4,463 matches
-
identificată o cauză pentru sincopă, se impune evaluarea riscului de evenimente cardiovasculare majore sau moarte subită. ESC propune internare de urgență sau evaluare extensivă pentru pacienții care îndeplinesc anumite criterii de risc pe termen scurt: patologie structurală cardiacă sau boală coronariană, elemente clinice sau aspect ECG ce sugerează sincopa aritmică sau comorbidități impor -tante - anemie severă sau tulburări electrolitice (44). Scorul San Francisco Syncope Rule (SFSR) se compune din cinci predictori de prognostic sever, mortalitate și evenimente adverse severe pe termen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
criteriile Boston (Boston Syncope Rule) prezice efecte adverse severe sau intervenții critice la 30 de zile și recomandă internarea pacienților care prezintă unul dintre cei 25 de parametri predictori grupați în 8 categorii de simptome:semne și simptome de sindrom coronarian acut (angină pectorală, modificări ischemice/ alte modificări ECG, dispnee);istoric cardiologic îngrijorător (antecedente de boală cardiacă ischemică, IC con -gestivă sau disfuncție sistolică de VS, fibrilație/tahicardie ventriculară, dispozitive implantabile, tratament cu antiaritmice, excluzând betablocantele sau blocantele canalelor de calciu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
turgescența jugularelor, semne ale TVP, sincopa (60). Nu sunt diferențe semnificative la vârstnic față de tânăr în ce privește tabloul clinic, motivul prezentării fiind cel mai frecvent dispneea și durerea toracică, dar condițiile morbide asociate (diabet zaharat, insuficiență renală, accident vascular ischemic, boală coronariană și IC congestivă) au fost predominante la vârstnici (61). Într-un studiu ce compară caracteristici clinice și prognosticul TEP la vârstnici față de tineri, sincopa a fost întâlnită mai frecvent la vârstnici (62). Intervalul de timp de la prezentare până la diagnostic este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de 77 de ani, reflectând frecvența crescută a aterosclerozei asociată ulcerelor aortice, respectiv 69 de ani (73). Prezentarea clinică tipică este caracterizată de durerea toracică cu debut brusc, atroce, cu intensitate maximă de la debut, de obicei fără iradierea tipică sindroamelor coronariene acute (77). Iradierea durerii poate fi toracică posterioară sau spre abdomen. Tabloul clinic este variabil în funcție de extensia și complicațiile procesului de disecție. Ruptura peretelui liber rezidual cu hemoragie în afara aortei, în pericard (cu posibilitatea dezvoltării tamponadei cardiace) sau în pleura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
forme de insuficiență cardiacă [2,5,7]. - Explorarea hemodinamică a cavităților drepte apreciază gradul hipertensiunii pulmonare și măsoară debitul cardiac. De regulă se indică și cateterism cardiac stâng la pacienții după vârsta de 40 de ani, pentru excluderea unei afecțiuni coronariene. Totodată se precizează rezistențele pulmonare și răspunsul acestora la tratamentul vasodilatator pulmonar (prostaciclină, inhalare de oxid nitric sau adenozină). Un răspuns favorabil prezice un efect favorabil al terapiei cu calciu-blocanți [11]. Angiografia pulmonară este explorarea cea mai concludentă. Folosind multiple
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
a variabilelor intra- și postoperatorii poate îmbunătăți capacitatea de prevedere a rezultatelor [4]. În cele ce urmează vor fi trecute în revistă principale date utilizate în evaluarea gradului de risc al intervențiilor în chirurgia cardiovasculară. Timpul de restabilire a debitului coronarian normal (TIMI grad 3) într-o arteră ocluzionată este acceptat a fi un factor determinant în rezultatele imediate și tardive, indiferent dacă reperfuzia este obținută prin tromboliză sau procedee de cardiologie intervențională. Numai gradul 3 de restabilire a fluxului coronar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
arteră ocluzionată este acceptat a fi un factor determinant în rezultatele imediate și tardive, indiferent dacă reperfuzia este obținută prin tromboliză sau procedee de cardiologie intervențională. Numai gradul 3 de restabilire a fluxului coronar este asociat cu îmbunătățirea supraviețuirii. Flux coronarian TIMI (după Thrombolysis in Myocardial Infarction Trial, 1985) [9] Grade de flux sanguin coronar TIMI 0-3: Grad Definiție TIMI 0 Absența oricărui flux anterograd la o ocluzie coronară; fără flux de contrast peste sediul obstrucției - fără perfuzie TIMI 1 Flux
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
dovadă sau în traducere liberă metodă/tratament dovedit, confirmat a avea cele mai bune rezultate). Aceasta constă în selecționarea de către clinician a unui scenariu clinic din practica sa curentă, care evidențiază un domeniu controversat [exemplu: pacientă de 70 de ani, coronariană, cu stenoză de trunchi coronar stâng (left main și FE 30% la ecografie) cu angină instabilă la internare, dar stabilizată ulterior]. Întrebarea constă în utilitatea inserției preoperatorii a balonului intraortic de contrapulsație diastolică). Cele 5 stadii ale realizării unui BET
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
Sintetizarea dovezilor 5. Revizuirea dovezilor. Din scenariu este generată o întrebare cu trei părți: 1. Caracteristicile pacientului sau grupului de pacienți, 2. Intervenția sau definirea întrebării, 3. Rezultatul relevant. De exemplu: - a. pacienți cu mare risc cu indicație de chirurgie coronariană; b. inserție de IABP profilactic; c. îmbunătățire în supraviețuire sau durată de spitalizare. Întrebarea este utilizată pentru căutare în Medline [(Baza de date a Bibliotecii Naționale de Medicină a SUA (NLM)] sau alte surse de informații științifice medicale (DARE, Ovid
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
de asemenea, sugerată a fi un marker suplimentar de bun prognostic la acești bolnavi de mare risc într-un studiu de mică dimensiune [29]. - Ce categorie de pacienți vor beneficia de IABP (balon intra-aortic de contrapulsație diastolică) înainte de chirurgie coronariană? Cercetarea bibliografică a evidențiat 110 lucrări dintre care 7 au fost considerate relevante. Studiul critic a evidențiat faptul că există dovezi pentru a susține inserția preoperatorie a IABP la pacienți cu două dintre următoarele: LVEF >30% sau 40%, boală de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
simple de resuscitare, defibrilarea electrică, pacing-ul și atropina nu dau rezultate, masajul cardiac extern poate fi convertit în masaj cardiac intern, cu scopul îmbunătățirii calității resuscitării cardio-pulmonare [40]. - Recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne mărește riscul de mediastinită după chirurgie coronariană? Cercetarea bibliografică a identificat 140 de publicații dintre care 24 au reprezentat cele mai bune dovezi despre subiect. In general, recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne (BITA) conduce la un risc de 2,5 - 5 ori mai mare de mediastinită
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
de protecție miocardică - nivelul termic ideal al circulației extracorporeale - valva cardiacă artificială ideală - proteza valvulară în înlocuirile valvulare tricuspide - permeabilitatea tardivă a grefelor venoase autologe utilizate în by-pass-urile aorto-coronariene - este intervenția invazivă precoce superioară strategiei conservative la pacienții cu sindrom coronarian acut ? - administrarea profilactică de amiodarone previne efectiv fibrilația atrială postoperatorie ? - care este anticoagularea optimă a pacienților cu fibrilație atrială după operații de chirurgie cardiacă ? - poate fi utilizată determinarea troponinelor pentru diagnosticul unui infarct miocardic perioperator ? - este benefică administrarea medicației antiplachetare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
dovezi, ale cardiologiei bazate pe dovezi. În cercetarea științifică medicală metoda studiilor randomizate, de control, „dublu-orb” a fost decretată ca fiind de cea mai mare certitudine. Aplicarea acesteia a permis compararea rezultatelor tratamentului medical și a celui chirurgical în boala coronariană, ceea ce a generat concluzii importante pentru indicațiile de tratament. Din păcate această metodă nu poate fi aplicată în toate situațiile. Este menționat exemplul anevrismului de aortă abdominală rupt, în care nu poate fi comparat, într-un studiu randomizat tratamentul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
în zona infarctată sau unei rupturi a unui anevrism micotic al unei artere cerebrale; - meningita se poate dezvolta datorită unui abces septic cerebral; - complicațiile neurologice în endocardita infecțioasă sunt grave și prezic șanse ridicate de letalitate. - Ischemie abdominală (rinichi, splină), coronariană (rară) sau a membrelor. Toate aceste zone pot dezvolta abcese septice. Endocardita inimii drepte conduce în majoritatea cazurilor la embolismul pulmonar septic (latent) și se poate prezenta cu semne de pleurită și pneumonie. Semnele cutanate tipice de endocardită sunt prezentate
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
Din cauza importanței critice a embolismului cerebral în luarea unei decizii în privința tratamentului chirurgical, este recomandabil să se efectueze un CT cerebral preoperatoriu la toți pacienții care vor fi tratați chirurgical de endocardită. Dacă se suspectează concomitent și o boală arterială coronariană, se poate efectua și o angiografie coronariană, dar aceasta nu ar trebui să amâne intervenția chirurgicală pentru endocardită. În prezența unor vegetații aortice mobile, angiografia coronariană nu este indicată. Chirurgical este de regulă necesar să se înlocuiască valva, dacă boala
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
luarea unei decizii în privința tratamentului chirurgical, este recomandabil să se efectueze un CT cerebral preoperatoriu la toți pacienții care vor fi tratați chirurgical de endocardită. Dacă se suspectează concomitent și o boală arterială coronariană, se poate efectua și o angiografie coronariană, dar aceasta nu ar trebui să amâne intervenția chirurgicală pentru endocardită. În prezența unor vegetații aortice mobile, angiografia coronariană nu este indicată. Chirurgical este de regulă necesar să se înlocuiască valva, dacă boala este extensivă sau dacă au apărut distrugeri
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
vor fi tratați chirurgical de endocardită. Dacă se suspectează concomitent și o boală arterială coronariană, se poate efectua și o angiografie coronariană, dar aceasta nu ar trebui să amâne intervenția chirurgicală pentru endocardită. În prezența unor vegetații aortice mobile, angiografia coronariană nu este indicată. Chirurgical este de regulă necesar să se înlocuiască valva, dacă boala este extensivă sau dacă au apărut distrugeri ale țesutului valvular. Intervenția operatorie trebuie să devină și mai extensivă dacă este afectat țesutul din jur, cum ar
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
fost stabilite de acest grup, mai ales în ceea ce privește efectele și nivelul optim al hipotermiei, potasiului, calciului, glucozei și osmolalității. Solorzano și colab. [15] din Toronto au atras atenția chirurgilor cardiaci în 1978, când au introdus conceptul perfuzării retrograde a sinusului coronarian pentru a îmbunătăți protecția miocardică. Chiar dacă Gott și colab. au descris această tehnică în 1957, ea nu a fost folosită până la raportarea experienței acestui grup. Menasche și colab. [16], din Paris, au raportat o largă experiență folosind perfuzarea retrogradă și
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
practicat înlocuire valvulară, fapt care a dus la încriminarea metodei intraoperatorii de management miocardic și au presupus că problema este reprezentată de insuficienta perfuzie a stratului subendocardic în timpul by-pass-ului cardio-pulmonar (BCP). La începutul anilor 1970, când a început dezvoltarea chirurgiei coronariene, s-a observat o proporție importantă de infarct miocardic transmural în perioada perioperatorie (ulterior dovedit a reprezenta o complicație a chirurgiei cardiace în general). În 1973, Hultgren a observat un procent de 7% de IMA transmural la pacienții cu artere
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
92%) după o operație scurtă și simplă cum ar fi defectul septal atrial. Este dificil de spus cine a fost primul care s-a gândit la metode speciale de management miocardic pe perioada intervenției. Probabil prima metodă a fost perfuzia coronariană retrogradă în chirurgia valvei aortice, raportată de Lillehei și colab. în 1956 și ulterior de Gott și colab. Oprirea cardiacă electivă a fost publicată de Melrose în 1955. Alte metode de protecție miocardică au fost propuse de Hufnagel și colab
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
contribuții suplimentare la tehnica cardioplegică și de reperfuzie. Ultima contribuție la managementul cardioplegiei o constituie modul de livrare a cardioplegiei. Buckberg - în America de Nord și Menasche - în Europa au demonstrat eficiența și siguranța administrării retrograde și anterograde în chirurgia valvulară și coronariană. PROTECȚIA MIOCARDICĂ PREOPERATORIE INDUCȚIA ANESTEZICĂ - FACTOR DE RISC PENTRU ISCHEMIE Managementul protecției miocardice include măsurile de prevenire a ischemiei miocardice datorate bolii cardiace aterosclerotice, datorate anesteziei sau datorate erorilor de tehnică chirurgicală. Managementul anestezic trebuie să asigure un raport optim
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește cererea de oxigen [57]. Oferta de oxigen miocardic este direct proporțională cu conținutul arterial în oxigen și cu fluxul sanguin coronarian. Conținutul arterial în oxigen este dependent de cantitatea de hemoglobină, de presiunea parțială a oxigenului și de factorii care afectează curba de disociere a oxihemoglobinei. Fluxul sanguin coronarian este dependent de tensiunea arterială diastolică și de cea sistolică, fiind invers
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
este direct proporțională cu conținutul arterial în oxigen și cu fluxul sanguin coronarian. Conținutul arterial în oxigen este dependent de cantitatea de hemoglobină, de presiunea parțială a oxigenului și de factorii care afectează curba de disociere a oxihemoglobinei. Fluxul sanguin coronarian este dependent de tensiunea arterială diastolică și de cea sistolică, fiind invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană. Pentru a asigura un consum optim de oxigen, valoarea hemoglobinei trebuie să fie între 10-12 g/dL, presiunea capilarului pulmonar între 8-14 mmHg
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
este dependent de cantitatea de hemoglobină, de presiunea parțială a oxigenului și de factorii care afectează curba de disociere a oxihemoglobinei. Fluxul sanguin coronarian este dependent de tensiunea arterială diastolică și de cea sistolică, fiind invers proporțional cu rezistența vasculară coronariană. Pentru a asigura un consum optim de oxigen, valoarea hemoglobinei trebuie să fie între 10-12 g/dL, presiunea capilarului pulmonar între 8-14 mmHg și tensiune arterială normală. Protocolul anestezic începe cu vizita preanestezică. Aceasta include abilitatea de a identifica orice
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
folosite multiple droguri, nefiind dovedită până în prezent superioritatea unuia în fața altuia. Pot fi folosite barbiturice, benzodiazepine sau opioide. Este bine cunoscut faptul că inducția anestezică prezintă un anume risc de ischemie miocardică (instabilitate hemodinamică). Pe parcursul inducției anestezice, mai ales la coronarieni, scăderea volumului plasmatic poate determina apariția hipotensiunii arteriale, care răspunde, în cele mai multe cazuri la administrarea de lichide. Pacienții cardiaci pot prezenta diverse patologii care îi pot predispune la instabilitate hemodinamică pe parcursul inducției anestezice. Datorită diversității patologiei asociate, anestezistul trebuie să
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]