58,130 matches
-
posibilitatea de scutiri acordate la plata întreținerii lunare. În conformitate cu art. 32, alin. 3 din H.G. nr. 1588/2007, „Niciun proprietar de apartament sau de spațiu cu alta destinație decât cea de locuință nu va fi exceptat de obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu alta destinație decât cea de locuință ori în alte situații." Măsură 2: Respectarea prevederilor legale în ceea ce privește modalitate de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
din primărie cînd nu e campanie electorală și șoarecii joacă pe masa cînd pisică nu e acasă , pe rom. Dacă primarul a fost reales , funcționarii taie frunză la ciini, iau șpagă sau dorm/chiulesc pe salarii babane că doar au contribuit la realegerea dvs și a GIO REPREZENTAT DIN PARTEA psd de dvs, din partea PNL de Fenechiu actualmente la pușcărie pe 5 ani. Deci, ref. Asociația de proprietari D4 Alexandru cel Bun cer : — ORGANIZAREA CU PARTICIPAREA UNUI REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI A ADUNĂRII
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
în prezent. Printre cele 14 principii generale de management/administrare publicate de Fayol în 1916 se află următoarele: Diviziunea muncii; Unitatea de comandă și de acțiune (fiecare muncitor să aibă un singur șef direct și toți cei care au de contribuit la o operațiune/acțiune comună să aibă același șef); Autoritatea de a da ordine și responsabilitatea pentru consecințele ordinelor; Remunerarea corectă a personalului; Stabilitatea personalului drept garanție a eficienței; Încurajarea inițiativei subordonaților; Spiritul de echipă sau unitatea personalului (evitarea divizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de prânz. Spre surpriza generală, productivitatea muncii a rămas constantă și nu s-a redus așa cum se așteptaseră cercetătorii (M. Vlăsceanu, 1993; M. Zlate, 2004, A. DuBrin, 2005). A fost dovada clară că o altă variabilă decât condițiile de mediu contribuise la creșterea de productivitate în toată această perioadă. Mayo și Roethlisberger au realizat că era vorba de relațiile umane care se stabiliseră în cadrul grupului experimental și între acestea și cercetători. În lucrarea publicată în 1933, The Human Problem of an
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
holistă, ținând seama de indivizi, grupuri, relații, cultură organizațională, procese organizaționale, mediu organizațional etc. Între ele, cele mai cunoscute sunt teoriile resurselor umane și teoriile contingenței. Resursele umane (adaptarea la natura umană) Deși au fost mai mulți cercetători care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii, cel mai citat este, poate, Douglas McGregor, care în 1960 a publicat lucrarea The Human Side of Enterprise în care abordează împortanța felului cum managerii își privesc angajații, a prezumțiilor de la care pornesc aceștia și care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt în mod solidar responsabili. Putem vorbi de o echipă de fotbal care are de jucat meciuri, de echipe de constructori care construiesc o clădire, de o echipă de oameni de știință care realizează un proiect de cercetare; aceste echipe contribuie la atingerea aceleiași sarcini, pentru a cărei realizare sunt recompensați toți membrii echipei sau pentru a cărei nerealizare răspund (sunt afectați) de asemenea toți membrii echipei. După cum se vede, o echipă este întotdeauna un grup de indivizi, dar nu orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care acționează pentru atingerea scopului Produsele sunt sub controlul direct al agentului Consecințele nu sunt atât de ușor controlabile - depind de organizație (de valori, norme, interese etc.), dar și de procese sociale externe Intrările nu sunt scopuri în sine, ci contribuie doar la dimensionarea și la atingerea scopurilor Produsele nu sunt scopuri în sine, contribuie doar la atingerea scopurilor Sunt o formă de măsurare a atingerii scopurilor Exercițiu: Pentru a face față șocului legat de intrarea în Uniunea Europeană pentru următoarii 3-5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt atât de ușor controlabile - depind de organizație (de valori, norme, interese etc.), dar și de procese sociale externe Intrările nu sunt scopuri în sine, ci contribuie doar la dimensionarea și la atingerea scopurilor Produsele nu sunt scopuri în sine, contribuie doar la atingerea scopurilor Sunt o formă de măsurare a atingerii scopurilor Exercițiu: Pentru a face față șocului legat de intrarea în Uniunea Europeană pentru următoarii 3-5 ani, o companie românească dorește să-și construiască un plan strategic. Dumneavoastră, în calitate de consultant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
performanță 5.1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța Performanța este rezultatul efortului făcut de individul motivat și, indirect, este rezultatul procesului complex de motivare. Pentru Johns (1996, p. 152), performanța este „măsura în care un membru al unei organizații contribuie la realizarea obiectivelor organizației”. Performanța este deci direct legată de atingerea scopurilor, dar se măsoară prin intermediul gradului de atingere a obiectivelor și mai ales a țintelor. Performanța este asociată în bună măsură în organizațiile de tip profit prin ținte referitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizațiile profesionale, populația în ansamblu sunt cei care influențează indirect (deși uneori decisiv) performanțele organizației, iar rolul lor nu trebuie în nici un caz neglijat. Fiecare dintre actorii menționați are interese și mijloace de a influența organizația, iar prin influența lor contribuie cu toții într-un anumit fel la succesul sau insuccesul organizației. 5.1.2. Factori de performanță Performanța organizațiilor este în genere produsă de anumiți factori care au un rol determinant în succesul organizației. Unii autori menționează drept factori de performanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
politic; prospectează piața pentru noi produse. Cercetarea nu este o sursă de informații referitoare doar la mediul exterior (beneficiari, competitori). Cercetarea organizațională este o excelentă sursă de informații referitoare la organizarea internă, resursele umane, management, comunicare, organizare, costuri, care poate contribui decisiv la identificarea de oportunități de schimbare organizațională, de modernizare, de optimizare, altfel spus de creștere a performanței. Trebuie precizat totuși că nu orice cercetare generează performanță. Cercetările realizate de neprofesioniști pot produce informații greșite care conduc la decizii eronate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a pierdut credibilitatea și clienții. Putea fi oare evitată frauda companiei Enron? În contextul de dinainte de faliment probabil că nu, pentru că legislația nu era suficient de clară și de restrictivă așa cum a devenit ulterior. Pe lângă managementul Enron, la fraudă a contribuit și complicitatea managerilor de la Arthur Anderson care au decis să „închidă ochii” pentru a nu pierde sutele de milioane de dolari pe care le încasau de la Enron. În plus, tot pe fondul legislației necorespunzătoare, Arthur Anderson a fost simultan auditor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
început și va continua prin lansarea unor branduri noi, care să pună în valoare toate avantajele competiționale ale firmei. Noul site al firmei, materiale de prezentare și alte elemente pe care firma nu dorește încă să le facă publice vor contribui la noua imagine Prodindpest. Premiile obținute la nivelul județului ca firmă de succes, atestarea viabilității firmei prin acordarea împrumutului din programul Sapard și mutarea în noul sediu sunt considerate de conducerea firmei doar pași spre un viitor care poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau refuzi ceva. Existența personală capătă o formă identică cu cea a vecinilor de rând. Toți avem dreptul la același număr de rubrici; sigur una pentru nume și alta pentru semnătură, la care se pot adăuga și alte coordonate care contribuie la identitatea noastră oficială. Tabelul e o ipostază a unui noi închegatcu o anumită ocazie, a unui acord colectiv existent la un moment dat (orice tabel serios are o dată). La limită, esența unui popor ar putea fi exprimată printr-un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
treapta ce-a mai de jos a unui sistem de valori și a ne considera pe noi, cel mai adesea în mod implicit, pe treapta ce-a mai de sus. Satisfacția de a descoperi (deseori forțând astfel de "descoperiri") proști contribuie la întărirea eului propriu. "Ești prost" înseamnă în același timp "eu nu sunt ca tine", "eu sunt deștept", "sunt atât de deștept încât îmi dau seama de prostia ta" etc. Poate că principalul indiciu pentru prostie îl constituie tocmai frecventul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Divinității, este normal ca persoana să-și caute un loc în această Istorie, pentru a-și satisface tendința de nemurire. Și cum valoarea principală promovată de Istorie este Progresul, accesul la nemurirea istorică este permis doar progresiștilor sau celor ce contribuie la progres. Contribuie la progres în mod esențial cercetarea; astfel, cercetătorul capătă dintr-o dată un important rol social (evident, nu la noi, care nu-L avem nici pe Dumnezeu și nici Istoria, tânjind însă după amândouă). Așa ajunge cercetarea în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ca persoana să-și caute un loc în această Istorie, pentru a-și satisface tendința de nemurire. Și cum valoarea principală promovată de Istorie este Progresul, accesul la nemurirea istorică este permis doar progresiștilor sau celor ce contribuie la progres. Contribuie la progres în mod esențial cercetarea; astfel, cercetătorul capătă dintr-o dată un important rol social (evident, nu la noi, care nu-L avem nici pe Dumnezeu și nici Istoria, tânjind însă după amândouă). Așa ajunge cercetarea în centrul atenției sociale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
capătă sensul în orizontul unei gândiri sistematice: scriem contribuții așteptând ca altcineva să vină și să le închege, pe ale noastre și pe ale altora, într-un sistem. Dacă n-ar fi sistemul (sau ideea de progres) la ce am contribui de fapt? Uneori limba noastră are un exces de sens: pentru a se ajunge la intenția "ce se vrea exprimată" trebuie să "descărcăm" sensuri, și asta o facem, culmea, adăugând cuvinte. Adică, pentru a transmitem mai puțin trebuie să spunem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zărește dorința de a-l depăși: este hand-to-mouth, ea trimițând la un circuit scurt existent între mâna și gură. Sau la a munci doar pentru a mânca. Lucrurile pe care le-am înțeles germinează în mintea noastră, născând idei sau contribuind la nașterea lor. În timp ce informațiile doar memorate ne accentuează schizofrenia, depărtându-ne cumva de noi. Expresia "excepția întărește regula", luată în sensul ei slab, reprezintă o formă de moarte a științei. Sensul ei tare este de a indica regula ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pare a exista o ciudată asemănare; noroc că intervine noblețea salvând astfel diferența. Și totuși... Poate că esența umanului se desfășoară actualmente undergrund. Una din trăsăturile tehnicii o reprezintă, în cazul fiecărui dispozitiv, excesul de caracteristici inutile practic, dar care contribuie la dezvoltarea senzației de putere. Raportat la totalitatea funcțiilor unui dispozitiv procentul funcțiilor utilizate este destul de redus, el dând seama de un exces de a avea (posibilități). Înțelegerea are o dinamică inversă celei așteptate (anticipate): nu o faci "să vină
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
celor cu interese comerciale sau politice”, afirma Pierre de Coubertin, întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne în cadrul unei conferințe desfășurată în Olympia în anul 1927. Acestea au fost cuvintele unui om care a dorit ca Jocurile Olimpice să evidențieze adevăratul spirit al competiției, să contribuie la purificarea civilizației, însă istoria a contrazis aceste idei, căci interesele comerciale și politice și-au găsit loc, odată cu trecerea timpului, în cadrul Mișcării Olimpice și au influențat în repetate rânduri decizii cu privire la Jocurile Olimpice. „Sportul și politica nu sunt și nu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
îl făceau pe om valoros, îl apărau de moarte. Conform opiniei cunoscutului etnolog L.Morgan, aceasta s-a putut obține datorită interzicerii căsătoriilor între membrii gintei. Întradevăr, căsătoriile între oamenii care nu erau înrudiți prin sânge, permit evitarea degradării și contribuie la dezvoltarea normală a urmașilor. Dar pentru evoluția omenirii e suficientă oare numai această interdicție? Credem că nu. Problema constă în calitatea urmașilor, în bună parte, depinde de fondul genetic al părinților. Cu alte cuvinte, cu cât aceștia sunt “mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
domeniului: funcția de socializare a personalității individului (activitățile fizice și sportive dezvoltă responsabilități personale și capacitatea de a supune interesele personale celor colective, asigură gradul de pregătire a omului pentru activitatea socială; este un mijloc de reglementare socială a comportamentului; contribuie la atragerea oamenilor în participarea activă la viața societății; asimilează din punct de vedere social atât amatorii, cât și funcționarii din sport); funcția de menținere a sănătății (activitățile fizice și sportive influențează vitalitatea organismului, funcționarea socială a omului; creează buna
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
societății; asimilează din punct de vedere social atât amatorii, cât și funcționarii din sport); funcția de menținere a sănătății (activitățile fizice și sportive influențează vitalitatea organismului, funcționarea socială a omului; creează buna dispoziție a individului); funcția de adaptare a individului (contribuie la adaptarea socială și biologică la condițiile mediului); funcția de orientare a valorilor (sportul este un element important în sistemul orientării valorice de grup; actualizează importanța bazelor pedagogice ale domeniului); funcția de integrare (contractele sportive interetnice, relațiile de colaborare sistematice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
funcția de orientare a valorilor (sportul este un element important în sistemul orientării valorice de grup; actualizează importanța bazelor pedagogice ale domeniului); funcția de integrare (contractele sportive interetnice, relațiile de colaborare sistematice a diferitelor organizații sportive, a diferitelor organizații național-etnice contribuie la apropierea culturilor naționale; dezvoltă și extinde legăturile neformale, asigurând un grad de comunicare între indivizi, favorizează schimbul de informații socialpsihologic); funcția de influențare și, de multe ori, de confirmare a unui anumit prestigiu social sau chiar politic; funcția de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]