24,895 matches
-
omnes Praelati, Barones, Magnates et Nobiles Regni, demptis Nobilibus, nullum Jobbagionem, aut minus quam vi-ginti Jobbagiones habentibus, convienient"516. Reorganizând și întărind instituțiile statale, Iancu de Hunedoara a reușit să regularizeze activitatea Dietelor Ungariei. Decretul I din 1458 confirma convocarea anuală a Dietei de Rusalii (art.51), iar cel de la Szeged, din 1459, statua participarea nobilimii mijlocii numai prin reprezentanți (câte patru din fiecare comitat). În conformitate cu Decretul din 1447, care hotăra convocarea anuală a Dietei cu participarea tuturor prelaților, baronilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
activitatea Dietelor Ungariei. Decretul I din 1458 confirma convocarea anuală a Dietei de Rusalii (art.51), iar cel de la Szeged, din 1459, statua participarea nobilimii mijlocii numai prin reprezentanți (câte patru din fiecare comitat). În conformitate cu Decretul din 1447, care hotăra convocarea anuală a Dietei cu participarea tuturor prelaților, baronilor, magnaților și nobililor regatului, se excepta o anumită categorie a oamenilor liberi, posesori ai unei proprietăți funciare, de dreptul și obligația de a participa la Adunările stărilor privilegiate (acea parte a nobilimii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Matia Corvin (1458-1490) a reprezentat victoria micii nobilimi 521. În timpul domniei lui supremația stărilor va lua sfârșit, nu și regimul de stări. Nobilimea comitatensă va fi reprezentată în mod obișnuit prin delegați. Prin Decretul I din anul 1458, regele confirma convocarea anuală a Dietei de Rusalii (art.51)522, iar prin Decretul de la Szeged (1459) statua limitarea participării nobilimii mijlocii la Diete numai prin reprezentanți, câte patru din fiecare comitat (ac de unoquoque comitatu quatuor electi cum plena facultate missi, totum
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentării în Diete vor devei parteneri politici de care monarhia trebuia să țină cont în propriul său interes. În același timp Matia Corvin a restrâns rolul nobilimii în guvernarea țării, tot prin intermediul Adunărilor de stări. Deși în 1471 a legiferat convocarea anuală a Dietei, regele nu va mai întruni stările privilegiate în adunare. Supuse, acestea vor vota în anul 1478 impozitele cerute de rege pentru cinci ani. Reprezentarea se făcea numai prin intermediul deputaților, aleși câte doi din fiecare comitat. Spre sfârșitul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1532 situația se va schimba, în primul rând în privința celor reprezentați în Camera inferioară: nobilimea mijlocie nu a mai fost niciodată convocată cu titlu individual și în totalitate, fiind în viitor prezentă numai prin deputați aleși. În privința Camerei superioare, obiceiul convocărilor individuale a fost consacrat juridic în anul 1608539. După eliberarea Vienei (12 septembrie 1683) Ian al III-lea Sobieski a urmărit oastea otomană în retragere, iar austriecii au ocupat imediat o parte din Ungaria 540. Pierderea Budei, sediul pașalâcului cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
față de modelele "defensive" ale Bizanțului 567, relevând în același timp eșecul politicii de satelizare a regatului Ungariei. Identificarea influențelor bizantine 568 permite distingerea unor trăsături care amintesc practici compatibile cu evoluția adunărilor Imperiului în ultimele sale secole de existență: iregularitatea convocării; lipsa unei proceduri bine structurate prin reprezentare; votul prin aclamații; puterea uneori discreționară a împăratului etc. Realitățile locale au permis menținerea, până la începutul secolului al XVIII-lea, a dreptului de alegere a domnitorului, a cărui legitimitate dinastică era recunoscută. Acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este recunoscută 579. Astfel se explică echilibrul de forțe, tradiția și obligația reprezentând expresia acestuia. Virtualitățile de opoziție a stărilor în cadrul organizat al Adunărilor reprezentative, se manifestă în Țările Române la nivelul îngăduit de dominația otomană, Poarta tolerând chiar și convocarea adunărilor paralegale, atunci când aceasta îi profita. În perioada secolelor XV-XVI creșterea autorității centrale a avut ca rezultat slăbirea controlului boierilor asupra Domniei. Însă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, stările ambelor Principate având boierimea în "avangardă", au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
justificau acțiunea stărilor și desființarea unor instituții centrale, precum Adunarea țării. Efectele acestui pact nu au atins structurile instituționale, mențiunile documentare neindicând, nici ele, reprezentarea stărilor Țării Românești în Dieta Transilvaniei. Mai mult, instituția s-a menținut, fapt atestat de convocarea Adunării de stări în anul 1596, iar după consfințirea Unirii celor două Principate la 1 noiembrie l599, Mihai Viteazul va fi cel care va reuni stările în Dieta transilvană, de două ori la Alba Iulia și o dată la Brașov 584
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la Alba Iulia și o dată la Brașov 584. Principele nu a putut menține echilibrul cu stările Transilvaniei (nobiles ceterisque status et ordines trium nationum), situate permanent în opoziție. Reacția acestora s-a manifestat nu doar prin revolte ci și prin convocarea unor Diete separate, care au anulat sau respins măsurile politice și sociale promovate de Mihai Viteazul. Putem admite că este vorba de manifestarea stărilor în adunări paralegale, dacă luăm în considerare faptul că: exista deja o recunoaștere a domnului Țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
puterea domnească a fanarioților și boierilor la aparența unui acord juridic constant 599, cum este el consemnat în anaforele Adunărilor de stări. Existența contradicțiilor, care opun domnul fanariot și boierii greci stărilor superioare autohtone cler și boieri români -, au generat convocarea adunărilor paralegale. Scopul lor este protestatar și revendicativ. În contextul războaielor austro-turce din secolul al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, al ocupațiilor străine, exercițiul puterii domnești a fost deseori suspendat 600, dar raporturile cu stările nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
omagiului către regele Poloniei. Sub același nume seim este consemnată adunarea comună de rezolvare a unui litigiu între Moldova și Polonia, la 1467606. Rada Moldovei întrunită la Vaslui în anul 1456 presupune, prin prezența a cel puțin 60 de boieri, convocarea unei Adunări de stări cu reprezentare restrânsă a stărilor, care a hotărât plata tributului către sultan.607 Considerată o Mare Adunare a Țării (Grande assemblée du pays), rada Moldovei este asemănată cu Statele Generale din Franța, remarcându-se utilizarea termenilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării Românești apar ca un corp constituit și se manifestă ca stare politică. Un document din 25 august 1413 îi menționează alături de cavaleri (nostri barones et alii nostri barones et milites nostre multi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Prezența acestora va deveni frecventă în dezbaterile Sfatului domnesc, unde erau convocați în virtutea considerației ce li se atribuia, ca "specialiști în chestiuni economice și financiare". În raport cu arhetipul european al reprezentării orașelor în Adunările de stări, se poate aprecia că prima convocare a reprezentanților orașelor a avut loc în anul 1538. Mai târziu, în privilegiul acordat de Petru Șchiopul negustorilor din Liov la 8 ianuarie 1579, "toți negustorii" apar ca o stare politică organizată, alături de boieri și "țară"651. În adunările Țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în acest sens. Puterea domnească se manifestă ca un drept personal ("din puterea mea") care răspunde obligației de consilium et auxilium din partea vasalilor și slujitorilor. Convocarea Adunărilor de stări nu induce pretenția și nici nu susține ideea organizării instituției din voința domnului. Cererea sfatului și primirea ajutorului, constituiau o obligație pentru Domnie, în aceeași măsură în care pentru vasal acordarea acestora, participarea directă și individuală (viritim
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în calitate de membrii ai Sfatului domnesc și, de la începutul secolului al XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio). La moartea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio). La moartea neașteptată a lui Șerban Cantacuzino (1688), Adunarea stărilor pentru alegerea lui Constantin Brâncoveanu a fost convocată de mitropolitul Teodosie "ipsis convocatio omnibus"657. Delegarea competenței de convocare a Adunărilor de stări era tot atributul domnitorului. Era nominalizat un membru notabil al Bisericii, de regulă mitropolitul. Problemele dezbătute erau, în majoritate, de ordin juridic. În Țara Românească, fostul patriarh Nifon convoca în mod excepțional Adunarea țării din porunca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, fie datorită nemulțumirii populare din cauza impozitelor ori a statutului de aservire 660. Excepții, în același sens, au fost și adunările paralegale. Adunările de stări nu aveau o reședință stabilă și permanentă. Locul de desfășurare se preciza în înscrisul de convocare și se alegea în funcție de situație, luând în calcul scopul adunării, starea de pace sau de război: sala palatului mitropolitan, curtea domnească, biserica mitropolitană, taberele militare și câmpul, chiar cu prilejul alegerilor pentru Domnie (1457, Ștefan cel Mare; 1601, Radu Șerban
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se alegea în funcție de situație, luând în calcul scopul adunării, starea de pace sau de război: sala palatului mitropolitan, curtea domnească, biserica mitropolitană, taberele militare și câmpul, chiar cu prilejul alegerilor pentru Domnie (1457, Ștefan cel Mare; 1601, Radu Șerban)661. Convocările pe câmp sau în tabere militare, pe timp de război, este un reflex al vechilor adunări de războinici. Funcțiile Adunărilor de stări, aspectele procedurale (dezbaterile, adoptarea hotărârii, asigurarea publicității și executării acesteia) sunt probleme ce pot fi analizate numai în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înscăunările domnitorilor Constantin Șerban (1654) și Constantin Brâncoveanu (1688)671. Din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea până în deceniul șase al celui de al XVIII-lea, în dezbaterea Adunărilor de stări s-au impus problemele de ordin fiscal 672. Convocarea acestor adunări rămâne prerogativa principelui, problemele privind în special aplicarea unor măsuri generale (reforme fiscale, stabilirea impozitelor excepționale), particulare (scutirea clerului de impozite, impunerea mănăstirilor) și controlul asupra veniturilor și cheltuielilor Domniei. Cea dintâi Adunare de stări cu caracter fiscal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este prezența, alături de boieri și clerul superior, a elementului ostășesc (slujitori și roșii) și a clerului inferior, consemnat astfel la 1631 (Leon Tomșa), 1641 (Matei Basarab) și 1668 (Radu Leon). Caracterul social, cu implicații în domeniul fiscal, este subliniat de convocarea Adunărilor de stări care hotărăsc prescrierea dreptului de urmărire a țăranilor fugiți de pe moșii. Prescrierea acestui drept pentru cei fugiți înainte de anul 1621, s-a hotărât în adunarea convocată de Miron Barnovschi la 1628674. De la 1689 în Țara Românească și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la București (1745 și 1746) și Iași (1749), despre care P.P. Panaitescu afirma că reprezintă "ultima tresărire a marii adunări", au luat hotărâri privind desființarea șerbiei 690. Deosebirea dintre Adunarea Obștească a Țării Românești și cea a Moldovei, cu prilejul convocării în acest scop, constă în nivelul de reprezentare, mult mai larg la Iași. 8.1.5 Cu privire la hotărârile Adunărilor de stări în Moldova și Țara Românească Adunările de stări consultative trebuie disociate de cele ale căror hotărâri se impun puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
diverse mijloace. Reformele Mariei Tereza (1740-1780)773 au adus prefaceri în sistemul instituțional, social și militar, contribuind la dezamorsarea tensiunilor sociale, dar acestea au și scopul de a reduce influența și rolul stărilor privilegiate și a Dietei. Conform Diplomei leopoldine, convocarea anuală a Dietei era atributul suveranului (§10)774. Pentru a evita opoziția stărilor întrunite în Dietă, suveranii au convocat-o tot mai rar. Semnul acestei tendințe apare la începutul secolului al XVIII-lea. Împăratul, obligat să sancționeze hotărârile Dietale, nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
informația acestora pentru analiza perioadei dintre "momentul" Mohács și Dieta din martie 1542. La rândul său, Șt. Pascu considera că "temeiurile statutului politic al Principatului autonom al Transilvaniei" se bazează pe hotărârile dietelor din anul 1541788. Al. Herlea 789 consemna convocarea unui număr de șapte diete între 1529-1540, în perioada domniei lui Ioan Zápolya. Având în vedere opinia autorului, cele șapte diete au ca punct de plecare Dieta de la Grind, în 1529 și cel final la 1540, exclusiv Dieta de la Sighișoara
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]