Deși tonul e puțin cam patetic, prefațatorul discută aspecte interesante ale biografiei criticului recent dispărut și atinge probleme nu tocmai comode, pledînd pentru o necesară și nuanțată punere în context, pe care o și realizează în cîteva cazuri. Tot din prefață aflăm și povestea manuscrisului care a stat la baza volumului apărut acum. La sfîrșitul anilor î80, Crohmălniceanu reia o serie de autori interbelici în vederea revalorificării elementelor de iudaitate din
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
din simpatie pentru politica culturală a Suzanei Gâdea. A proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De regulă, se recurge la un vulgar sofism. De vreme ce, izolați la munte, dădeam impresia că se putea funcționa normal în contextul mizerabil de atunci, înseamnă că, indirect, legitimam acel context, calificîndu-l drept respirabil. E ca și cum ai spune: de vreme ce ai supraviețuit unui taifun, înseamnă că taifunul are și părți buneș...ț Nu poți să nu te miri cum de au ieșit din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De regulă, se recurge la un vulgar sofism. De vreme ce, izolați la munte, dădeam impresia că se putea funcționa normal în contextul mizerabil de atunci, înseamnă că, indirect, legitimam acel context, calificîndu-l drept respirabil. E ca și cum ai spune: de vreme ce ai supraviețuit unui taifun, înseamnă că taifunul are și părți buneș...ț Nu poți să nu te miri cum de au ieșit din această populație nefericită, dar precaut resemnată, atîția îngeri exterminatori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
a tutunului, el scruta permanent, fără ostentație, dar și fără odihnă, mișcările din arena mare a momentului și pe acelea din perimetrul mai restrîns al fenomenului artistic. Ziarist pînă în ultima sa fibră, cu o remarcabilă percepție a evenimentului în contextele și în semnificațiile sale mai largi, tăcut și, aparent, retractil ca prezență imediată, CRC se manifesta, în fața colii de scris, într-un mod nestăpînit și devastator. Avînd o perfectă proprietate a termenilor, o capacitate firească, și cu atît mai rară
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
bunăoară în L'analise spectrale de l'Europe, despre "caracterul senioral' al turcilor!). Reproșîndu-ne o prejudecată, ne temem că dl Alexandru George cade el însuși pradă uneia. De ce ține a lua neapărat conceptul cu pricina pe latura sa peiorativă? Chiar contextul în care am înscris analiza personalității d-sale, cu pronunțat pigment balcanic în perspectiva noastră, exclude ipoteza "palavragiului de cafenea', mai puțin, recunoaștem, pe cea a insului "care încearcă să facă pe teribilul' (evident, la un anumit nivel!), în favoarea unei
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]