2,327 matches
-
în spaniolă și în franceză, adjectivul posesiv avînd formă deosebită de cea a pronumelui posesiv). Ca atare, indicarea relației dintre locutor (cel care vorbește) și propriul său corp se realizează diferit de la o limbă la alta, prin utilizarea unor componente contextuale diferențiate. De altfel, acest nivel textual are în vedere multe reguli care privesc succesiunea componentelor ce alcătuiesc enunțul și structura acestor componente, precum și multe reguli de poziționare a elementelor determinate și a celor determinante. Toate nivelurile la care se realizează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai îndepărtate limbi de tipul indo-european, căci au pierdut cele mai multe dintre trăsăturile acestui tip și reprezintă un altul (op. cit., p. 17). 50 Vezi Otto Jespersen, Nature, evolution et origine du langage, Payot, Paris, 1976, p. 205. 51 De altfel, raportarea contextuală la persoana a treia (unde există distincție clară de gen) reprezintă o modalitate obișnuită de a distinge genul substantivului, nu numai în engleză, ci și în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
democrații românești, în loc s-o întărească. 1. Între "vechiul" și "noul" constituționalism Cadrul dezbaterii constituționale, ce ar avea drept efect revizuirea legii fundamentale, trebuie să evite, înainte de toate, limitările impuse de personalizarea instituțională. Cu alte cuvinte, fără a eluda importanța contextuală și istorică a evoluțiilor politice trecute ori recente, nu trebuie să ne proiectăm tipul de regim politic (și instituțiile ce stau la baza acestuia) prin raportare la combinațiile partidiste actuale sau la liderii acestora. În mod evident, partidele și liderii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fragila democrație românească și ar agrava tendința personalizării instituționale. Este ceea ce s-a întâmplat în multe state sud-americane, acolo unde "copierea" prezidențialismului de tip SUA a sfârșit în variate forme de autoritarism, date fiind, desigur, și "modificările" operate în sens contextual: "Dificultățile generate de modelul pur al prezidențialismului au condus într-un număr de țări latino-americane la norme constituționale sau practici politice sau acorduri între politicieni ori partide ce ignoră sau modifică fundamental principiile prezidențialismului"5. Rezultă, de aici, și faptul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dacă luăm în considerare distincția trasată de Jean-Marie Schaeffer între genericitatea auctorială și cea lectorială, în sensul în care prima este definită de trăsăturile generic pertinente intratextuale, iar a doua de orizontul de așteptare al cititorului atât generic, cât și contextual, putem amplifica numărul codurilor de lectură circumscrise lectorului. Geneza lucrării duce desigur la o genericitate auctorială limpede declarată chiar și prin titlu, „Autobiografie”, în timp ce datele structurale ale textului pot declanșa în cititor, așa cum am văzut din analiza noastră, un orizont
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îi îngăduie autorului alte cîteva subtile observații: azi, îndoctrinarea nu e rigidă, tezistă, ci seducătoare, de ventilație mentală, cultura de larg consum generînd prin infantilizare și manipulare efecte perverse, erodînd "rezistența". Înțelegem de ce, iarăși, D. Kellner cere întîi o percepere contextuală și apoi, neapărat, o teorie critică a societății într-o lume saturată de mass-media. Spirit echilibrat, Douglas Kellner știe că studiile culturale nu au valabilitate în absența unei teorii sociale. Iar aceasta, în numele unei observații de bun simț, invită la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceasta, în numele unei observații de bun simț, invită la pluriperspectivism, combinînd diferite puncte de vedere, făcînd joncțiunea dintre cultură, societate și politică. Cu prudență, așadar, autorul cercetează cultura mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de ultimă oră). Astfel, studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează structuri, relații și instituții și ne oferă notează Kellner o hartă cognitivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
același Kellner subliniază meritul de a fi recunoscut importanța culturii media și implicarea ei în procesul de dominație. Dezvoltînd teoria dominației (de tip gramscian), revista "Screen", de pildă, va identifica formele de dominare și rezistență, rețelele de putere și strategiile contextuale, societatea fiind un sistem de dominare. Reproșurile însă nu întîrzie. Studiile culturale britanice ignoră cultura înaltă și acordă culturii de masă o falsă omogenitate. D. Kellner respinge, de fapt, neutralitatea conceptului și vede în cultura de masă o ideologie. Mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îndeosebi, prin simultaneism, instaurînd dictatura instantaneului. "Era instantaneității" înseamnă sincronizarea lumii la pulsul evenimențial al Planetei, posibilitatea desfășurării Istoriei "în direct", pătrunderea informației în "timpul real" (inaugurată de CNN la mijlocul anilor ´80). Altfel spus, asistăm la accelerarea timpului mediatic. Privind contextual, vom observa că discursul mediatic a cotropit întreaga existență; mediatizarea vieții publice e o observație la îndemînă iar procesul comunicațional, fie el instituțional ori publicitar transformă realitatea într-un fenomen discursiv. Ne îndreptăm, potrivit lui Eliseo Veron, înspre o societate în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sexuale etc.). Nici o teorie nu poate aborda toate problemele în discuție și nu poate explica toate aspectele vieții sociale. Ca urmare, trebuie să se rețină o anume teorie în funcție de obiectivul propus. În acest studiu voi adopta în consecință un cadru contextual pragmatic, folosind anumite teorii critice pentru anumite obiective. O abordare din perspective multiple face ca numărul temelor și obiectivelor cercetate să crească o dată cu numărul de teorii luate în considerare. Continuînd raționamentul, cu cît un fenomen este abordat din mai multe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
valoroasă atît în ce privește efectele sale teoretice, cît și cele politice. Proba de foc pentru orice teorie este, așadar, punerea ei în aplicare și efectele pe care le are. Din această perspectivă, teoriile se pot dovedi fie utile, fie deficitare. Abordările contextuale pragmatice și pluridisciplinare contribuie împreună la cercetarea teoretică a unei multitudini de discursuri și metode. Teoriile și discursurile sînt mai mult sau mai puțin utile în funcție de problema în discuție, de modul în care teoreticianul le aplică și de scopul urmărit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în Kellner și Ryan, 1988). În orice caz, produsele culturii media trebuie citite în contextele lor sociale specifice pentru a le descifra sensul și mesajul și pentru a le estima efectele. Voi amplifica acest concept de diagnostic și studii culturale contextuale în capitolele următoare, unde voi elucida și voi dezvolta cîteva categorii teoretice introduse aici, precum și propria mea concepție despre studiile culturale. NOTE 1 Procesul de "transcodificare" descrie modul în care discursurile sociale sînt traduse în textele media, de exemplu, modul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discursurile politice ale vremii cu alte produse cu teme similare și cu motive ideologice în sfera culturii, motive active într-un text dat. În acest capitol, voi expune concepția mea cu privire la studiile culturale, necesitatea ca ele să aibă un catacter contextual și nevoia unei critici de diagnostic. Mă voi opri asupra multiculturalismului critic, văzut ca bază pentru studiile culturale abordate din mai multe perspective. După aceasta, voi indica motivul pentru care e importantă actualizarea unei optici duale care să dea la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în direcția unei societăți mai democratice, luptînd împotriva acelor forme de cultură media ce promovează opresiunea, corelînd în același timp cultura media cu orientarea progresistă, cu acele mișcări politice care luptă pentru libertate și democrație. Pledoarie pentru un studiu cultural contextual Concepția critică, multiculturală și multiperspectivală pe care încerc să o schițez se bazează pe teoria hegemoniei elaborată de Antonio Gramsci (1971) care prezintă cultura, societatea și politica drept teren pentru disputa dintre diferitele grupuri și clase (vezi Boggs, 1984 și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intervențiile politice cele mai progresiste din zona filmului american trebuie căutate în mișcarea cinematografică independentă (Kellner și Ryan, 1988). În orice caz, filmul, ca și celelalte forme ale culturii media, trebuie analizat ca text ideologic atît din punct de vedere contextual, cît și în relație, privind anumite texte ca fiind niște reacții mai radicale sau mai progresiste față de produsele de dreapta și anumite poziții ideologice, în loc să elimine toate formele culturii media drept reacționare și pur ideologice, așa cum fac anumite teorii monolitice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în sine. Un mod de a contura un profil al ideologiilor culturii media este de a interpreta produsul cultural în legătură cu alte fenomene de exemplu, situînd cinematografia în cadrul unor cicluri și genuri, dar și în cadrul contextului istoric, socio-politic și economic. Lectura contextuală a unui film presupune interpretarea modului în care acesta se relaționează cu alte forme din același ciclu și a modului în care genul respectiv codifică anumite poziții ideologice. Aceasta ar însemna ca Rambo să fie citit în termenii ciclului Înapoi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologice pot fi conceptualizate în termenii unei rezistențe reacționare la lupta populară împotriva valorilor și instituțiilor tradițional conservatoare sau liberale. În loc ca ideologia să fie conceptualizată ca forță de dominație în mîinile unei clase conducătoare atotputernice, ea poate fi analizată contextual și în relație, ca reacție la rezistență și ca semn al amenințărilor aduse hegemoniei grupurilor, sexului și rasei dominante. În consecință, filmele deceniului șase pot fi interpretate ca elemente de rezistență la conformismul social și la cinematografia convențională a perioadei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sociale dominante pot fi critice într-un context și subversive în altul, ca atunci cînd marxismul a oferit funcții sociale conservatoare, legitimînd Uniunea Sovietică, prezentînd în același timp perspective radicale asupra societății capitaliste existente. Astfel, toate discursurile și criticile sînt contextuale, folosind norme specifice mai curînd decît avansînd standarde absolute de critică. 4 Vezi Appendix la Camera Politica care ia în discuție interviuri cu audiențe referitor la mesajele politice și consecințele filmelor de masă. Cercetarea dezvăluie o gamă largă de reacții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conceptul de critică de diagnostic, concept ce utilizează istoria și teoria socială în vederea analizării textelor culturale alese și folosește texte culturale pentru a explica diferite curente istorice, conflicte, posibilități și anxietăți ale epocii contemporane 1. Concepția mea cu privire la studiile culturale contextuale și ideea de critică de diagnoză vor fi ilustrate în acest capitol mai întîi prin studiul asupra unor filme de groază și unor povești care exprimă anxietățile sociale ale indivizilor aparținînd clasei muncitoare și clasei de mijloc într-o perioadă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Reagan 92 Către Războiul din Golf! 102 NOTE 109 Capitolul 3 PLEDOARIE PENTRU UN STUDIU CULTURAL CRITIC, MULTICULTURAL ȘI MULTIPERSPECTIVAL 115 Pledoarie pentru un multiculturalism critic 116 Pledoarie pentru un studiu cultural multiperspectival 120 Pledoarie pentru un studiu cultural contextual 124 Ideologie și utopie 133 Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție 138 Platoon: o critică diagnostică 143 NOTE 149 PARTEA A DOUA: CRITICA DIAGNOSTICĂ ȘI STUDIILE CULTURALE Capitolul 4 ANXIETATE SOCIALĂ, INEGALITATE DE CLASĂ ȘI TINERET NEMULȚUMIT 153 Filme de groază și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evitare se deosebesc substanțial de cei care nu manifestă acest simptom. Evitarea agorafobică a fost multă vreme descrisă ca o formă de condiționare, astfel încît asocierea situațiilor în care se produc evenimente nefericite (de pildă, atacurile de panică) determină stimulii contextuali să capete caracteristici care generează teamă. Tratamentul corespondent acestei teorii presupune expunerea individului la situațiile fobice, pînă cînd anxietatea este redusă considerabil. Aceste tratamente bazate pe expunere s-au dovedit de multe ori eficiente în scăderea evitării induse de teamă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu reușește să țină cont de contextul dinamic în care viețuiește orice organism. În afara laboratorului, puține organisme tratează cu naivitate stimulii legați de amenințare; ele se bazează pe istoricul de condiționare care le influențează procesele de învățare, răspund la replicile contextuale și diferențiate și se lovesc de anumite constrîngeri biologice ale procesului de învățare (vezi Mineka și Zinbarg, 1996; Forsyth și Chorpita, 1997). Mineka și Zinbarg (1996) au demonstrat cu argumente solide că, atunci cînd se ia în considerare contextul dinamic
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
soție, ea ț-ar face doi feț’ logofeț’ cu păru de aur, în umerei - doi luceferei, în piept - soarele și-n spate - luna”. Metalul solar constituie natura însăși a pruncilor într-un basm din colecția Schott, ce nu păstrează datele contextuale complete ale făgăduinței. Aceeași antologie conține o variantă a basmului AT 425, în care aducerea pe lume a pruncilor cu trup solar devine un gest de penitență. Nesocotirea interdicției de a zări chipul ascuns prelungește sarcina neofitului și o condamnă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
după tipare, stau departe de clișee și nu ascult de vreo modă, fac ce mă taie capul. Faci publicistică, scrii editorial la un ziar din Botoșani. De ce o faci? Pentru bani? Din sete de glorie locală? Ca să te "răcorești" în contextual sufocării globaliste, a incoerențelor politice, morale și sociale de la noi? Pe dracu'! N-o fac nici din plăcere și nici pentru glorie, o astfel de glorie este una artificială, o fac pentru bani, și apoi, ăsta-i singurul mod de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decesului Che avea 39 de ani, soția sa Aleida, 33 de ani și cei patru copii, Aleidita, Camilo,Celia și Ernesto erau în vârsta de 7, 5, 4 și 2 ani. E greu să-ți imaginezi un personaj istoric în contextual familial, nu pe cal, nu cu sabia sau pușca în mână conducând un atac, nu rostind discursuri incendiare... Și totuși... În acest context volumul Aleidei March de la Torro, soția lui Che, "Evocacion", publicat la Havana de către Casa de las Americas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]